1,875 matches
-
supărat, către Chirilă Păun. ― D-apoi că are dreptate primarul, se amestecă iarăși Trifon Guju. Ce faci nu faci bine, măi nea Luca! Nu, nu!... Că dacă dumneavoastră umblați să cumpărați, cum o să mai împartă vodă pământ la oameni? Față de murmurul de aprobare dimprejur, Talabă întrebă aspru: ― Cine ți-a spus ție, măi creștine, că vodă împarte pământ la oameni? ― Toată lumea știe, numai voi nu auziți! răspunse Trifon cu imputare. ― Trebuie să împartă, că altfel nu mai putem trăi! adăugă un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu ochii pierduți după cei plecați, murmurând mereu, parcă fără voia ei, în neștire: ― Pe mâine... pe mâine... Zări pe Dumitru, pe care nu-l observase până atunci, și avu o tresărire de spaimă, ca în fața unui dușman de moarte. Murmurul i se stinse, dar surâsul îi rămase atârnat pe buze, ca o amintire din alte vremuri. 6 ― Cine-i?... Cine-i acolo?... Cine bate? ― Fii bun, Leonte, și scoală nițel, că s-a întîmplat o...! ― Dumneata ești, primare! bâigui logofătul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și repezindu-se în casă. Bătu la ușa bătrânului Miron și, fără a mai aștepta răspuns, intră: ― Poftiți, conașule, c-a venit satul! Miron Iuga se întoarse, parcă vestea I-ar fi surprins, cu toate că de câteva minute auzea de afară murmurul de oameni din ce în ce mai neliniștitor. Se uită un moment în ochii logofătului: ― Bine, Leonte!... Să mergem să vedem ce mai poftește satul! își luă de pe o mobilă căciulița ce o purta obișnuit prin curte, și-o potrivi bine pe cap și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu-i fie de deochi! Ignat Cercel bâlbâi îngrijorat: ― Ia vezi, Trifoane, să nu te pomenești cu boierul că te... Când reapăru Miron Iuga cu pușca în mână și cu ochii umflați și roșii ca cepele, fu întîmpinat cu un murmur de mirare și de nemulțumire. Bătrânul se opri la trei pași de Trifon Guju, unde fusese adineaori, și porunci fără să mai țipe, dar mai apăsat și cu o voce grea de energie: ― Imediat să ieși de aici, hoțule, ori
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și că numai prin pocăință și mărturisiri sincere își vor putea ușura soarta... Ca la comandă, sutele de oameni ridicară capetele cu o mișcare, parc-ar fi vrut să se scoale în picioare, bâiguind într-un singur glas prelung ca murmurul unei furtuni trecute: ― Iertați-ne... Baloleanu încremeni de groază, ca și când mișcarea și glasul mulțimii ar fi fost începutul unei noi răzvrătiri. Aceeași frică subită cuprinse și pe procuror, și pe maior, ca și pe toți ofițerii, și chiar pe soldați
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bețivul se ștergea, din când în când, cu mâneca, după ce își trecea limba peste buze, întotdeauna cu brațul drept, căci stângul îi era prins în cătușe de țeava de calorifer. Când se simți privit, ridică ochii apoși și încetă, pentru că murmurul de până atunci fusese doar pentru sine și nu voia să se destăinuie. Își rezemă capul de brațul agățat în cătușe, de parcă nu mai era al lui. Rada privi pentru o clipă și, din nou, detalii vechi îi vin în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai faci păpuși. Faci niște roboți, la fel ca oamenii. Uite, vezi ? spuse, ridicând arătătorul. Ce-ți spuneam ? Tăcu o clipă, apoi adăugă, satisfăcut : Tăcerea asta nu exista înainte. Chiar și noaptea, când tăceau câinii și vântul, se auzea un murmur, ca o apă care curge. De la fabrici. Acum, de când fabricile s-au închis și mașinile s-au oprit, nu le mai ține nimic locul. Decât neliniștea, dar ea nu se aude. Cât despre Maestru, dacă încearcă vreo șmecherie, să-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ochi adânciți în orbite, acolo unde găvanele nu erau de-a dreptul scobite, mâini ale căror unghii zgâriau tencuielile, gemând în locul buzelor strivite, umeri îngustați, coaste străpungând, ca niște arcuri de oțel, pielea subțiată a piepturilor costelive. Li se auzea murmurul, fără a se înțelege ce anume spuneau. O apă curgătoare, un ritm anume al lanțurilor care legau gleznele una de alta, ca să împiedice fuga, care legau mâinile, ca să împiedice dezmorțirea, care legau timpanele, ca să împiedice gândurile. Bătrânul, fără să vadă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Elenă Marin Alexe Nostalgice clipe ce nu le dau glas Prin murmur în gând fac haotic popas. De-atâta-ntuneric mă simt obosită Alerg înspre cruce mă frâng în ispita. Cu lacrimi mi-acopar tristețea-n obraz Și-n durerea ce strigă, las spiritul treaz. Nu mai zăresc drumul pe care mergeam
Visul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83242_a_84567]
-
terminat, Kelly a făcut liniște În sală și i-a cerut uneia dintre Fetele cu Lista să citească cea mai recentă versiune a RSVP-ului1, ca și cum ar fi fost cuvântul Domnului. Fiecare nume stârnea o aprobare, un oftat, un zâmbet, un murmur, o clătinare din cap sau ochi dați peste cap, deși eu n-am recunoscut decât câteva dintre ele. Nicole Richie. Karenna Gore Schiff. Natalie Portman. Gisele Bundchen. Kate și Andy Spade. Bret Easton Ellis. Rande Gerber. Toată distribuția și echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
peste cap, deși eu n-am recunoscut decât câteva dintre ele. Nicole Richie. Karenna Gore Schiff. Natalie Portman. Gisele Bundchen. Kate și Andy Spade. Bret Easton Ellis. Rande Gerber. Toată distribuția și echipa de la Totul despre sex. Aprobare, oftat, zâmbet, murmur, clătinare, rotire. Așa au ținut-o aproape trei ore și când au terminat de dezbătut meritele și lipsurile fiecărei persoane - ce contribuție poate aduce fiecare petrecerii și deci, câtă publicitate sau, dimpotrivă, ce neajunsuri pot genera - eram mai epuizată decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu ciocolată și un pumn de unt topit. Își arcui sprâncenele când mă auzi comandând omletă din albuș cu spanac și roșii și două felii de pâine din făină integrală, dar se abținu cu amabilitate de la orice comentariu, În afară de un murmur: „Chiar așa mult te influențează Elisa?“ I-am ignorat zâmbetul palid și am schimbat subiectul. Tu și Avery sunteți bine? am Întrebat pe tonul cel mai Înțelegător, dorindu-mi foarte mult s-o fac să vorbească și nu să par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pînă ce voi muri, voi sluji cu credință cauza acestei organizații și voi fi oricînd gata să fac orice sacrificiu pentru ea. Jur pe Dumnezeu, pe onoarea și pe viața mea că voi îndeplini toate ordinele și însărcinările fără nici un murmur. Jur pe Dumnezeu, pe onoarea și pe viața mea că voi duce în mormînt toate secretele acestei organizații. Fie ca Dumnezeu și tovarășii mei din această organizație să mă judece dacă, intenționat sau fără voie, voi încălca sau nu voi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-și virtutea cu dinții și cu unghiile, la fel de prudente în gesturi ca și în cuvinte. Nu avusese parte decât de flirturi, mai mult sau mai puțin avansate, care îi lăsaseră amintirea "unui întuneric greu de suportat, a sudorii, a unor murmure de protest, a legăturilor și benzilor de elastic tare, a capselor și patentelor care zgâriau pielea, a interzicerilor șoptite, a erecțiilor dureroase, a fermoarelor înțepenite și a miasmei calde, neplăcute, a secrețiilor glandelor inflamate și obstrucționate". Stingo nu mai este
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
stingheră" sau " Viața e doar o perioadă scurtă de timp în care ești în viață". Trecute prin filtrele temerilor de a nu eșua în a fi un părinte bun, rațional, responsabil, cuvintele tot mai furioasei Merry se transformau într-un murmur pierdut printre silabe sacadate, amortizat de o iubire greșit calibrată și dizolvat în iluzia stabilității acestei pefecte familii americane. Parabolă a frământărilor violente ce macină America după război, Pastorala americană demitizează, alături de numeroase alte constructe și proiecții ideologice, și dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să se apropie, reverențioasă, îngenunchind în fața coșciugului; unii se închinau șoptind rugăciuni, unii se plecau, alții sărutau ciucurii de mătase sau își ștergeau o lacrimă suspinând. Când a venit rândul lui Tommaso, a fost un moment de descumpănire și un murmur se răspândi crescând și devenind surprindere, zăpăceală, indignare. În ultimele rânduri și în afara Catedralei, lumea nu izbutea să se dumirească despre ce-ar fi putut fi vorba, dar Trimisul pontifical și Arhiepiscopul văzuseră bine, la fel de bine ca și Starețul Dominicanilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire poruncile Viceregelui și e dispus să vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva legat de lumea spaniolă, și s-ar fi lăsat cu necazuri, dar stăpânul casei și soția dădeau asigurări că oaspeții fuseseră aleși cu grijă, drept care Tommaso putea să vorbească fără ocolișuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dea crezare faptelor invocate. Cel mai pornit împotriva lui Tommaso era Jacopo Antonio Marta, îl insulta și, insultându-l, se împăuna cerând acordul celor din jur. Unele mărturii au fost rostite cu o absolută rea-credință. În timpul interogatoriului lui Cesare Pisano, murmurul mulțumii se făcu auzit destul de tare, astfel că a fost nevoie de intervenția președintelui pentru a potoli dezaprobarea ce rămase totuși anonimă. Răzvrătiții voiau să-i omoare pe toți Preoții și Călugării și să strige: "la moarte cu Regele Spaniei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dacă ne obișnuim cu locul, reușim s-o scoatem la capăt. Nu e ușor, așa-i? Puțin timp după aceea grilajul din mijloc a fost închis și șoaptele deținuților din diverse celule se auziră tot mai slab până ce deveniră un murmur ațipit. Unii își povesteau pentru a mia oară istoria crimei săvârșite, alții invocau pedeapsa iadului pentru a-și răscumpăra păcatele sau relatau cum au stat de vorba cu Maica Precista. Tommaso asculta puțin, apoi închidea pe jumătate pleoapele și continua
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
eu să născocesc o poveste în care să pot transfera dorința mea de viață, altfel fiecare zi ce trece va fi nesfârșită și un gol fără noimă. Se terminase de curând distribuirea mâncării de prânz și nu se mai auzeau murmure și nici comentarii. Stagna aerul și stagnau și deținuții, sau mulțimea de nebuni, cum le zicea Tommaso. Cu un fluierat ușor îl făcu atent pe Carlo. Prietene, îi spuse dacă într-o zi, mai devreme sau mai târziu, te-aș
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ei: "Dor aproape stins de lume,/ Dor aproape stins de mine,/ Substantive și pronume/ Ale unei limbi străine// Dintre frazele căruia,/ Moi și vechi, de catifea,/ Verbe fermentând ideea/ Să visez în limba mea.// Singura din limbi pe care/ O murmur în somn și-n gând,/ Răscolită declinare/ Între leagăn și mormânt". (Morfologia). Morfologia vieții de poet este scrisul, iar morfologia Anei Blandiana, mai mult decât atât, este freamătul. Permanentul freamăt între viață și moarte, între leagăn și mormânt, care poate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că lui se întîmplă ce li se întîmplă, că, netam-nesam, niște străini pot să dea buzna în treburile lor interne. Retorica capului de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Cum albinele scriu miere în văzduh și în tăcere." Nici în culegerea intitulată "Tanit" nu reușește o selecție edificatoare pentru a-și contura scrisul: "Limba ce-o știu de la bunica, limbă/ apropiată de tăcere, simplă/ ori dimpotrivă irosind lumina/ și murmure de havuze bizantine". Gh. Tomozei nu se detașează de planul direct al vieții, spre o lume transfigurată sau spre un univers de selecție cu reliefuri multiple, evocatoare sau sugestive și te întrebi pe ce criterii a fost premiat în 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nuntește/ și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Poetul descoperă elemente purtătoare de poezie, nu pentru că în ele ar sălășlui Dumnezeu, ci pentru întrevăzuta, potențiala nuntire a acestora cu spiritul. De aceea " instrumentul de slăvire" nu-i doar graiul omenesc, ci, "și murmurul Creatorului". Ne amintim că un alt poet, Ilarie Voronca, închinase imnuri celor mai umile produse ale naturii, cum ar fi cartoful. Acest poem al său învederează în plante și animale resurse metaforice nemaiîntâlnite, lărgirea granițelor poeticului, și, mai profund, dependența
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și versurile populare în contextul cărora poetul dă sens meditației ne amintesc de Eminescu: "Mare neagră, mare albastră/ Ce frămânți gândirea noastră/ Noapte, de când te-am văzut/ Sunt mai grav și mai tăcut,/ fața mi-e mai tulbure,/ buzele în murmure,/ și de-ncerc să te înțeleg/ Mai neînțeles m-aleg./ Mare, vis de Prometeu,/ Ce mă-nhumi în somn mereu." Apa mării capătă valori magice, este apa tare, apa vie, ea îi descoperă femeia, iubirea, toate, momente ale începutului: "Tu iubita
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]