2,938 matches
-
ce va trebui să se dezbare de acel romanticism și exces de lingvistică, care, în mare parte, au copleșit literatura română, reducând-o, în cele mai multe cazuri, la tirade. Prefaceri sociale, prefaceri artistice. Adevărul și Realitatea. Nici că se poate două muze mai darnice în inspirație.” În cuprins, cu caracter de rubrici fixe, există „Societățile dramatice”, unde disimulat sub inițialele D. Db. (Dinu Dumbravă), este laudativ la adresa celor trei societăți dramatice de la București, Iași și Craiova „pentru munca cea mare de regenerare
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
Divine Art of Poesy a apărut în 1584, urmată, în 1591, de His Majesties Poetical Exercises at Vacant Hours." În prima carte, Iacob a introdus câteva traduceri proprii din Du Bartas, în a cărui lucrare, intitulată Uranie, o transformă pe muză Urania într-un personaj reprezentându-l pe Sfanțul Duh, idee care îl atrăgea pe Iacob, deoarece credea că se putea folosi de poezie pentru propagarea ideilor sale religioase și politice." <footnote http://www.luminarium.org, accesat la data de 03
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
sunt facute pe un ton special, mistic și cald, pentru că între Delfin și bătrânul profet era o legatura specială. În ziua nașterii copilului, bătrânul împlinea șaptezeci de ani. Tonul profețiilor este asemănător stilului folosit de Virgil în Bucolicele:"Fie că muzele care l-au hrănit pe Virgil să-mi ridice de pe umeri bătrânețea și să-mi redea tinerețea. Trebuie să intonez multe cântece. Iată că revine domnia lui Saturn; iată că o nouă generație descinde din înaltul cerurilor, așa cum au prezis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pe care nu-l știi te roagă în genunchi Nu să-i zâmbești, nu, scumpă, să ai de dânsul milă, Dar să-l privești o dată, să cauți fără silă... VER[ENA] O, ce frumos se roagă! BOGDAN Verena, nu știi, muză, cât tu de scumpă-mi ești Și tu n-ai măcar milă la mine să privești Nu vrei măcar tu mâna de pe-ai tăi ochi să iei O! nu, nu-ți fie teamă, căci sîntem, singurei Și eu nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi glas nu are... O, înger! stea din ceriuri... nemaigîndită! scumpă! {EminescuOpVIII 285} O! sufletul din pieptu-mi spre tine să se rumpă Ar vrea... Dar cine ești tu? O, mișcă a ta buză, Ești îngeru-mi de pază, ești Dumnezeu, ești muză? CHIPUL Nu cerceta zadarnic, nefericite... Taină E frumusețea vieții-mi ș-a sufletului haină. În taină e amoru-ți... și-n vecinic întuneric Va rămânea ființa-mi pentru-al tău ochi himeric. Urmează-mă în luntrea ce dusă e de lebezi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spui și Laurei mele. (rîzînd iese amîndoi) SCENA XI HIRTRIO (singur) Râdeți, râdeți până vă vor ieși ochii. Strîmbați-vă cât v-o plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă... Pentru aceea ce ți-am fost ție, iubită și sfântă muză, eu nu cer neci răsplată, neci răzbunare, însă dă-mi din sufletul tău apărare și mângâiere, ca să sufăr cu bucurie orce batjocură, orce insultă. Astfel, spre a servi numai de petrecere la toată lumea, mergem din țară-n țară, din loc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
următoare trecu Dunărea, scutit de tabără fără supărare și fără poticnire. Dar cu aceasta eroul osman și-a încheiat în mod neglorios campania în contra Valachiei și de atunci îl ținu pe vizirul Ewrenos la mare vază. Mircea partizan a lui Muza și războiul acestuia contra lui Suleiman și a bizantinilor. După cum am spus, Mircea avea mai mulți fii naturali, dintre cari, fiind el încă în viață, unul îi făcea multe incomodări, griji și dușmănii. Curți mari străine primeau pe atunci din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era un cuvânt grec pentru zgomot. El sugerează răbufnirile parțial vesele, parțial agresiv-agitate în care se manifestă de obicei beția cânepii (27, p. 246). Contemporan cu Herodot, Sofocle asociază kannabis-ul cu muzicianul trac Thamyris (din tragedia omonimă), eroul orbit de muze pentru că s-a lăudat că poate cânta din liră mai frumos decât ele (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 67) (65, p. 70). Pentru Herodot, obiceiul practicat de sciți este insolit și necu- noscut. Este evident faptul că istoricul grec
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spune Plinius - [botaniștii] reco- mandă purtarea unei cununi făcute cu această plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe Nicolae Mavrocordat ca fiind un „bărbat atoateștiutor într-ale literaturii orientale și occidentale” (Istoria Imperiului Otoman) (257, p. 55). Pe piatra sa de mormânt (este îngropat la Mănăstirea Văcăreștilor, pe care a ctitorit-o) stau scrise în grecește următoarele : „Muzele l-au încununat cu-a gloriei cunună” (269, p. 59). Nicolae era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, mare savant, cu studii de medicină și filosofie la Universitatea din Padova. Un „iatro-filosof”, cum l-a numit Nicolae Iorga (229). „Alecsandru Ecsapărâtul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Struktur wissenschaftlicher Revolutionen, Frankfurt/M, 1967; Hans Robert Jauss (ed.), Nachahmung und Illusion, München 1969 și J. Anderegg, Literaturwissenschaftliche Stiltheorie, Göttingen 1977, pentru contextul acestei schimbări. 161 H. James, The Art of the Novel, Prefața la "The Tragic Muse" (r. "Muza tragică"), 84. 162 Boris A. Uspenski, A Poetics of Composition. The Structure of the Artistic Text and Typology of a Compositional Form, Berkeley și Los Angeles, 1973, trad. de Valentina Zavarin și Susan Wittig, "Prefața traducătorilor", XVI. 163 În acest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai degrabă decît simfonia și orchestra simfonică mai curînd decît cvartetul de coarde. Sîntem destul de bătrîni, treizeci de secole, pentru a ne încredința că viitorul se naște în mocirlă și intră în casa noastră de stăpîni pe scara de serviciu. Muzele moderne au șiretenia lor, așa cum avea și istoria odinioară, iar eminențele Artelor și Literelor nu sînt mai puțin victime decît președinții și excelențele Republicii. Aplecați peste balcoane, amețiți de mediumul anterior care le-a determinat supremația fixată în preeminența lor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acela de a-și exagera convingerile nou dobândite, dar și cel al autorității, acela de a lansa chiar și un concept al cărui suport ar fi doar visul din noaptea trecută... ca să nu ne referim și la alte suporturi, precum “muza” dionisiacă... Acele câteva rânduri care-și datorează existența exclusiv lui CVZ sunt dedicate mamei sale, cu recunoștință îndoită (dar nu în sensul negativ pe care limba noastră l’ar permite printr’un joc de cuvinte), căci de prezența Ei pământească
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
au exilat pe acuzatori; * l-au condamnat la moarte pe Meletos; * au ridicat o statuie în cinstea lui Socrate; * Anytos a fost alungat. Euripide i-a mustrat pe atenieni în piesa "Palamedes": Ați ucis pe-atât înțeleptul, Neprihănitul, îndrăgitul de muze" 5. Gnóthi seautón ocrate a fost dascălul de supremă vocație pentru că, aparent, îi lipsea cu desăvârșire orice aer didactic. N-a scris un rând, deci nu putea fi autorul unei doctrine constituite. Paradoxal, deși n-a vrut niciodată să creeze
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care au grijă de cetate trebuie să aibă în vedere ca un lucru anume să nu nimicească pe ascuns, ci, mai mult decât orice, ei să vegheze asupra lui: să nu apară inovații, în afara rânduielii, în gimnastică și în arta Muzelor, ci să le păzească pe cât este cu putință. Să se teamă când ar auzi pe cineva spunând: ...preț se pune mai mult pe cântarea cea care nouă s-aude în a aezilor gură. (Od., I, 352-353) Ei să se teamă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
da glas, nu unui cântec nou, ci unui chip nou de a cânta și să laude aceasta. Căci nu trebuie nici lăudat, nici acceptat așa ceva. Ei trebuie să se ferească de schimbări, de introducerea unui nou fel de artă a Muzelor, aceasta fiind întru totul plină de primejdii. Fiindcă nicăieri nu se schimbă canoanele muzicale, fără schimbarea legilor politice celor mai însemnate, după cum afirmă și Damon, iar eu cred aceasta. 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poet dintre poeți și întâiul dintre făcătorii de tragedii. Dar trebuie știut că în cetate trebuie primite, din poezia sa, doar imnurile către zei și elogiile adresate celor buni. Căci dacă ai primi în cetate - sub forma tragică sau epică - Muza agreabilă, plăcerea și suferința vor domni la tine în cetate, în locul legii și al rațiunii, care par a fi mereu, după opinia generală, cel mai bun lucru. Foarte adevărat - spuse el. Iată deci ce să spunem, atunci când ne reamintim că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fire asemănătoare cu cea a lor. Întru totul! Dar nu trebuie încredințate acelorași naturi aceleași ocupații? Ba da. Tot învârtindu-ne, ajungem de unde am plecat și cădem de acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-paznic vor fi cele mai bune dintre celelalte femei? Așa e, întru totul. Există dar ceva mai bun pentru cetate decât ca în ea să fie cei mai buni bărbați, cât și cele mai bune femei? Nu există. Or arta Muzelor și gimnastica, așa cum am văzut, produc, prin prezența lor, acest rezultat. Cum de nu! Am stabilit, deci, nu doar o legiuire posibilă în cetate, ci și una bună! Așa e. Să se dezbrace, așadar, femeile paznicilor, de vreme ce ele vor îmbrăca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
astfel cu cel pe care l-ar cultiva, încât niciodată să nu pară că relația lor a ajuns mai departe decât în acest punct. Iar dacă n-ar face așa, să fie dojenit pentru lipsă de educație în cele ale Muzelor și lipsă de interes pentru tot ce-i frumos. b) Eugenia, căsătoriile impuse de stat (Republica, 459d-460b) (Socrate și Glaucon) Iată ce: cârmuitorii vor trebui să se folosească des de minciuni și înșelăciuni în interesul celor conduși. Am afirmat undeva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
barbar, departe și în afara cuprinderii vederii noastre, fie că ea se va ivi în viitor, da, pentru aceasta suntem gata să ne războim cu vorba, afirmând că pomenita alcătuire statală ori a existat, ori există, ori, măcar, va exista, atunci când Muza însăși va ajunge stăpână peste cetate. Căci nu este o imposibilitate ca ea, cetatea, să existe, nici nu grăim lucruri imposibile. Că sunt anevoie de înfăptuit - cu aceasta ne-am învoit. c) Cum conduc filosofii - modelul divin (Republica, 501a-501c) (Socrate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este nemuritor și că guvernează toate trupurile, și șîn al doilea rândț, după cum am spus adesea, că există în astre o rațiune care conduce ființele; de asemenea, este necesar să fie instruit în disciplinele pregătitoare înțelegând legătura lor cu artele Muzelor și aplicându-le în mod armonios moravurilor și reglementărilor legale și să fie capabil să explice rațiunea acelor lucruri care au o rațiune. Cel care nu este în stare să le dobândească pe acestea adăugându-le la virtuțile civile, nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
violentă. Ca atare, spusele sale erau nu doar dificil de crezut, dar și, în plus, riscante pentru autorul lor - un filozof care atribuia filozofiei rolul de a amorsa această revoluție. Reforma completă a educației poetico-literare pentru tineri, educarea prin arta Muzelor și gimnastică deopotrivă a băieților și a fetelor, sarcinile războinice și de conducere distribuite în mod egal între sexe, regulile eugenice, desființarea proprietății private, desființarea familiei și transformarea întregii comunități a paznicilor într-o mare familie unde copiii nu-și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]