3,059 matches
-
guriță; gustoasă; hrănitoare; interes; intră; intrare; izvor; îmbucătură; kiss; largă; leu; leului; libertate; limbaj; lume; lumi; lup; mai; matur; maxilar; măsele; mesteca; a mesteca; mestecă; miere; mimică; minciună; pentru minte; miros; mîncare mîncat; moară; mor; mu-mu; mură; murdar; mușca; mutră; naș; neagră; nedreptate; nimic; obișnuit; ochi; oral; organ bucal; organism; păcătoasă; pămînt; paradox; parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate; relaționare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
haos; ied; ierta; imposibil; imposibilitate; inimă; iubi; iubire; îmbrățișa; împăcare; împlini; închinare; îndeajuns; îndrăzni; înduioșat; întotdeauna; înțelegător; a înțelege; jertfă; lemne; liniște; lui; lumină; marș; masă; matematică; mărunțișuri; mereu; mie; modelare; multitudini; mulți ani; mulțumesc!; mulțumi; mulțumit; mulțumitor; muncă; munci; naș; naturii; necunoaștere; nervi; nevoie; noi; noțiune; nu; nuntă; oameni dragi; oferi; ok; un om respectuos; onoare; a onora; onomastică; orice; pa; partener; părere; părinte; persoană dragă; perversitate; piață; plăcea; plăceri; plăcut; plecăciune; popor; populație; prețui; prieten; prietenie; primi; profesor; profesorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
corp uman; cvas; doare; dur; evidență; extremitate; finuț; fizic; flori; formă; frică; frunte; găuri; grecesc; greu; gripă; Gullit; iarna; inflamat; inimă; înalt; îndrăzneală; înfumurat; lavandă; lembas; litera L; lume; Machidon; mădular; mijlociu; minciună; mireasmă; mirosi; mișto; mîndrie; moale; muzică; nasturi; naș; nașă; naștere; năsuc; noros; oameni; între ochi; operat; operație; operații; organ olfactiv; organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treabă; depinde; deplasare; des; deschis cu sufletul; dezordine; dineu; discuție; domn; drăguț; dulciuri; echipa; educație; el; eveniment; falsitate; femeie; gaură; generos; gentleman; ghid; greu; guraliv; hoț; ignorant; internațional; invita; încărcat; lănțișor; libertate; mamă; maniere; mare; masă mare; membru; mult așteptat; nași; nașpa; nașul; neanunțat; neașteptare; neașteptata; necunoscut; nedorit; neplăcut; nervi; nervos; nesortit; Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deplasare; des; deschis cu sufletul; dezordine; dineu; discuție; domn; drăguț; dulciuri; echipa; educație; el; eveniment; falsitate; femeie; gaură; generos; gentleman; ghid; greu; guraliv; hoț; ignorant; internațional; invita; încărcat; lănțișor; libertate; mamă; maniere; mare; masă mare; membru; mult așteptat; nași; nașpa; nașul; neanunțat; neașteptare; neașteptata; necunoscut; nedorit; neplăcut; nervi; nervos; nesortit; Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cumsecade; cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider; mamei; mami; masă; mătura; mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut; plictiseală; plînge; prieteni; primăvară; primitor; proastă; pungă; rege; relație; repriză; reuniune; simpatie; solemn; sora soției; soț; sprijin; străinătate; suflet; suport; surioară; tataia; totul; trădare; trăire; uită; uncheș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la naștere) "se cumpănea cu un pietroi" pe prag; la nuntă , mirii, socrii și nașii erau primiți pe prag, mireasa era trecută pragul în brațe de mire, pentru ca ea "să fie legată de casă și să nu poată trece pragul în afară fără soțul ei"; tot pe prag se oprea sicriul cu mortul, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și vineri dimineața / Câte patru ori / Scos îi va fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să-i meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot cu acea apă, stropea casa și odaia pentru a-l feri pe copil de șerpoaică. Când avea loc "colocăria" (masa închinată nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin "borta" colacului, în cele patru părți ale lumii 259. În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În timpul "îmbrobodirii", mireasa ține pe brațe "o pereche" de colaci de la masa mare și "o bucată de sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau la alt pom verde, sănătos și frumos, care se află la un loc curat (...) și acolo apoi toarnă scăldătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă nașilor patru colaci, a doua zi de Paști sau în altă zi din an, pentru ca viața pruncului să fie îndelungată și "precum e colacul rotund și deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se așează în pământ și se împodobește cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poetic, "ghemul vieții" poate fi reprezentat astfel: Atât umanul, cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de noroc. Și mai dă-i măicuț-o sită, / Ca să-și cate de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască!"199 Nou înfășat cu darurile aduse de nași, moașa dă copilul mamei, printr-un ritual al sortirii: "Poftim, cumătră, finul / Cu pâne și cu sare, / Cu darul sfinției sale. / Eu l-am scăldat / L-am spălat / L-am îmbrăcat / Și l-am înfrumusețat. / Iar dumneata-l ține / Și mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
avut loc pe 25 Aprilie 1904, când primar al orașului era Theodor Cincu, unul dintre fiii lui Anton Cincu. Trebuie amintiți ca medici ai spitalului și directori, Alexandrina și Gheorghe Vrabie, binecunoscuți pentru atitudinea lor unionistă dar și Ioan Capotă, nașul meu de botez. Aceasta este povestea spitalului din Tecuci, unul dintre cele mai dotate instituții sanitare din această parte a țării. Din păcate însă, tecucenii nu au mai reușit, la mai bine de o sută de ani, să mai construiască
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dorise să aibă copii, având deja 3 băieți, fiind seceta cumplită din anii 1946-1947 iar regimul comunist se profila înfricoșător. Doar faptul că doctorul Ioan Capotă i-a prevestit că următorul copil va fi o fată iar el va fi naș, au convins-o să mai aducă pe lume un copil. Iși dorea cu putere ca fata, pe care spera să o aibă după cei 3 băieți, să fie sănătoasă. Așa am apărut eu fata dorită, la o vârstă înaintată a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
rău, cu grețuri și dureri de cap. Mama mea m-a certat că, în loc să dorm, eu stau și chibițez la cărți și probabil de aceea îmi este rău. Dimineața însă, când am mers cu mama mea la doctor, la nașul meu, acesta a anunțat-o că nu este din cauza jocului de cărți, ci este scarlatină. A urmat o perioadă grea pentru mine, la vremea aceea această boală fiind foarte periculoasă pentru copii. Casa noastră era pe o străduță, de fapt
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]