2,943 matches
-
se reia, dacă un trai ceva mai bun ar permite, mesele de ziua simțului Martin, iar după îndeplinirea obligațiilor religioase, sărbătoarea simțului patron să readucă jocurile, dansurile și toate plăcerile încuviințate... De ce nu facem ca bucuria să cuprindă toate straturile nației atunci cînd aceasta trăiește sentimente fericite? Oamenii satelor trebuie să cunoască doar truda și mizeria. Ah, ce lesne ar fi ca prin satisfacții necostisitoare, dar protejate de inteligență, să-i facem pe oameni să fie interesați de propășirea nației. În
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
straturile nației atunci cînd aceasta trăiește sentimente fericite? Oamenii satelor trebuie să cunoască doar truda și mizeria. Ah, ce lesne ar fi ca prin satisfacții necostisitoare, dar protejate de inteligență, să-i facem pe oameni să fie interesați de propășirea nației. În fiecare sat, izbînda, pacea glorioasă, nașterea urmașului la tron ar trebui să fie celebrate prin sărbători vesele și emoționante care să unească dansul, spectacolul, o stare de spirit armonioasă cu serbarea cîmpenească. În entuziasmul unei bucurii curate sufletul tuturor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vede clar cum Michelet confundă bucuria unirii într-o Patrie întregită cu slăvirea unirii întru Dragoste pentru Dumnezeu, unanimitatea națională cu acea comuniune mistică a minților și a sufletelor. A fi absorbit, a te pierde în "sfînta unitate frățească a nației" înseamnă pentru Michelet a regăsi cu adevărat pacea prin care te simți "în armonie cu lumea". Dragostea de țară confundată cu dragostea universală, văzută drept cel dintîi pas spre iubirea de Dumnezeu aceasta a fost tema principală a unuia dintre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
doar că e ceva mai credibil. În legătură cu d-l Turcu, am dubii foarte mari. Și mai este ceva interesant de la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! Parcă am fi o nație de tâmpiți. Dorin Popa: Ce vrei să spui? Liviu Antonesei: Cum, ce vreau să spun?! Vreau să spun că am înghițit gălușca, pentru că așa a dorit d-l Turcu și, de fapt, ceea ce a dorit cine a apăsat pe butonul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tătarilor după truda unei călătorii interminabile, printre nenumărate pericole, suferind de foame, frig și căldură; că tătarii se numeau într-adevăr tătari, mâncau carne de cal și beau lapte de iapă; că a văzut acolo, la ei, oameni din toate națiile, cu excepția a două doar, și că nu a putut să se prezinte înaintea hanului decât îmbrăcat în purpură, și fusese primit și tratat cu mare respect și amabilitate. Hanul a vrut să știe cine erau cei care conduceau Occidentul; aflând
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și autorului, deopotrivă, cîteva cuvinte din partea sa: „Cu deosebită plăcere împărtășim cititorilor noștri acest articol cu care suntem datori penei măiestoase a unui bărbat pe care noi ne ținem din fericire a-l numi între amicii noștri, și pe care nația română de mult îl prețuiește ca pe unul dintre cei mai geniali poeți ai săi. Acest articol este comentariul unei culegeri de poezii populare, pe care D-lui binevoi a promite gazetei noastre, și din care numărul viitor al „Bucovinei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui binevoi a promite gazetei noastre, și din care numărul viitor al „Bucovinei” va aduce o probă înălțătoare. Deschizîndu-ne un așa însemnat tezaur de poezie cu totul originală și populară, D-lui și-au dobîndit un nou drept la recunoștința nației pentru o așa îmbogățire a literaturii naționale. Noi din parte-ne mulțămindu-i pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
totuna, că a lucra și a munci e cu totul alta, că a veni și a sosi nu sunt întotdeauna sinonime și, mai ales, că a muri și a trăi nu sunt niciodată antonime. Un asemenea om face cật o nație întreagă, dar puțini știu a-l prețui la momentul oportun. Ani mulți și muți, firul roșu a fost invizibil, căci numai tăcậnd se izbăvește. Și astăzi, tăcerea mea e aceeași, și astăzi, dragostea mea pentru el e nestinsă. Cine mi
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
lumii, motiv pentru care cei trei cheflii au ajuns la o concluzie firească, exprimată tranșant de către Sandu Șpriț, chiar de la sosirea pe terasă: Bă, lumea modernă Înghite toate rahaturile, dacă au și moț plescăie de Încântare, aia e! Informația prostește nația! Ceaușescu ne dădea două ore de program la televizor, n-aveai timp de apocalipse sau de burlaci Înconjurați de blonde răsuflate. Ba să nu te superi, Sandule, sare Gore cu gura, oi fi tu nostalgic după viața de partid, ăla
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a zis-o poetul! Hai noroc! Sandu Șpriț Îi face jocul, ca și cum de-abia ar fi așteptat. Dacă beție nu e, atunci nimic nu e, Gicule, numai când te-apucă matoleala de perciuni Îți aduci aminte de amărâții poeți ai nației române. Bacovia cu plămânii, Eminescu - declarat nebun, da` zice Dan Diaconescu Direct că e cu anchete redeschise și cu surprize, Labiș trimis sub tramvai, atâția și atâția duși către coana moarte de o soartă pribeagă. Sau la bac, Sandule... Ce-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de lume. - Nu, Nu! N-aș vrea ca alte Popoare să mai fie c-al meu - nu merit ele Să-i semene. Poporu-mi menitu-i ca să fie Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericire Pentru a lui viață. - O, nație iubită! Vei înțelege doru-mi, vei ști să-l prețuiești? Voiu să te văd, iubito! nu fericită - mare! Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât o soartă aspră din chin în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gluma? "Ba nu - răspunse-atunci Șeherezade - Nu, -nu îi vezi așa precum se cade; "Viața lor un vis al morții este "Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade. Ce afli-n lume? mii de generații, "Popoare mândre sau obscure nații "De mult periră și pe-a lor cenușă "Trăiește... cine?.. ei! înmormîntații. "Moarte și viață, foae-n două fețe: "Căci moartea e isvorul de viețe, Iar viața este râul, ce se-nfundă "În regiunea nepătrunsei cețe. "Femeia goală, cufundată-n perne
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ajax Țărînă-i azi și nimic mai mult. Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi, Și unde-s astăzi vechii și marii Caesari? Tibrule galbăn Unde e astăzi mărirea ta? Chiar Papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cîrjă-n mâni, Pulbere-s astăzi. Pulbere sunt chiar vii fiind. Căci nu sărută regii piciorul lor, Căci nu se-nchină lumea la glas de sfânt. Semnele tainei Mute rămân și îi fac de râs. {EminescuOpIV 372} Chiar tronul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l pune sub obroc! Și Decebalus per Scorillo a preferat moartea în locul captivității, vere. Aici nu-i vorba numai de libertatea proprie, ci și de onoare. Nu voia să dea propriul popor în mâna romanilor. Nu putea să-și vadă nația robită. Ai dreptate, vere. Uite cum te fură vorba și ideile! Acuma ar fi bine să alunecăm ușor spre Socola și pe drum să vorbim de documentul care pomenește pentru prima oară de o vie de pe meleagurile Iașilor. Coborâm agale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
l-am așteptat o viață întreagă. Aș da orice să mor acum cu el, dar să nu știu că m-a trădat vreodată. 1 DECEMBRIE Țara mea, România, Își pregătește straiele de sărbătoare. Azi tot poporul laudă și cântă: „Trăiască nația aceasta mare!” Tinerii se uită, militarii gonesc, Poporul acesta prea mult îl iubesc. E sângele nostru, scrie pe el mândrie, De ziua națională chiar și morții învie. Popor român, popor iubit, Prin multe războaie ai fost prigonit. De la Mihai Viteazul
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
de a guverna - arta de-a armoniza interesele claselor societății, și aceasta pentru că tot ce este, este un rezultat al societății: limbă, spirit, învățătură, avere, civilizație, putere. 70 {EminescuOpXV 71} Lucrul principal este ca să fie un rezultat al societății numită nație și nu a universului întreg. Adevărat că de oi vedea un chinez, un evreu sau un sălbatec bolnav sau sărac nu i-oi da cu piciorul. Este om drept și trebuie ajutat, precum trebuie ajutat și un câne cu piciorul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un grad oarecare. Noi, românii din Principate, suntem în nefavorabila poziție de-a fi guvernați de o generație cultă care nu stă în nici un fel de legătură cu țara, căci niciodată n-am întrebuințat acele mijloace preventive care apără o nație de influența străină absolută. Știut este, de pildă, că-n nici o țară din Europa omul care a făcut studiile umanistice în străinătate nu este admis în viața publică a poporului decât cu mari restricțiuni. Un german care ar studia în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui g? t/g T[2g: invers* mai mare. g cheltuiește cea mai puțină muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin păscare, fie chiar numai cu cantitatea a. În generația a doua raportul se prezintă astfel (t - a) / (g [plus] a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
g T[2g: invers* mai mare. g cheltuiește cea mai puțină muncă posibilă pentru a se întreține: păstoria, vânătoarea. Munca necheltuită însă constituie un capital de energie de rasă, reprezentat prin vitejie și prin viociune vitală. Toate națiile păstorești sunt nații eroice. Epoca eroică e epocă păstorească. Dar prin chiar procesul păstoriei oamenii se-nmulțesc, pământul sărăcește prin păscare, fie chiar numai cu cantitatea a. În generația a doua raportul se prezintă astfel (t - a) / (g [plus] a) Cantitatea luată din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
printr-o limbă străină, deși nu este cu neputință, dară este oarecum sacă, și ideile prin așa un chip câștigate nu sunt niciodată așa de vioaie ca acele ce izvorăsc din glasul limbei noastre; și de aceasta firește au pornit națiile Europei cele culte de a-și rezima luminarea și cultura lor pe fireasca limbă națională. Cultura limbei ca o firească urmare a culturei cei dinlăuntru cu toate că nu merge înaintea culturei cei dinlăuntru, pentru aceea totuși, ca cu atât mai sigur
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sigur să propășească îi trebuiește oarecare îndreptare. Deci pe lângă câștigarea ideilor celor ce ni luminează mintea, se cuvine a lua aminte cumcă aceste idei atuncea numai vor intra în comerțul național când se vor însemna cu termini potriviți cu spiritul nației și cu firea limbei naționale. Deci fireasca cultură a limbei este însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vechi de limbă; sau, pur și simplu, greșește. II. Diferențe cantitative În minus apar atunci cînd copistul scrie o singură dată litere, silabe sau cuvinte care se repetă (hemigrafie, haplografie); sare de la litere / silabe /cuvinte la altele ulterioare, asemănătoare (termi nații asemănătoare, prefixe asemănătoare, Începuturi și sfîrșituri de rînd: homo(io)teleuton; homo(i)arkton), lăsînd deoparte tot ce se află Între ele; sare din nebăgare de seamă litere/silabe /cuvinte, chiar rînduri sau cîte o filă În treagă; nu ia
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
specifice scriiturii parcimonioase, litota, antifraza și oximoronul, ca figuri predilecte ale unei ironii sintagmatice 229, fac parte dintr-un arsenal de luptă neconvențional, marcă a pamfletului polemic arghezian. O falsă aserțiune precum "Știu că domnul N. Iorga se confundă cu nația" ar fi rămas o ironie comună, uzuală, fără tușa augumentativă sugerată prin inversiune: "Aceasta [nația, n.n.] fiind totuși mai mică decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fac parte dintr-un arsenal de luptă neconvențional, marcă a pamfletului polemic arghezian. O falsă aserțiune precum "Știu că domnul N. Iorga se confundă cu nația" ar fi rămas o ironie comună, uzuală, fără tușa augumentativă sugerată prin inversiune: "Aceasta [nația, n.n.] fiind totuși mai mică decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la care Arghezi recurge deseori, este cea a oglinzilor paralele, deformatoare, în care imaginea actanților protagoniști
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
păstrează doar o schiță în ulei a unui original (portret de grup) aflat la NPG, executat de Sir John Lavery. Caracterizare generală Privit din perspectivă istorică, la zeci de ani după ce s-au consumat toate evenimentele care au ținut o nație întreagă cu sufletul la gură și au mărit tirajul ziarelor de scandal și revistelor ilustrate, Eduard VIII ne apare ca un personaj tragic, dar nu de tip shakespearian unde, în final, eroul moare, nici de tip cornelian la care (după
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]