10,006 matches
-
el să fie înțeles și primit cu interes de către noii cititori din țara natală. Unii scriitori își schimbă limba și devin cunoscuți, au succese, alții continuă să scrie în limba maternă (arogându-și prin aceasta și apartenența la cultura țării natale) și sunt mai puțin vizibili. O limbă, o viață - două limbi și lumea este de două ori mai mare. Fiecare limbă poate descrie tot ce este omenesc, scriitorul trebuie doar să-și caute expresiile adecvate. Dar unele lucruri sunt mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
descrie tot ce este omenesc, scriitorul trebuie doar să-și caute expresiile adecvate. Dar unele lucruri sunt mai greu de scris într-o limbă străină, lucrurile care îi sunt cele mai aproape, partea de viață, de experiență trăită în țara natală. Când un scriitor este obligat/sau alege singur să învețe să vorbească și să trăiască într-o nouă limbă, ce se întâmplă cu scrisul, cu creația acestuia? Cuvintele limbii materne au un înțeles special pentru oameni. Acestea oferă asociații pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
cele din urmă ceva aproape abstract, o experiență mai înaltă, aproape un privilegiu. O altă alegere dificilă a scriitorului este aceea de a găsi o cale prin care să-și poată păstra dreptul său de a fi prezent în țara natală în imaginație. Astfel, în imaginație, el trebuie să vizualizeze istoria și literatura țării sale ca pe un singur organism care se desprinde din timp pentru a da operei sale o funcție a mișcării care conduce trecutul spre viitor. Este nevoie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
recomandat membrilor cea mai mare prudență. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenții transilvăneni de naționalitate română, care frecventează instituțiile de învățământ din România pentru a se instrui, să fie puși să acționeze în timpul vacanței în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcția unei Dacii Mari. În afara agenților marilor puteri europene, o atenție aparte i-o acordau lui Eminescu nenumărații agenți ai Alianței Universale Israelite. Și iată că, în dimineața zilei de 28 iunie 1883, gazda
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
p.17) Personalități băcăuane Leonid Iacob N. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob. Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor de limba română pe Eduard Ștraub, publicistul și scriitorul de
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
prezentului demers științific. Dar să vedem, pe scurt, cine este autoarea cărții. Ileana Petrean- Păușan s-a născut la 4 iulie 1952 la Treznea și este căsătorită cu Pavel Păușan, recunoscut interpret de romanțe. A urmat cursurile primare în satul natal, în perioada 1959-1967. S-a înscris la Școala Normală din Cluj și a absolvit cursurile prestigioasei școli de învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
din Cluj și a absolvit cursurile prestigioasei școli de învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul 1985. După absolvirea liceului a fost învățătoare în satul natal, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont. 8 Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie Din noiembrie 2001 și până la pensionare a fost consilier la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
la Cluj în anul 1946, declarații și mărturii ale supraviețuitorilor, documente importante și inedite din arhiva Ministerului Afacerilor de Externe etc. Regăsim aici redate și articolele semnate de autoare în presa sălăjeană și centrală referitoare la eveniment, precum și poezia „Sat natal”, publicată de către autoare într-unul din volumele de poezii pe care le-a semnat. În cadrul al două capitole distincte sunt analizați cei doi stâlpi ai oricărei comunități locale: biserica și școala. De asemenea, regăsim profile de vrednici preoți și dascăli
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
pe comandantul local al miliției, dar era un risc la mijloc. Dacă oficial don Basilio solicita o audiență aceasta era înregistrată și devenea oficială, ceea ce nu convenea lui don Basilio, fiindcă era eliberat condiționat și se putea comunica în orașul natal. Ajunsă acasă Porumbița avea să aibă mai multe surprize! În primul rând mama Porumbiței avea o pierdere de peste 100 de plase! Cineva îi furase de sub tejghea câteva pachete cu plase. Reclamase furtul la miliție, însă nimeni nu luase nici o măsură
DON BASILIO SI BANDA ZOO de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_si_banda_zoo_mihai_leonte_1326384608.html [Corola-blog/BlogPost/361830_a_363159]
-
nr. 2085 din 15 septembrie 2016. Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și de colț la pălărie, unde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/aron_sandru/canal [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
amiază, sătul de ... Citește mai mult Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului.Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și de colț la pălărie, unde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/aron_sandru/canal [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
Programei, e adevărat, nu le puteam capta atenția ... V. STRUȚUL, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. STRUȚUL Nu este imposibil să te acomodezi cu traiul într-o altă zonă a țării, alta decât cea natală, dar ceva peripeții implică, firește.Pentru că nici aerul nu mai este la fel, nici locurile nu mai seamănă, nici oamenii. După repartiție, mi-am luat postul în primire în Ardeal, m-am instalat în gazdă la o bătrânică și a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, ... Citește mai mult STRUȚULNu este imposibil să te acomodezi cu traiul într-o altă zonă a țării, alta decât cea natală, dar ceva peripeții implică, firește.Pentru că nici aerul nu mai este la fel, nici locurile nu mai seamănă, nici oamenii.După repartiție, mi-am luat postul în primire în Ardeal, m-am instalat în gazdă la o bătrânică și a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul Liveni-Vârnav și Carcalia. Și, descriind interlocutorului său - un străin - case și locuri natale, Enescu încheia: „Mai ales nu încercați să aflați toate acestea într-un atlas. Cel mult veți găsi - între Siret
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul Liveni-Vârnav și Carcalia. Și, descriind interlocutorului său - un străin - case și locuri natale, Enescu încheia: „Mai ales nu încercați să aflați toate acestea într-un atlas. Cel mult veți găsi - între Siret și Prut - doi afluenți ai Dunării, orașele Iași și Dorohoi; Liveni-Vârnav și Carcalia aparțin însă amintirilor mele”. Iar din George Balan
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
câteva lecții, acesta constată că nu mai are ce să-l învețe pe copil: îi „furase” tot meșteșugul”... Viața lui George Enescu a fost brăzdată și ea de toate neprevăzutele, dar ea a fost mereu legată de Dorohoi, de meleagurile natale. Înainte de a pleca la Paris, pentru totdeauna, după încheierea războiului, ultima vizită a făcut-o pe tărâmurile copilăriei, la Tescani, la Liveni și la Dorohoi - unde a fost primit cu urale. În drumul spre prefectură s-a oprit și la
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
fotografii făcute intenționat, atunci când am povestea și-mi trebuie doar ilustrarea ei, și fotografii făcute la inspirație, spontan, atunci când ochiul surprinde un moment din care se naște povestea”, afirmă Mădălina Corina Diaconu. În prezent ea s-a restabilit în orașul natal, București și este președinta Clubului Presei Transatlantice, reporter la Radio România Cultural, redactor la Radio Prodiaspora, correspondent al ziarelor de limba romana din SUA. Publicul este invitat să viziteze expoziția în perioada 17 - 29 septembrie 2013.
Membru UZP expune la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului by http://uzp.org.ro/membru-uzp-expune-la-muzeul-costumului-popular-din-palatul-parlamentului/ [Corola-blog/BlogPost/92682_a_93974]
-
noi nu le înțelegem limba... Știm doar câteva fraze de salut și mulțumire. Cu timpul am mai învățat câteva cuvinte. Bunăoară: CHIRIA = doamnă, GINECA = femeie, de unde și cuvântul generalizat ... ginecologie. Dumincă seară, ca orice bun român cu dor de locurile natale, am văzut filmul românesc „Horia”. Să vezi ceva despre istoria țării tale la atâția km depărtare... Vivat tehnica și televiziunea română! Joi, 21 iunie. Arșița de afară ne ține mai mult în casă. De pe plaja fierbinte... făcui un ocol pe la
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Album_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
poate! Mai ales că în urmă cu vreo zece ani când mai trecusem prin Oradea totul părea ruinat și cenușiu. Legenda păsării Fenix este precum vedem mult mai mult decât o legendă! Devine o realitate atunci când oamenii își iubesc locurile natale! Apoi am mers, pentru masa de prânz la un restaurant care se anunța cu specific pescăresc și chiar așa și arăta: pitoresc, pe malul unui lac romantic... numai că oferta era atât de variată și atât de bogată încât nu
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1477384358.html [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
și regretatul preot Constantin M. Popescu, coautori ai unei cărți făptuite editorial de Editura Ars Docendi - Universitatea din București. Tot ce e legat de viața în act și în oglindire a Siriului are în sine o glorie: Siriul e locul natal al unuia dintre nemuritorii cântăreți ai României, Benone Sinulescu. De aceea, cartea scrisă de Gheorghe C. Dihoru și Constantin M. Popescu, „Siriul sub vremi și ape” are la rându-i un drum fierbinte până la bibliotecă, iar odată ajunsă la cititor
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421405930.html [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
a dorit să accentueze: că rădăcinile și dragostea lui față de Basarabia sunt cele mai puternice din lume (...) Așa îl văd mereu: fie în rolul lui Moș Bodrângă din revista ”Observatorul”, cu poveștile despre co- pilăria și adolescența petrecute pe plaiul natal din România Mică, fie în rolul de epigramist. Umorul îl însoțește pretutindeni, chiar și atunci când povestește despre adevăruri triste, dureroase, cum se întîmplă și în ultima sa carte ”Cu și fără securiști”... La rândul său, ”bunelul” Creangă mărturisește: ”O bună
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474191395.html [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
dintre aceste memorabile ”instantanee” s-a regăsit, alături de ceilalți amici, cu firească emoție și plăcere... Așadar, cu toate vibrantele sale consemnări, volumul respectiv se recomandă ca o carte de real interes, din care răzbate autenticul fior al dragostei față de plaiurile natale pe care autorul le dezmiardă cu denumirea de România Mică - parte istorică și dezirabilă a marii patrii comune. Aceasta este, în fapt, ceea ce Nichita Stănescu numea în titlul unui volum al său , simplu, dar sugestiv, ” Un (superb) pământ numit România
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474191395.html [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump, din Durerea pentru tot ce mă doare, din Speranța la un viitor mai fericit pentru urmași. Nu scriu intru slavă mea... Scriu pentru a slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]