3,927 matches
-
destul de veche și te-aș ruga să o tratezi cu atare. Doar un om înțelept poate să creadă întâmplările pe care le vei auzi și eu am încredere în tine. Probabil că nu te interesează ce vei auzi. Îți citesc neîncrederea în privire și uimirea pe buzele care par a se abține cu greu să nu se deschidă pentru a lăsa un hohot de râs să se audă. Oricum, crezi sau nu, eu ți-o spun. Încep, bine? Pe strada ,,Inima
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ierburi. Apoi a venit un negustor care voia noroc pentru caravana lui. - A fost un sezon foarte prost pentru mine, a început el. Aproape am pierdut tot, dar am auzit de puterile tale, a mai spus, cu un soi de neîncredere umilă în glas. Am venit să văd cu ochii mei. Bunica s-a apropiat de el și s-a uitat drept în ochii lui până când el a trebuit să-și întoarcă privirea. - Trebuie să dai înapoi ce-ai luat, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de plăcere. Stăpânul meu m-a trimis să-i aduc cea mai bună moașă din Egipt ca s-o ajute la naștere pe soția lui. Nu, nu, ăsta e adevărul, a zis el înspre mine, care dădusem din umeri cu neîncredere. Nu spune nimic din modestie, pentru că nici o altă moașă n-a reușit să-ți ia locul la Teba. Doamna stăpânului meu a pierdut sarcina de două ori și a fost pe moarte din cauza unui copil născut mort. Medicii și vracii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Îmi pare rău, sînt obosită... Fata asta știa cu siguranță mai multe decît spunea, gîndi Lucas. Cine știe dacă nu cumva Își acoperea familia sau pe niște insulari. Încă de la venire, Îi simțise atît de Închiși și de solidari În neîncrederea lor față de străinul care era el... Adoptă un aer amabil. - Îți mulțumesc pentru vizită. Marie făcu imediat stînga-mprejur spre ieșire. Lucas se ținu după ea, continuînd pe un ton ușor: - În orice caz, am să te regret... Ea se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dîră umedă și noroioasă. CÎnd ușile cabinei se Închiseră, Marie se aplecă spre Loïc. - Prefer să nu-l slăbesc din ochi. Și să mai arunc cîte o privire și prin lucrurile lui dacă e necesar... Fratele ei o privi cu neîncredere, ca pe o străină și avu pentru ea o căutătură pe care nu izbuti s-o priceapă. Își goli paharul dintr-o sorbitură, Își Înșfăcă impermeabilul, luă cheile mașinii și trecu fără o vorbă pe dinaintea ei, Îndreptîndu-se spre ieșire. - Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
uite mîhnirea. Milic cunoștea bine chipul Mariei, căci Îl avea În suflet. De aceea, de cum veni spre el, o puse să strîngă vechiul năvod pe care tocmai Îl reparase. Vorbi despre tot soiul de nimicuri și răspunse fără urmă de neîncredere la Întrebările pe care i le punea fiica lui În legătură cu copilăria fraților ei. - Trebuie că era o bandă tare afurisită de ștengari, nu e așa? Cine era șeful? - Micuța Le Bihan. - Gwen? O fată? Nu-mi vine să cred... - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să-mi petrec zece minute improvizând despre un „aliniament osos deficitar”, în timp ce ea se uita atentă la piciorul meu și zicea „mie mi se pare perfect normal”, pe un ton de maximă suspiciune. Tot restul zilei m-a privit cu neîncredere. După care a lăsat un număr al revistei Marie Claire deschis ca din întâmplare la o reclamă cu textul „Însărcinată ? Ai nevoie de sfaturi confidențiale ?” Pe bune acum. Trebuie să am grijă să sugrum zvonul ăsta din fașă, altfel o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
astea la coș ! Sunt mult prea valoroase. — Și dacă pentru mine nu mai sunt ? — Dar n-au trecut decât câteva săptămâni ! Nu se poate să se fi schimbat totul ! — Ba da. Eu m-am schimbat. Guy scutură din cap a neîncredere. — Vorbești serios cu chestia asta cu menajera ? — Foarte serios, i-o întorc tăios. Ce e rău în a fi menajeră ? — Of, pentru numele... Se oprește. Samantha, vino înapoi sus. Să vorbim. Au venit și cei de la departamentul de resurse umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vin pe urmele mele. - Toiagul, tot toiag rămâne, se bosumflă el. - Bine. Dacă nu vrei să-i ucizi, dă-mi măcar de știre ce au pus la cale. Dacă aflu din timp ce au de gând, aș putea să sădesc neîncrederea În sufletul Vindecătorilor la care o să se mai ducă. Moru cel uscat se uită lung la mine. - Hm. Abia acum sunt sigur că tu ești trimisul lui Moru, Îmi zise el, țuguind buzele. Într-adevăr, ești un mare ucigaș. Of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Adâncă și că oamenii, și atunci ca și acum, trebuiau să se primenească pentru a-i scoate la iveală pe cei vrednici să rămână. Că făceau și ei troc pentru păcatele celor ce nu crezuseră În Tatăl, ca și pentru neîncrederea celor ce mă bănuiseră de neputință și că oamenii, dimpreună cu femeile și cu pruncii, alcătuiau o singură ființă În care, dacă unul singur greșea, făceam cu toții troc pentru el. Am numit această ființă lume, dar ăsta n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Numai aici nu ai nimic. În orice altă parte poți avea totul. HAMALUL: Unde, unde în altă parte? Ce fel de șansă? Ce tot bolborosești acolo? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Perfid.): Grubi... Hai să fugim împreună... cu drezina... HAMALUL (Confuz, între neîncredere și speranță.): Cu drezina!? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina! În zece zile putem fi departe. Simt în aer un vânt, un iz de ocean. Cred că această cale ferată se îndreaptă spre mare, spre ocean... Am aici, în nări, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
doare capul? m-a întrebat. — Da. — Ia o aspirină. — Mulțumesc de sfat. — În lumea asta majoritatea lucrurilor n-au nici un efect, zise el, dar aspirina are. — Republica... Statul Israel chiar mă vrea..., m-am adresat eu lui Resi cu ezitantă neîncredere, ca să... să mă judece pentru... pentru ce-a spus ziarul? — Dr. Jones zice că guvernul american n-o să te lase să pleci, mă informă Resi, dar că evreii vor trimite oameni să te răpească, așa cum au făcut cu Adolf Eichmann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mai voi s-o vadă niciodată, iar poliția, după ce stabili că nu există probe suficiente pentru a formula un act de acuzare, rătăci dosarul sub un maldăr de documente nerezolvate. În familia Ioanei, ca și în familia Elenei, domnește acum neîncrederea, iar în sufletul lui Filip - confuzia. WHIPIE, WEST VIRGINIA În orășelul Whipie din Virginia de Vest a izbucnit de multă vreme un război. Familii întregi au fost decimate. Zeci de case au fost arse din temelii. Pământul, care odinioară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ceva de mâncare. —A, bravo. Dacă aș fi trează, ar fi un lucru extraordinar. Am intrat în bucătărie împleticindu-mă și am umplut filtrul cu cafea. Sally a scos o farfurie din bufet, s-a uitat la ea cu o neîncredere abia disimulată și a spălat-o cu atenție în chiuvetă, cu săpun. De mult nu mai aveam detergent, de atât de mult încât nici nu voiam să mă gândesc. A șters farfuria cu propria batistă, a pus-o pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
există țara tribului crow. Făcu o pauză: Nici tribul crow... Probabil că peste câțiva ani, se va spune. „Nu mai există selva yubani-lor. Nici yubani nu mai există“. — Probabil. Dar știți un lucru, părinte? Cu tot pesimismul meu... Cu toată neîncrederea mea, în adâncul ființei mele rămâne speranța că, într-o zi, specia umană va ieși din starea ei de amnezie și va întreba: Unde este pământul care va trebui să-i hrănească pe fiii fiilor noștri? Plesni din limbă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dispus la fugă decât la ofensivă. Îi făcu un semn să se apropie, îi arătă solul din fața lui și destupă o sticlă de bere. — Vino! Nu e nimeni... „Tzanza“ i-a pus pe fugă. Vrei una? Indianul privi sticla cu neîncredere. Observă cum bea el direct din sticlă și încercă, dar se înecă de îndată și începu să tușească și să scuipe. — Îți place...? Indianul yubani încuviință fără să înceteze cu tusea. Când se liniști, căută de jur-împrejur până descoperi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la celălalt. — Se va auzi până în tabără... Îl căută cu privirea pe indian, care se refugiase în capătul opus al luminișului: Vino aici! îi ceru el. Distruge-le și pe celelalte. Indianul se apropie pas cu pas, cu o nesfârșită neîncredere, până se convinse că nu mai era nimic rău de așteptat de la grămada de fiare fumegânde. Luă un nou bidon de benzină și se îndreptă hotărât spre al doilea tractor. Odată învățată lecția, își îndeplini sarcina cu rapiditate și eficiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
campo În noaptea aceea și nici din casele ce dădeau spre el nu văzuseră sau auziseră nimic ieșit din comun. În orice alt oraș din Italia, faptul că nimeni nu văzuse sau auzise nimic era nimic mai mult decât expresia neîncrederii cetățenilor față de poliție și-o generală Împotrivire de a-i ajuta. Acolo Însă, unde oamenii erau În general cu respect față de lege și majoritatea din polițiști erau ei Înșiși venețieni, Însemna nimic mai mult decât că nu văzuseră sau auziseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În care o mașină aparținând În mod clar fie carabinierilor, fie poliției era sortită să provoace rumoare În orice cartier mic. — Mulțumesc, Giancarlo. Apreciez asta. — Chiar sper că e așa. Șapte treizeci Într-o dimineață de sâmbătă, zise Ambrogiani cu neîncredere și puse receptorul În furcă Înainte ca Brunetti să mai poată spune ceva. Ei bine, cel puțin el nu trebuia să aibă la el o duzină de garoafe roșii. În dimineața următoare, reuși să ajungă la gară la timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
stația unde oprea autobusul numărul cinci cu un buchet de garoafe roșii În brațe. În cele din urmă, renunțase și se dusese acasă și dăduse florile soției sale. Fiindcă Își respectase partea sa din Învoială, chiar dacă criminalii se dovediseră de neîncredere, Brunetti schimbă ordinea de serviciu pentru a-i da lui Vianello următoarele zile de vineri și sâmbătă libere, cerându-i să ia legătura cu băiatul din Burano ca să vadă ce se Întâmplase și de ce nu veniseră la Întâlnire prietenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o facă să priceapă până și pe Laura că relația lui cu Alice nu se înscria pe linia legăturilor ei de joasă speță. Voiam să le spunem - într-un final. Da? a zis Laura ridicând o sprânceană în semn de neîncredere. Hugo s-a adresat din nou podelei. Era o chestiune de alegere a momentului potrivit. Voiam să le spunem. Dar nu imediat. Ne-am gândit că avem nevoie de timp, că ei au nevoie de timp ca să poată să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
după canoanele tradiționale este doar obiectul unei înțelegeri abstracte, care nu reușește să devină o forță atractivă pentru existență, o modalitate de comportament, o mentalitate tradusă în acțiune. Normele tradiționale i se par individului ca fiind depășite și există o neîncredere tot mai difuză față de ceea ce se prezintă ca principiu absolut. De asemenea, este clar că nu poate fi validă alternativa unei subiectivizări complete a moralității după coordonate tipice gândirii moderne. Subiectivismul modern, de fapt, este o exaltare aparentă a subiectului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această ordine se încadrează evaluarea atentă a intelectului uman. El evaluează intelectul ca pe o „boală a spiritului”, care funcționează ca o „specie de remediu” pentru existența omului, exaltă în schimb rolul instinctului înțeles ca o „formă specială a spiritului”. Neîncrederea evidentă în intelect îl conduce să afirme că: „Intelectul nu este o virtute originară, ci numai urmarea unei lipse imaginare: el este virtutea unei lipse! Precum unealta este în sine însăși un simplu surogat al unei evoluții organice insuficiente și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru că nu poate să trăiască fără inimă”. În această privință, viața spirituală apare în termeni de relație, dialog, autenticitate, deschidere, încredere, sinceritate, reciprocitate cu Dumnezeu, de la care se trece la dialog, încredere într-o perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere că: „Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]