2,274 matches
-
haotic; identic; implicare; impresionant; impresionat; inedit; inexplicabil; inovație; inovativ; interesat; internet; intrigant; iphone; îmbucurător; încet; îndrăzni; întîmplare; întrebare; pe înțeles; învățat; de învățat; job; jocuri; laudă; lectură; literatură; lucruri; luminos; magnific; mare; masă; mecanică; mișto; mitologie; model; monopol; muncă; negară; neștiut; nostim; oameni; obiectul; puțin obișnuit; obraznic; omul; oportunitate; orgolios; palpitații; parțial; pasiune; pasiv; pădure; persoană; a place; îmi place; plictisitoare; poate; porumbel; nu prea; preocupat; profesie; proiect; provocare; sclipitor; scop; seminar; semnificativ; sexy; sofisticat; sport; sticlă; străin; studiu; sunt; super
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai este; excepție; ezitare; fiindcă; foarte; nu a fost; hotărîre; iarăși; incidență; indiferență; individ; în; încă; însănătoșire; însăși; întocmai; întorsătură; într-adevăr; însuși; jos; legătură; literatură; lovitură; manele; meditare; motiv; motive; mulți; nașpa; neclar; nedefinit; nedumerire; nehotărîre; nehotarît; nelămurire; nesigur; neștiut; nu-i; numai; obraz; opoziție; oprire; parcă; din păcate; părere de rău; pe; pînă; pleonasm; plictiseală; în plus; se mai poate; nu poate; posibilitate; nu pot; nu prea; prepoziție; problemă; prost; putere; răsturnare de situație; sau; scuză; semn; semn cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înfăptuia; înnoptat; însărcinată; întîmpla; întîrziere; joacă; liniște; loc; lucru bun; lucru rău; lucruri bune; manifesta; matern; miracol; mișcare; mîncare; în acest moment; momente; a muri; năpastă; a se năzări; neașteptare; neatenție; necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ferarri; fericire; fresh; frumusețe; fusta; galben; haina; ieftin; important; incitant; ingenuu; invenție; îmbrăcăminte; înalt; încălțăminte; încredere; înnoit; însemnat; învăța; loc; look; lucruri; luminat; machiaj; mai bun; matinal; miros specific; mister; mișto; mîndru; modă; nou-născut; nedesfăcut; neexploatat; neînceput; neîncercat; neobișnuit; nesigur; neștiut; neuzat; nevoie; obținere; originalitate; originar; orizont; pagină albă; pantof; parfum; perspective; plastic; plăcere; prompt; prost; pur; puritate; puternic; renăscut; revoluționar; rochiță; roua; sat; sărbători; scos din cutie; scos; scurtă; special; specialitate; strălucire; super; superb; surprinzător; șansă; știință; știre; știri; teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme (1); 837/187/57/130/0 secret: taină (129); discret (70); ascuns (63); mister (36); încredere (29); prieten (19); mare (13); lacăt (10); nespus (10); tăcere (10); neștiut (9); prietenie (9); de stat (8); bîrfă (7); important (7); confidențial (6); minciună (6); jurnal (5); liniște (5); prieteni (5); șoaptă (5); tainic (5); ascundere (4); curiozitate (4); cuvînt (4); informație (4); intimitate (4); necunoscut (4); personal (4); vorbă (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vieții; idee; ignorantă; implacabilă; interes; iubire pierdută; iubită; împăcare; împrejurări; închisoare; a se întîmpla; întrebare; libertate; lipsă; Lost; lucru ireal; luptă; mama; mare; măsură; melancolie; meleag; minunată; mister; mitologie; mînă; modelare; nașpa; neam; nebună; necăjită; necruțătoare; nedreptate; nefericire; nemiloasă; nervi; neștiut; normă; norocul; noroi; cu obstacole; ofițer; omenesc; oportunitate; optimism; orgă; parte; părăsită; porcărie; potrivnică; predestinare; predestinat; proprie; scaun; schimbări; scris; scurtă; soră; sortit; soț; soție; speranță; speriat; sună; șansă; timp; trai; trudă; tu; tulburătoare; univers; urîtă; veac; vechi; vecie; veste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu; oare; oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă; Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
predispune să trageți concluzii, aprecieri și să acționați uneori împotriva procedurilor și regulilor deja stabilite. Încuiatul este de obicei stresat de întârzieri cauzate de ceilalți pentru analiză suplimentară, cercetare sau planificare. De multe ori Încuiatul admite că întregul adevăr este neștiut, dar argumentează că se cunoaște suficient adevăr pentru a se lua decizia corectă. Acest tip de personalitate poate fi surdă la informațiile care nu contribuie direct la finalizarea proiectului sau procesului. Încuiatul își ia suportul emoțional și puterea din reputația
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
În autorități și principii dogmatice, În metode formale și neadaptate obiectului lor. Abia În acest fel, negând propriile achiziții, Îndoindu-se de sine, a reușit gândirea să se depășească, să-și creeze motivații noi pentru reconfigurarea și recucerirea unor teritorii neștiute sau pe care credea că le cunoaște. Prin Descartes, spiritul modern a descoperit și a acceptat ca o moștenire problematizarea continuă, dar și necesitatea unui criteriu de certitudine de fundal. Pentru Descartes, fundamentul Întregului edificiu al științelor este metafizica, ea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Să fie acesta semnul Indiferenței, al înțelepciunii? Înțelepciunea, în care Cioran speră să găsească o salvare și spre care tinde, e asociată inevitabil renunțării la eu, mortificării. Își spune: „Ama nesciri (Imitațiunea lui Iisus Cristos); să-ți placă să fii neștiut. Nu te simți fericit decât când ești destul de înțelept ca să te conformezi acestui precept” (I, 57). Înțelepciunea e, oricum, primul pas spre sterilitate și nu o dată ea este văzută ca un eșec. La întrebarea ce este un înțelept, răspunde la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
M-am săturat să-mi fie rușine de mine însumi” (I, 71), spune într-un loc. Altundeva, după ce consideră că un om care aleargă după celebritate nu e în toate mințile, crede că rugăciunea lui Reverdy, „Fă, Doamne, să rămân neștiut!”, deși frumoasă, nu e sinceră. La câteva rânduri distanță, constată acest lucru pornind de la sine: „Cu fiecare zi, imaginea pe care mi-am făcut-o despre Indiferența mea pălește un pic. // Voi fi vrând eu să nu mai fiu nimic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
92). Să deducem că vanitatea și gloria înseamnă ineficiență, lașitate și decădere? Mai mult, e renunțarea la miezul ființei cioraniene, care părea să se hrănească cu disprețul de sine. Totuși, la antipod, Cioran vorbește despre extazul anonimatului, despre adevărul ființei neștiute. La câteva rânduri de strigătul din fragmentul anterior, își spune: „N-ar trebui să semnăm ceea ce scriem. Când cauți adevărul, ce importanță are numele? În fond, nu contează decât poezia și gândirea anonimă, creațiile «epocilor sincere»” (idem). Chemat la un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Își spune: „Suferim de îndată ce avem nevoie de cineva sau de ceva. Să facem astfel încât să depindem cât mai puțin de lucruri și de oameni. Să acceptăm sărăcia, anonimatul și moartea. Să ne reducem la maximum ambițiile, să acceptăm să trăim neștiuți, să ne obișnuim cu ideea de a dispărea...” (II, 195). Apoi, dându-și seama de imposibilitatea împlinirii acestor sfaturi, conchide: „Să dorești toate astea nu-i greu, dar când e vorba de trecut la fapte! Totuși se pot face unele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
gură!!!. Domnul Cioană nu a mai suportat această lovitură și a reacționat într- un mod neobișnuit și tragic. A împrumutat de la un vânător o pușcă de vânătoare sub pretextul că vrea să împuște un câine de pripas, posibil turbat și, neștiut de nimeni, s-a dus la vie și s-a împușcat. Nu a lăsat nici un gând de adio nimănui. A lăsat în urmă o soție tristă care ulterior a predat via statului. A trăit apoi multă vreme împreună cu sora ei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a cerut să i se pună o cruciuliță în gură ca să poată fi identificat după moarte, din groapa comună. Trupul lui a fost ținut sub zăpadă și apoi îngropat pe ascuns noaptea. După 1990 a fost căutat într-o groapă neștiută din Tg. Ocna. Din păcate nici astăzi trupul lui nu a fost identificat în ciuda eforturilor familiei și bisericii. In “Cuvânt la slujba de înmormântare a martirilor de la Târgu-Ocna” ținută de Constantin Voicescu pentru cei “care și-au sfârșit viața, ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
plin/ Tot lângă ape inima-mi suspină,/ Tot lângă nori mi-e gândul în rotire/ chemat în fire, alungat în fire,/ și căutat și plâns și blestemat/ învins și învingând, reînviat/ ca pasărea minune din vechime/ știut de toți și neștiut de nime." Alexandru Andrițoiu " În țara moților se face ziuă", E. S. P. L. A., 1953; "Cartea de lângă inimă", "Poezii",1959; "File de cronică", 1962; "Constelația lirei", E. P. L., 1963; "Vârful cu dor", Editura Tineretului 1964; "Versuri Cele mai frumoase poezii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la Fierbinți, iar vânzătorii oferă marfă rară: papagali, țilindri magici, centauri, cai, vârcolaci, păsări venite parcă dintr-o țară îndepărtată în care nevestele leagă cu fire multicolore întreaga fire. Și totuși, peste acest "rai în rut" în care "marfa este neștiută", care amintește de "Isarlîkul" lui Ion Barbu, planează o notă de neliniște: "O, ce durere/ neînțeleasă se întinde/ Peste chipie, peste burlane, peste tinde/ De ce doamne, de ce domnule, de ce/ S-a ivit în poartă" ("A. B. C."). Indiferent de formula
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de colega mea, Camelia, spre un proiect aventuros și dificil, de natură transdisciplinară. Acesta a reprezentat momentul de maximă cumpănă, căci trebuia să îmi asum o răspundere mare în fața colegilor; să îi conving să vină cu mine pe un drum neștiut și riscant, care nu avea șanse sigure de reușită. Nici acum nu am convingerea fermă că a ieșit ceva "pur" transdisciplinar, dar știu că suntem pe drumul cel bun. În acel moment de cotitură, mă simțeam ca un Don Quijote, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
rămâne cert: entuziasmul și bucuria de a lucra împreună cu colegii mei au fost sincere și puternice. De acum înainte, ne vom zâmbi complice, pe coridoarele liceului, când ni se vor întâlni privirile, căci simțim cu toții că avem un gând comun, neștiut de ceilalți. Sâmbătă, 15 martie, 2008 Ora 5. Mă grăbesc la școală, de groază să nu întârzii. Noroc că Bubu și Cami vin și mă iau cu mașina. Mă gândesc cu emoție la reacția pe care o vor avea ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
bizonii, rătăciți în timpurile nimicniciei, devorează mimând efectele ce impun un grandios, stupid film necunoscut. A nu trăi și a fi viu este momentul de vârf al disperării. Echipa de zgomote, echipa supraviețuirii mârșave, sincronizează secvențe după secvențe din proiectul neștiut vreodată de ei. Ce film e ăsta? Ce film? Trebuie să știu la ce film muncesc? strigă Nill.. Vocea monocordă, impersonală a inginerului de sunet, de undeva din întuneric dă verdictul: Filmul nostru, film românesc... Dumnezeule, oare vom putea ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la o înțelegere a vieții. Așa îmi caut și piesele și scenariile, încerc să aud vocile ascunse care mă cheamă, care mă provoacă și mă obligă să le acord dreptul la dialog cu oamenii. Regizorul este un intermediar al lucrurilor neștiute care prin mintea, sufletul și sângele lui devin palpabile pentru ceilalți. Un artist fără obsesie e un artist trunchiat, al cărui dialog cu cei din jur e fluctuant, depinzând fatal, fie de conjunctură, fie de modă. Obsesia artistului trebuie raportată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. Își face debutul literar în 1996, cu volumul de versuri Polenul clipei (cu o prefață de Cezar Baltag), iar în 2013 publică Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu (cu o prefață de Vladimir Tismăneanu). De-a lungul bogatei sale cariere didactice, Miorița Baciu Got a organizat numeroase conferințe și seminare de formare, reprezentând învățământul românesc în majoritatea țărilor Europei, în India și în Brazilia. RODICA LUNGU
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cap o femeie care a fost furată de bărbatu-său; da’ să se păzească să n-o vezi, căci se duc frigurile pe dînsa. De friguri e bine să-i toarne bolnavului, din cap, o cofă de apă rece, pe neștiute, o femeie fugită de bărbatu-său. Dacă cineva e prins de friguri, să cheme o femeie care a fugit cu cineva; să toarne apă pe bolnav cînd doarme și să fugă acasă, ca să fugă frigurile de el cum a fugit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare nu-i bine să te însori. Se crede că Dumnezeu pe oameni nu-i împărechează totuna, ci așa, că un bărbat harnic trebuie să ieie o femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din pumni. Femeia în poziție să nu toarne apă de spălat pe mînile cuiva, căci la facere nu va putea naște pînă ce nu va bea apă din pumnii aceluia căruia dînsa i-a turnat apă. Dacă intră cineva pe neștiute în casa unei femei care se trudește de facere, nu-l mai lasă să iasă pînă după naștere. Altfel ar fi o naștere grea. Cînd femeia nu naște ușor, să bea de trei ori apă din pumnul bărbatului sau să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]