1,981 matches
-
dintre situațiile prevăzute la lit. a)-d). ... (3) Se consideră familie și frații fără copii, care gospodăresc împreună și care nu au domiciliul sau reședința comună cu părinții. ... (4) În sensul alin. (1) se asimilează termenului familie bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și gospodăresc împreună. (5) Prin termenul copil se înțelege copilul provenit din căsătoria soților, copilul unuia dintre soți, copilul adoptat, precum și copilul dat în plasament familiei sau persoanei ori pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185314_a_186643]
-
autorului despre practicile de vestimentație ale femeilor și bărbaților erau relaționate la tema principală a tezei sale. Astfel, înfățișarea fizică a femeii traduce statutul față de bărbat, cum este cazul triburilor din Noua Guinee, unde femeile căsătorite se disting de cele necăsătorite prin portul confecționat din frunze de pandanus (E. Westermarck, 1891, 197). Există și obiceiul, arată Edward Westermarck, ca îndată ce femeia se căsătorește, doar bărbatul să-și păstreze diferitele tipuri de accesorii ale corpului. În schimb, femeia este privată de orice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1977), arătând că modul în care o femeie își alege ținutele pentru a declanșa comportamentul sexual al bărbaților diferă în funcție de context și de aparteneța etnică a persoanelor. Astfel, au fost comparate opiniile afro-americanilor (N = 68) și caucazienilor (N = 163), femei necăsătorite cu vârsta medie de 21 de ani, despre atractivitatea hainelor și frecvența cu care le-ar purta în patru situații diferite: pentru orele de curs, în timpul liber, în ocazii speciale și în cadrul unui interviu de angajare. Femeile de culoare au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fii ai lor care supraviețuiseră: cel mai mare, Milan (25),cu soția lui Božana (30), cei doi băieței ai lor, Aleksije și Risto (9 și 7), și Păuna, fetița lor de 2 ani, și cel mic, Marko (19), care era necăsătorit. În staul, jumătate din cele treizeci de oi zăceau pe paie, în vreme ce un bou și un măgar se odihneau în spatele unei despărțituri joase.22 În privința alimentației, aceasta depindea de anotimp și era firește limitată foarte mult de ceea ce putea cultiva
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fragile liberté". 201 Daniel Cohn-Bendit, dialog cu autoarea, 20 octombrie 1999. Contract încheiat între două persoane adulte (parteneri), indiferent de sexul acestora, cu scopul de a-și organiza viața împreună. Documentul respectiv venea să acopere vidul juridic care afecta cuplurile necăsătorite, inclusiv homosexuale, asigurând o securitate juridică minimală. Este situat undeva între concubinaj și căsătorie, deosebindu-se de aceasta din urmă mai ales cu privire la modalitățile de desfacere: aceasta se produce în mod automat, la cererea unuia dintre parteneri. În plus, PACS
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ridicată în cazul femeilor (raportul de șanse sau odds ratio: OR = 1,6), mai puțin ridicată în cazul celor cu vîrsta de peste 54 de ani (OR = 0,4), mai crescută în rîndul celor văduvi sau divorțați (OR = 1,9) sau necăsătoriți (OR = 1,4) și mai puțin crescută în rîndul celor care urmează studii aprofundate sau sînt încadrați deja în cîmpul muncii (OR = 0,6). Corelațiile demografice în cazul depresiei au fost identice. Aceste tulburări, de obicei, debutează timpuriu. Vîrsta medie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cîteva tendințe clare. Cu toate acestea, există dovezi care sugerează că nivelul scăzut al educației și al veniturilor ar putea fi asociat cu un risc ușor crescut de SSPT și că persoanele căsătorite prezintă un risc mai mare decît cele necăsătorite (Kessler et al., 1999b). În prezent, există argumente clare că femeile sînt mai vulnerabile la SSPT decît bărbații în urma expunerii la o traumă (Breslau et al., 1997). Există multe explicații potențiale pentru această descoperire, din perspective biologice, psihologice și socioculturale
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
important ca și ceea ce este trecut sub tăcere. O asemenea strategie ar implica acordarea unei atenții mai speciale "marginilor" textului, acelor elemente aparent lipsite de importanță ale unui text, cît și pozițiilor ideologice exprimate. Filmul An Unmarried Woman (O femeie necăsătorită), de exemplu, expune o ideologie de nuanță feminist-liberală; astfel, Erika (Jill Clayburgh) devine capabilă să se dezvolte pe deplin atît profesional, cît și afectiv, abia după ce soțul o părăsește pentru o femeie mai tînără. În finalul filmului, o vedem mergînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Faludi a diagnosticat drept o reacție extremistă a mass-media (1991), filme precum Fatal Attraction sau Basic Instincts, portretizează femei de succes, puternice, singure, independente, așezîndu-se într-o lumină extrem de negativă. Femeia malefică din Fatal Attraction (1986), o editoare de succes, necăsătorită, numită Alex (interpretată de Glenn Close), seduce un bărbat căsătorit, Dan Gallagher (interpretat de Michael Douglas), începînd apoi să îl urmărească obsesiv, continînd să-i distrugă căsnicia și să-l țină doar pentru ea. Faludi subliniază că filmul a fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
interpretat de Michael Douglas), începînd apoi să îl urmărească obsesiv, continînd să-i distrugă căsnicia și să-l țină doar pentru ea. Faludi subliniază că filmul a fost inițial conceput ca o prezentare plină de înțelegere a dilemelor unei femei necăsătorite, cu spirit de independență, versiunea originală a filmului făcînd din ea o victimă tragică a propriei situații eroina se sinucide în cada de baie. Filmul însă revine asupra acestui final: soția o împușcă mortal pe femeia singură, pe care publicul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nopții fiind poate cel mai aproape de anxietatea soldatului ce nu își întelege rostul într-un război susținut de o fatală inerție. Deasupra patului, camarazii glumeți de arme au scris: "Numele: Petar Rajić; Gradul: carne de tun; Religia: gr.ort.; Rangul: necăsătorit; Etate: 23; Meseria: regicid; Diagnostic: tuberculoză", iar Petar Rajić, soldat pe frontul din Galiția, își începe povestea într-o tonalitate a deplinei mărturisiri: "Vreau să Vă povestesc. Despre un om, pe care nu pot să-l uit, și care mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în acest sens, se pot remarca populații foarte tinere, tinere, medii, îmbătrânite, foarte îmbătrânite); b) structura populației pe sexe (se pot evidenția tipuri de populație cu pronunțată reprezentare feminină, masculină sau populație echilibrată); c) structura populației în funcție de starea civilă (populație necăsătorită, căsătorită, văduvă, divorțată); d) structura populației după nivelul de instruire (primar, gimnazial, liceal, superior); e) structura populației având în vedere gradul de participare la activitățile utile societății (populație activă, ocupată, populație aflată în șomaj); f) structura populației pe medii de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
receptivitatea la inovații ș.a. De exemplu, spre deosebire de persoanele mai în vârstă, copiii și adolescenții sunt mai puțin tentați să economisească, sunt mai receptivi la inovații și au o sensibilitate ridicată la semnificația mărcilor. La fel, s-a constatat că cei necăsătoriți acordă mai multă atenție produselor vestimentare, în timp ce tinerii căsătoriți alocă o parte mai mare a bugetului lor pentru echipamentele electrocasnice, mobilă etc. De asemenea, persoanele din mediul urban resimt anumite nevoi, diferite de cei din mediul rural, iar persoanele cu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
religioasă sau altele; printr-o rețea precisă de drepturi și interdicții sexuale și un ansamblu variabil de sentimente psihologice, cum ar fi dragostea, afecțiunea, respectul, teama.” Deși foarte largă, această definiție nu cuprinde toate situațiile. În societatea franceză, un cuplu necăsătorit, dar cu copii, sau o familie divorțată care trăiește împreună cu copiii constituie o adevărată familie pentru mulți cetățeni francezi; totuși, această definiție depășește cadrul familiei conjugale sau nucleice, care în mod normal cuprinde tatăl, mama și copiii care trăiesc în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
unei familii se modică în timp , studiile de sociologie definind astfel conceptul de „ciclu de viață al familiei”, pe parcursul căruia se identifică nouă tipuri distincte, fapt care are implicații importante în ceea ce privește comportamentul de cumpărare și consum al individului. Persoană tânără, necăsătorită, care nu mai locuiește cu părinții Fiind la începutul carierei profesionale, aceste persoane au venituri reduse, pe care le cheltuiesc mai ales pentru cumpărarea mobilierului de bază, pentru haine, pentru băuturi alcoolice și mâncare servite în altă parte decât acasă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
erau nonmaritale -, cât și a formelor mai noi, de coabitare homosexuală. Un fenomen ce cunoaște o creștere rapidă este cel al numărului de copii înaintea și în afara căsătoriei: în 1980, peste 40% din totalul copiilor născuți în Suedia aveau mame necăsătorite; în Franța, în perioada 1982-1986, numărul acestora a crescut cu 50%, reprezentând 22% din totalul nașterilor. Studierea consecințelor acestei situații asupra socializării copiilor, a șanselor lor școlare, profesionale și sociale în general, este un teren fertil de perspectivă pentru sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
G. Spitze (1988), zonele principale ale acestor intercondiționări ar fi: modul cum afectează existența copiilor calitatea (fericirea) mariajului părinților și satisfacția lor generală în viață; impactul copiilor asupra statutului economic al părinților; modul cum afectează copiii statutul marital al părinților (necăsătorit, căsătorit, divorțat, recăsătorit); efectele situației economice a părinților asupra copiilor. La acestea, cercetări ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surplus de femei, nu numai că valoarea lor e mai mică, dar și mariajul și monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește prețul și încurajează comportamentul marital și monogamic (Guttentag, Secord, 1983). Și cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or, aceasta este vârsta căutărilor intense de partenere. Așa că femeile, în ciuda altor dezavantaje de valoare maritală, statistic au acest atu. 5.5
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pronunțată față de știință și cunoaștere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și indirect viața în familie, mai ales în ceea ce privește puterea într-un cuplu conjugal, aceasta fiind legată direct de câștigul financiar pe care femeia îl aduce în bugetul familial. Or, femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
factori intercondiționali au determinat nu numai o descreștere a fecundității în general în contemporaneitate în țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția copiilor femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini contează creșterea costurilor implicate. Aceasta se exprimă elocvent în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu prezintă diferențe în gradul de depresie față de bărbați. Explicația ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu prezintă diferențe în gradul de depresie față de bărbați. Explicația ar fi dată de faptul că bărbații (ca și femeile care lucrează) au două surse virtuale de satisfacție, familia și locul de muncă, astfel încât eventualele dificultăți dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeilor casnice. În plus, acestea din urmă ocupându-se „doar” de gospodărie și de copii au un statut social mai scăzut chiar în fața membrilor propriului grup familial. Interesant este că femeile casnice căsătorite declară în proporție mai mare decât cele necăsătorite sau căsătorite, dar având un loc de muncă, faptul că sunt fericite (Bernard, 1972). S-ar părea că este în joc conformarea la așteptările tradiționale de rol feminin ale modelului cultural american: soție casnică, centrată pe funcția expresiv-emoțională, al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte prozaice (sex, buget, reproducere biologică) este cel predominant. Iată așadar ce dialectică subtilă persistă între indicatorii de subiectivitate ai satisfacției maritale și cei ai situațiilor obiective. Mulți părinți se plâng ce grea este viața de familie, după cum întâlnim persoane necăsătorite care se laudă cu lipsa lor de griji. Mecanismele de justificare a condiției în fața propriilor ochi și a semenilor noștri - pe care din nevoie sau opțiune deliberată le avem - acționează din plin. Dincolo însă de justificări și declarații, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]