2,473 matches
-
vrea (1); 784/301/112/189/0 uită: memorie (66); amintire (31); uituc (24); tot (22); amnezie (18); iartă (18); repede (18); bătrîn (15); trecut (15); amintiri (13); minte (13); amintește (10); pierde (10); vede (10); privește (9); prost (9); nepăsare (8); tristețe (7); mereu (6); totul (6); durere (5); omite (5); șterge (5); aminte (4); copil (4); indiferență (4); gînd (4); greșeală (4); iertare (4); lapsus (4); neatent (4); neatenție (4); neimportant (4); știe (4); Alzheimer (3); amețit (3); amnezic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns; poftă; politică; popă; prieten; probleme; puternic; puțină; ranchiunos; răzbunător; reacție; rea-voință; repulsie; resentiment; respingere; restanță; retragere; revoltare; riduri; roșu; rușine; sălbatică; sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere; instrument; interes; cu lapte; de lemn; lichid; loc de plasare; marină; masă; mașină; mănîncă; măsură; mic; miere; mînca; muncă; muzeu; navigare; necaz; necesar; negru; nepăsare; noi orizonturi; nouă; pasageri; Paște; păhar; a păstra; perete; pirat; pirați; pînze; din plastic; plat; plimbare; plutitor; posomorît; profesie; fără reacție; rotund; roz; scufundare; scump; sete; de sînge; spațiu; spălat; sport; sprijin; sticla; strachină; supă; tigaie; timp; transport; umplut; unghie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
departe; dovleac; dulce; durată de timp; duritate; Eminescu; epocă; era; evoluție; există; foaie; glas; greu; greutate; imensitate; interes; ireversibilitate, timp; împreună; îndelung; înțelepciune; lac; lapte; lume; lungă durată; mare; medic; mileniu; minunat; minut; mormînt; mort; prea mult; multitudine; nație; neam; nepăsare; nepoții; nesfîrșit; nestins; nimic; oameni longevivi; odihnă; OOO; poveste; povești; pribegie; rai; răsuflare; război; religie; sărac; schimbare; secundă; de singurătate; strămoși; suferință; de suferință; suflet; o sută de ani; șchiop; nu știu; puțin timp; pentru totdeauna; tradiție; trai; trăi; transmite
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș Costache; mudac; mult; multe; nasol; nașpa; nebun; necăjit; necredincios; necunoscut; nedăruitor; nedoritor; nedornic; neghiob; nemulțumit; neom; nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche; persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant; repulsie; riduri; românul; scîrbos; scoțian; scump; silă; soacră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drum; duminică; energic; etapă; eternitate; familie; fericită; friguroasă; glumă; interes; interval de 24 de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit; libertate; lucruri noi; lume; lumina; lumină fizică; luminare; luni; marți; masă; mașini; miercuri; minune; mișcare; moarte; nașpa; naște; neagră; nemuritoare; nepăsare; noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un nou început; nour; noutate; omăt; onomastică; oportunitate; oportunități; 24 de ore; pămînt; plăcută; plictisitoare; plimbare; plină; ploioasă; probleme; productivă; program; pusă; putere; relaxare; rutină; sală de lectură; săptămîna; parte a săptămînii; scumpă; splendidă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
144). Permanent, e agasat de prezența românilor: „Sunt chinuit de compatrioții mei, de indiscreția lor, de proasta lor creștere, de lipsa de delicatețe” (III, 208). Altundeva: „Compatrioții noștri, din cauza lipsei totale de principii în viața practică, seamănă cu arabii: lașitate, nepăsare, arbitrariu, nerespectarea cuvântului dat, «brambureală»...” (III, 185). Faptul că, după șase ani de pușcărie, Noica nu face în opera sa nici o trimitere la acest fapt, îl face pe Cioran să se întrebe dacă e vorba de „o psyche debilă, sau
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unei biserici cu icoane profane, curți în care oamenii duc o existență umilă, în timp ce Sfântul Elefterie și Dâmbovița, furișată prin ulei și materie, își continuă existența printre trecători. Lumea e văzută "prin minte" sau printr-un ochean fermecat, din ipostaza nepăsării: "Eram ferice, liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
repaus; el va opri timpul, pentru a trăi clipe ce au fost; este sfântul și egalul demiurgului, când ajunge dincolo de moarte: "Numai eu cel care am iubit/ știu că voi muri/ Steaua mi-a luminat paradisul/ și infernul cu aceeași nepăsare foarte bine." Sunt invocate adâncurile, cele ale mării și ale cerului. Golul adâncurilor este ca un imn de fecioare și muzici de sfere, este lumina eternă în care strigătele sunt impersonale și fără ecou, ca într-un deșert al morții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
le identifici natura și efectele devastatoare asupra oamenilor. Spunem și noi că există, în acest caz, un loc ușor de identificat? Mai precis: de unde apare "producția", în creștere, de oameni care au ca dominantă a felului lor de a fi nepăsarea, chiar nesimțirea față de ceilalți, semenii lor? De unde vine, adică, din ce surse se hrănește disprețul suveran al unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori precum, altruismul și bunătatea, curajul și compasiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-adevăr, unii dintre ceilalți ne atrag, în timp ce pe alții îi respingem în mod spontan, iar o categorie aparte va fi alcătuită din cei ce ne vor rămâne indiferenți. Importantă nu este, prin urmare, într-o societate sau comunitate, o nepăsare sau alta, niciun dispreț ocazional al unui individ oarecare sau dezinterese firești ale oamenilor față de lucruri realmente lipsite de importanță și valoare ci, indiferența ca stare generală, ca stare ce tinde să se autoreproducă și la care participă un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi participăm la valori cum ar fi onestitatea și loialitatea, iubirea și iertarea, prietenia și curajul; grija și respectul. În toate aceste cazuri indiferența față de ceilalți contează într-un sens foarte clar și precis al termenului: e vorba de acea nepăsare grea, uneori vecină cu nesimțirea, care se "traduce" în nefericire, în forme diverse de manifestare ale suferinței și deznădejdii, în simțământul nerecunoștinței, al trădării sau, deloc la sfârșit, în sentimentul că ești, ca ființă umană pur și simplu, desființat, redus
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să vrei ceea ce nu este necesar, și să crezi, de pildă, că faima, banii, averea și norocul durează etern dincolo de limitele obișnuite ale vieții individuale. Prin urmare, indiferența în acest înțeles are un conținut moral și nu se confundă cu nepăsarea psihologică ordinară, cu lipsa de interes pentru ceilalți din motive pur egoiste, cu absența sentimentului de solidaritate față de semenii aflați în nevoie, cu suprimarea milei față de cel sau cea în suferință, sau cu lipsa de grijă față de cei neajutorați sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spațiu vin cinicii și indiferenții zilei de azi. Ei sunt noii tirani, adesea nevăzuți și nerecunoscuți ca atare, ai democrației imature și fragilizate. Ei reprezintă cu succes disprețul față de cei care nu sunt aidoma lor, iar tuturor ei le opun nepăsarea, neimplicarea, indiferența cea mai crasă; ei pot fi demagogi și populiști pentru că acestea sunt profitabile; ei pot fi și servili la nevoie față de mai marii zilei pentru că oricum aceștia pot fi atunci sau după aceea "coborâți" prin ridiculizare; ei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în care caracterul de coșmar întrece toate poveștile de amărăciune și nebunie, este făcut din fapte banale, curente, fapte în sine de o importanță moderată. Găsim câte puțin din toate: răutate, vanitate, poftă de a porunci, lichelism și servilism, meschinărie, nepăsare, pe ici pe colo câte un mort, dar morți nerespectuoși: tuberculoză sau accident de muncă. Găsim și mișcare sindicală, desigur, sinceră: un hamal din port moare înecat pentru că puntea era șubredă și căpitănia nu o repara. Sindicatul hamalilor hotărăște o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am pomenit de personaje, trebuie spus că filmul lui Alexa Visarion are implicații existențiale solide și că, dincolo de a fi o poveste cu tineri, ne invită la o reflecție etică despre răspundere și sentimentul de culpabilitate, despre vidul existențial, despre nepăsare și faptul-de-a-fi-om-azi. Vorbeam mai sus de mediul burghez și de familiile înstărite din care provin Irina și Răzvan. Ea se trage dintr-o familie destul de bogată, însă în care nu sunt evidente preocupările artistice, iar raporturile patriarhale rămân extrem de clare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
întâlnire în toaleta teatrului cu o femeie care tocmai a suferit un accident, tânărul decide să se întoarcă la locul catastrofei și să caute supraviețuitori. E o decizie cvasi-kierkegaardiană, cu implicații morale majore, deoarece manifestă alegerea compasiunii, a neliniștii în detrimentul nepăsării și al confortului psihic: ieșirea din coconul estetic în vederea maturizării etice. În cele din urmă, după o căutare destul de lungă prin pădure, Răzvan o găsește pe Ioana și o ia în mașină înapoi spre Brașov: pare încă vie, deoarece deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
relațiilor sociale de la nivelul clasei; comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
spontan, el a încercat sa afle până unde putea merge (răspundea nepotrivit, vorbea neîntrebat, discuta în timpul orei cu alți colegi, deranjând activitatea didactică etc.). Dialogul elevului D.M. cu consilierul școlar și cu doamna învățătoare au arătat că acest comportament reflecta nepăsarea copilului față de părerea copiilor și a doamnei învățătoare, dar și lipsa de motivație în ceea ce privea implicarea sa în activitatea școlară. D.M. nu a renunțat complet la grupul de prieteni din care făcea parte, însă numărul întâlnirilor cu prietenii din
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ori grupări sudate prin forța de agregare a clientelismului. În România, spune H.-R. P., teoriile noi stârnesc antipatii pe viață, în timp ce, sub raport uman, profesionalismul sucombă în bolgia asfixiantă a pizmei. Onestitatea și adevărul sunt sufocate de dejecțiile defetismului, nepăsării (acedia) și ale bârfei. Reputații indeniabile se surpă sub lucrarea feluritelor conclave care fac jocurile în funcție de comenzi, fie prin omisiune tacită, fie prin negație fățișă, astfel că mersul ideilor, atunci când nu mor în fașă, repauzează într-un cimitir al "ideilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este patentul profesorului Negrici, dar atunci când o face, o face cu talent, incisiv, mordant, dar nicicând apodictic, făcând din Iorga un "poligraf neobosit cu reușite geniale și cu platitudini descalificante, cu un aparat critic adesea fictiv și încropit cu o nepăsare suverană față de opinia contemporanilor". La zi cu cărțile semnalate, dar și cu lucrări de teorie și critică literară iluminante, autohtone și străine, Eugen Negrici excelează în reconfigurarea analitică, realistă, complexă prin omniprezente tușe ale labilului fundal politic; stilul criticului este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
motive poetice: iubirea, coșmarul, certitudinea, setea de patimi. În viziunea lui Blaga, imaginea genezei biblice se asociază cu viziunea indiană a începutului de lume, pentru a explica apariția sentimentului iubirii. Cel care cunoaște iubirea se trezește dintr-o stare de nepăsare, are senzația de iluminare și impresia de deschidere către o nouă lume. Divinitatea este numită Nepătruns. Fiind un poet al căutărilor, din dorința de a cunoaște (poetic), L. Blaga "sporește luminozitatea misterioasă" (Anton Nicolae). Iubirea este prezentată mai întâi în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe de rost/ O să-și bată alții capul s-o pătrundă cum a fost". Apoi, satirizează posteritatea care va fi preocupată de biografia, neinteresantă a omului de geniu și nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu una de elegie erotică. Stăpânit de patima cunoașterii, poetul se identifică cu geniul într-un "cadru de proporții titaniene" (D. Popovici). Căutându-și refugiul în nemurire, geniul are atribute excepționale, așa cum rezultă din construcțiile emblematice: a) steaua singurătății; b) nepăsarea tristă; c) regăsirea sinelui. Poetul apare într-o atmosferă romantică, înfășurat într-o "mantă" (ieșirea din contingent pe calea visului și a reveriei), cu o privire contemplativă (transfigurarea realului), dorind să-și trăiască moartea prin iubire și prin suferință. Încercând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a reveriei), cu o privire contemplativă (transfigurarea realului), dorind să-și trăiască moartea prin iubire și prin suferință. Încercând o purificare prin ardere (prin iubire), poetul speră într-o renaștere a sinelui, în redobândirea identității veșnice, dar și în recuperarea "nepăsării triste" și în "regăsirea sinelui". În final, versurile depășesc forma elegiei devenind "o rugăciune a reîntregirii ființei prin moarte" (Ioana Em. Petrescu). Tinzând spre perfecțiunea clasică ("în metru antic"), această odă ilustrează atitudinea poetului față de cunoaștere și autocunoaștere. Poetul se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]