9,847 matches
-
sau ascultate în cască... Brusc, apare ieșirea. Mais, où est la salle ? O muzeografă drăguță ne spune scurt: Ici. Și arată, cu degetul mare, ușa din spatele ei. Vrem să o vedem. Pas posible ! Era închiriată pentru o recepție. Emoții, adrenalină, nervi. Bine, bine, dar noi suntem români ! J’ai cru que vous êtes hongrois ! (sic !). Nu era prea departe de adevăr. Și ușa se deschide pentru câteva secunde. Un vifor trece prin noi și ușa se închide la fel de repede. Zeci de
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
dintr-un lot special, fabricat acum zece ani pentru un lider sud-american care însă, firesc pentru ei, n-a mai apucat s-o folosească. Știți...la ei... Maitre surâdea angelic în timp ce dădea explicații. Probabil făcuse războiul din Vietnam și avea nervi de oțel. Ceea ce nu se putea spune și despre sommelier care împrumutase culoarea lămâilor din farfurioară. Sosi, rapid, platoul cu pescărie fină și fructe de mare. Smintit de foame ministrul băgă în gură la întâmplare: icre de somon cu rondeluri
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
care el îl dejucase. Nici măcar nu se mira de agitația angajaților companiei de canalizare, trimiși cu toții în teren pentru a rezolva numeroasele avarii apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
care el îl dejucase. Nici măcar nu se mira de agitația angajaților companiei de canalizare, trimiși cu toții în teren pentru a rezolva numeroasele avarii apărute instantaneu, din cauze încă necunoscute, în întreg sistemul de evacuare a dejecțiilor. Ca să-și mai potolească nervii, Vasile intră hotărât în prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
-și facă griji pentru că era în siguranță și nu avea de ce să se teamă, nici măcar din pricina vecinilor cărorea le spusese că era vorba de o rudă a sa din provincie venită la Ierususalim să se vindece de o boală de nervi, tocmai la profetul taumaturg de care auzise toată lumea. Veștile pe care le află omul în ziua aceea fură însă foarte rele. Plecă așadar de acasă cu câteva perechi de hamuri pe umăr și intră într-un han de caravană, printre
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
liber erau așa, deoarece în rest ele vibrau, adică acelea conectate reacționau nervos, căci limbile ceasurilor se mișcau... În mod normal acestea nu sunt în fapt ființe decât în incipientă sau viitoare viața, si cu atat mai puțin nu au nervi.. însă, vibrau...Indicau câte un anumit coeficient metric de energie, în special electricitate deci era, numai că nu cred că benefică!! Oamenii la fel simt tristețe la moartea unui om, o simt instantaneu, aproape fără să vrea, si se opresc
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
deplasa în Rhodos, trăgînd după sine toate obișnuințele căpătate în etosul bucureștean, suficiența aceasta de spirit predispunându-l la crize de inadaptare. Crize care de altfel chiar au loc, căci, scos din regimul tabieturilor, autorul trece printr-o iritare a nervilor cu deznodămînt sever: în primele zile este muncit de o dispoziție irascibilă care îl împinge la gesturi de frondă (stă cu mîinile la spate în timpul liturghiei, refuză să sărute icoanele, cît despre bătut metanii nu încape vorbă), pentru ca apoi să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
simțea un Oscar Wilde sau un Rimbaud al timpurilor prezente, un tânăr artist damnat și adept al hedonismului, un înger care a căzut spre a se transforma în demon. Acest mod de viață l-a costat, s-a îmbolnăvit de nervi și a început să sufere de insomnie, iar apropiații puteau constata că fața îi era tot mai palidă și avea cearcăne la ochi, deși nu împlinise încă 23 de ani. Lui Radu, însă, nu-i păsa. „Cineva a trișat însă
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
să dăm ascultare inimii, ne-a luminat mintea spre a înțelege bucuria, dar uneori și nenorocul de a fi român. Se spune despre creație că este rodul neliniștii metafizice; Eminescu spunea că „o gândire este un act, un cutremur al nervilor”. A iubit și a prețuit sentimentul iubirii dăruit omului de către Dumnezeu. Este cel mai mare poet al iubirii și al frumuseților naturii. La începuturile vieții dragostea lui este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Acasă > Orizont > Selecții > NERVII Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului NERVII De-aș ști ce face-n cer, Hristos, Când semenii se luptă, jos?! Când nu se-ajunge, să-L îmbuce, Nici trupul Lui, uitat
NERVII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361965_a_363294]
-
Acasă > Orizont > Selecții > NERVII Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului NERVII De-aș ști ce face-n cer, Hristos, Când semenii se luptă, jos?! Când nu se-ajunge, să-L îmbuce, Nici trupul Lui, uitat pe cruce ?! ... Oare El câtă înțeles, La păcătos, și cel ales? Sau, oameni - sângerând, le duce
NERVII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361965_a_363294]
-
Cum să-i conving, ca TU ESTI BUN, Când ai de dat un singur bine Furat - Cămașă de pe Tine?! Și-n noaptea care Te învie, Ca Rege-n Răi de Românie, Te urci pe cruce, și Îți bați În cuie, nervii, pentru frați ... . 16 ianuarie 2012 Referință Bibliografica: NERVII / Jianu Liviu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul ÎI, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NERVII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361965_a_363294]
-
Când ai de dat un singur bine Furat - Cămașă de pe Tine?! Și-n noaptea care Te învie, Ca Rege-n Răi de Românie, Te urci pe cruce, și Îți bați În cuie, nervii, pentru frați ... . 16 ianuarie 2012 Referință Bibliografica: NERVII / Jianu Liviu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul ÎI, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NERVII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361965_a_363294]
-
sentimentele, ușor s-au încălzit, Când primăvara se-ntoarce zâmbitoare, Ajută-mă în drum spre asfințit. În hibernarea-mi lungă, înc-o iarnă Ursuz și orb, gonind după dolari, Presimt cum timpu-n cupa vieți-mi toarnă Plumb în mișcări, îmi toacă nervii tari. Când primăvara-și trimite solii iară, Așteaptă-mă în zori sau pe-nserat, Hai s-o primim, la fel ca prima oară, Când ne-ntâlneam la margine de sat! Aici e greu în iarnă sau în vară, În primăveri și
TE CHEM CU DISPERARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365823_a_367152]
-
în cor Să-și păstreze conturul în forfota amară. Ca dungile se împarte lumina spre seară! O pală de vânt se pierde prin spațiul deschis Lipind pete portocalii pe zările de vis. Vremea dospește răcoarea între cer și pământ, Iar nervii clipei se golesc de ultimul veșmânt... ................................................................................ Amintirea, ca un arc întins, m-aruncă înapoi -În mare- într-un miez de vară, plutind amândoi... Oprește toamna! Cerui Domnului gânditoare : Să fie iarăși vară și zi de sărbătoare! Referință Bibliografică: OPREȘTE TOAMNA
OPREŞTE TOAMNA de LIA RUSE în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365864_a_367193]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CÂNTECUL PRIMĂVERII NOASTRE Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului zăpada a uitat de ceasul prins pe crengile caisului și soarele a-ncălzit cadranul mișcând timpul din nervul solemn ca mormântul s-a pornit roata înfiorată a iubirii în lumină și-a dorului de cer mirat de toate ne-am întâlnit degetele pe-aceeași vioară și strunele ei au renăscut un cântec parfumul trupului tău m-a dus
CÂNTECUL PRIMĂVERII NOASTRE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366021_a_367350]
-
sentimentele s-au adâncit mai ales de când ea acuzase dureri de cap tot mai dese. E adevărat că în ultimele zile suferința i-a întunecat privirile, că ochii nu o mai ajutaseră deloc să vadă lumina zilei, că era cu nervii îngropați în tortură, dar iată că azi renăscuse, azi vedea soarele în toată splendoarea lui, simțea cum căldura și strălucirea lui o cuprinsese în mreje, așezându-i pe chip plăcerea sublimă. Frunzele scânteiau, iar florile din curte erau ca niște
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
Ochii îmi sunt foarte obosiți, Vederea nu vreau să-mi transfer, Spre trandafirii obosiți. Oare ce-mi puteți oferi? Nu mai căutați, n-o să găsiți, Din mine totul va pieri, Ca trandafirii otrăviți. De nimic nu îmi este dor, Toți nervii îmi sunt zdrobiți, Am murit, fără să mor, Pentru trandafirii otrăviți. Acum s-a terminat minciuna, Vom fi mereu tot despărțiți, Și voi purta tăcut cununa, Din trandafirii otrăviți. Baia de Arieș 1965 Referință Bibliografică: TRANDAFIRI OTRĂVIȚI / Mihai Leonte : Confluențe
TRANDAFIRI OTRĂVIŢI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365301_a_366630]
-
ziua de mâine!” Scrie un eseu pe tema asta! mi-a replicat persoana respectivă. Și iată cum am alunecat spre Gândire, proces al cunoașterii pe care-l alăturăm senzațiilor, percepțiilor, reprezentărilor, memoriei, imaginației. „Gândirea este un act, un cutremur al nervilor” spunea Mihai Eminescu; o îndeletnicire doar a omului, una dintre puținele însușiri care ne diferențiază de celelalte regnuri. Ea presupune o dezvoltare intelectuală, capacitatea de a raționa, de a face legătura logică între un eveniment și o consecință, de a
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
un pui pe gril? și-om vedea de ai scăpare sau scăpare... nu am eu? am văzut eu domnișoare ducând moșii în... landou! dar când stai pe invizibil mă apucă dracii toți; o să-ți ard eu vreun fuzibil, că la nervi nu știi ce poți! am și viruși, o grămadă; ți-oi trimite vreocâțiva, dar mai stau și ei să vadă ce „mac” are placa ta. și-apoi eu... mai am răbdare, ori te faci online pe mess, ori pc-ul, in
POŢI SĂ BAŢI ŞI ÎN BETON de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365562_a_366891]
-
a-ți înșuruba în creier conținutul reclamelor. Nimeni, dar nimeni d-le nu bagă de seamă și nu protestează că nu numai vârstnicii dar și copiii sunt expuși la o incipientă boală de inimă cât și la eventuale boli de nervi. Voi, cei vârstnici, nu ați băgat de seamă nervozitatea crescută a copiilor?!... ,,Pauza,, publicitară m-a prins pregătit. Butonez repede căutând un post care să nu mă tortureze cu reclame și decibeli amplificați. Am dat de unul care promovează noile
RAM PA PA PAM... de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365160_a_366489]
-
reviste de cultură, cu mare talent jurnalistic, cu rafinament, cu un amestec ciudat de ironie și luciditate necruțătoare, mai ales când vorbește de românii „veșnic umiliți, jigniți și arătați cu degetul precum ultimii borfași ai lumii”. Stilul îl recunoaștem imediat: nervul publicistic, spiritul critic caustic, dus până la cruzime, folosirea dezinvoltă a numeroase informații istorice și culturale, totul poartă marca tinerei din București care a venit în anul 1976 la Târgu-Mureș și... l-a cucerit, iar de atunci viața literară a județului
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
șederii tale ? Prin cunoștințe treci și lași, din când în când, o taină...Dar nu pierzi tu splendoarea ce o ai, când, din cât ești, așa de scurt, tot dai? Sau mai măreț străbați sfârșitul vremii prin ultimele încrețituri de nervi? Ce nobil scop tu ai! Conștiința ta, pântecul ce te-a purtat și născut pe tine, ea care nu are început, cum te face să reziști, când trec ființele prin tine și-ți lasă urme pălmuindu-te cu critici? Atâția
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
un muritor Abonat la trudă pentru-o pâine De care am nevoie azi și mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai bine-n evul mediu la baliste De săgețile arcașilor împuns, Decât să bâjbâi pe atâtea piste! Referință Bibliografică: Sunt la fel ca voi, un muritor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
mi încinge ființa cu nisipuri fierbinți curgând din clepsidră ca dintr-un trup ce se golește de viață... tăcerea, dulcele vis în care tu și eu cântăm pe trupurile noastre sonata dragostei într-un duet căpătând amplitudine simfonică în fiecare nerv - instrument din orchestră și fiecare celulă cu propria-i rezonanță în iubirea nestinsă prin venele-strune curgând tăcerea ne-nvăluie gândul în simțuri răvășite de-o febră dulce ce ne cuprinde tainic lutul și-apoi ne cunună cu adâncul din noi.... Referință
TĂCEREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366671_a_368000]