2,940 matches
-
Antena 1, 21.V.2008). Fenomenul e în parte tot analogic și, pentru că se opune unei tendințe simțite ca marcată popular, e interpretabil ca o formă de hipercorectitudine. Ambele tendințe ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
folosește forma de feminin singular a, chiar dacă centrul este masculin, neutru sau/și plural, explicația ar putea fi o extindere a uzului vechi și regional (a invariabil, cf. GA I : 105); e însă foarte posibil să fie vorba doar de nesiguranță în realizarea acordului, de acord prin atracție sau după înțeles: porțile unităților și a școlilor de profil (Național TV, 25.X.2007), cu ajutorul monologului sau a introducerii (Realitatea TV, 29.X.2007), transfer firesc a unor jucători valoroși (B1 TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
20 "Numeroasele greșeli de acord în cazul lui al, ai etc. se explică prin complexitatea raporturilor implicate de folosirea lui" (Guțu Romalo 2000: 45). Și Avram (1997: 100) explică greșelile prin "atracția exercitată de forma atributului introdus sau/și prin nesiguranța vorbitorilor" și prin fenomene de hipercorectitudine. 21 Pentru ultimele două exemple, vezi și 5.4. 22 Acordul cu subiectul regentei este acceptat de GALR II: 382: "orientarea după un fals antecedent este permisă, acest tip de acord fiind foarte frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
aparținând unor culturi diferite Îl reprezintă apariția lucrării „Consecințele culturii” scrisă de omul de știință olandez G. Hofstede (1980). Acesta propune o concepție cvadridimensională de diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de autorități, evitarea nesiguranței (semnifică existența deschiderii sau a rezistenței la schimbare, manifestarea sau lipsa temerii de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
riscul perceput de către cumpărător (R. Boier, 1993, 109), ce se poate manifesta ca: risc asupra performanțelor așteptate, risc de imagine (psihologic), risc financiar (reducerea prețului de vânzare după achiziționare), risc fizic (pericol de accidentare). Riscul variază și În funcție de suma cheltuită, nesiguranța achiziției, Încrederea În sine a cumpărătorului. Consumatorul reacționează foarte diferit, fie Își asumă riscul fără evaluare prealabilă sau condiționată de asigurarea unor garanții, fie respinge produsul, culege un număr mai mare de informații, se orientează spre mărci recunoscute și care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cât și de cele pozitive. Aducerea la cunoștința celorlalți a sentimentelor negative pe care le provoacă poate isca un conflict, astfel Încât multe persoane, evitând discuțiile În contradictoriu, Își reprimă sentimentele. În acest caz, soluția de mijloc, care să Înlăture și nesiguranța și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune. Dacă individul are o performanță pe care o evaluează ca incomodă, jenantă, ea este execerbată. Această jenă și rușine exagerate În intensitate generează Îndoieli și nesiguranță În autoprezentare, de unde și o precauție În autoprezentarea vestimentară. Persoanele competente social abordează un stil asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cășunat culturnicilor pe acest film care ar fi beneficiat doar de aprecierile criticilor estetizanți, trecând neobservat pentru marele public ? Probabil că le era teamă de ceea ce nu înțelegeau. Colecția de imagini ciudate, de nonsensuri a lui Săucan îi împingea în nesiguranță, îi silea la un travaliu interpretativ politico- ideologic uriaș. Și atunci au ales, ca să fie siguri, ascunderea acestui film „cu totul desprins de viața reală a societății noastre socialiste”. Gioconda fără surâs (1968) sau Hrană pentru intelectualii mici E limpede
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Atitudinea de neîncredere față de bani creează o tensiune interioară care anihilează orice stare de bucurie, de plăcere. În acest caz banii nu provoacă satisfacție, ba, dimpotrivă, ei determină trăiri ce se află la polul opus, cum ar fi cele de nesiguranță, evitare. Și de această dată s-a observat că subiecții din cadrul bugetar au o legătură mai strânsă între motivația hedonistă și neîncrederea, ca atitudine față de bani. Putem explica acest rezultat prin faptul că existența unei remunerări insuficiente în cadrul sistemului bugetar
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
asculte, iar pe cei care nu vor să asculte să-i pedepsiți” <footnote Ibidem. footnote>. Pe lângă nesupunerea la lucru, unii vămeni au fugit de pe moșie, au părăsit satul, stabilindu-se la Câmpulung, unde au devenit slujbași, panțiri, profitând și de nesiguranța din țară cauzată de războiul dintre turci și austrieci (1735-1739), când Moldova a fost ocupată de ruși și când „vremuri de tulburare a venirii muscalilor în țară, făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a da zeciuiala din toate, până și din unsoarea pentru căruțe (dohotul obținut din coaja de mesteacăn - n.a.), să devină robi ai mănăstirii” <footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când foametea, epidemiile, rechizițiile au dat naștere fenomenului de bejenie, de părăsire a satelor, locuitorii căutându-și liniștea în alte părți. Țările Române au fost ocupate de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
măsura posibilităților ei intelectuale, dezvoltarea voinței și a unui nivel superior de aspirații școlare. În primele luni de școală i-am fost mereu aproape ajutând-o să depășească micile dificultăți create de rigorile scrierii frumoase, când trebuiau învinse stângăciile și nesiguranțele generate de insuficienta dezvoltare a mușchilor mâinii solicitați în această activitate. Însușirea cititului a decurs mai ușor pentru că unele componente ale acestei complicate deprinderi au fost dobândite, din proprie inițiativă, în perioada preșcolară. Desenul și lucrările manuale îi plăceau și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale În care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate În situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor În comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a gândurilor noastre este exprimată În cuvinte, exprimarea clasică a ideilor lui va fi adesea dificilă creând falsa impresie de Înapoiere. De asemenea, Încrederea În sine se va dezvolta Încet și de aceea copilul ar putea să manifeste și o nesiguranță emoțională. Trebuie avut grijă ca nici un copil să nu se retragă din grup din cauza unor insuccese, sau a sentimentului de frustrare, sau datorită unor practici discriminatorii. Copilul va trebui să Învețe să trăiască cu handicapul său În societate și, de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al copiilor sau celor dragi și apropiați; - desfășurarea de evenimente și fenomene naturale deosebite, cu impact distrugător asupra vieții normale a individului și a celor apropiați lui; - „asaltul” mediatic și manipularea, în special prin televiziune, aspecte ce produc derută și nesiguranță în ceea ce privește derularea ulterioară a evenimentelor și aprecierea corectă a informațiilor și luarea celor mai bune decizii. 2.3. Efectele stress-ului Sintetizând această problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării: „Nu este oare neclarul adesea tocmai lucrul de care avem nevoie?” <ref id=”50”>Ibid., p. 135referință </ref>. Nesiguranța interpretării unui enunț mai are o cauză: intenția care stă la baza comunicării, „ceea ce avem În vedere”, conține o doză de „privat”, „acel ceva ce nu poate fi sesizat; comparabil doar cu conștiința Însăși” <ref id=”51”>Ibid., p. 244
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cî-i sonor. S: ... Îi volumu’. ... Așa. ... Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. Iar... uite-aicia ai ...! (cu o voce ridicată brusc, cu un ritm rapid ce vrea să exprime neîncredere, surpriză) Da’ ci-s liniili di sus? E...e...semnal? (vocea exprimă nesiguranță) H: Cre’ cî. S: Așa semnal mari ai tu aici? ... Cam dansează ... H: Cred... S: E... ce cartelă ai, de pe oringi ești?... H: Așa. (cu un ton prin care urmărește să-i transmită lui S că nu mai dorește să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
limbajului, felul diferit în care percep mediul înconjurător, lipsa de percepere a lanțului logic al întâmplărilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informațiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitații de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranța, comportamente problematice/ tulburări de comportament, stima de sine negativa, scăzuta. Așadar, în viața copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate și Simplificare! ! Soluționarea problemelor persoanelor cu autism vizează următoarele aspecte: * Atitudinea adultului: acceptare, politețe, adaptabilitate, stil orientativ. * Clarificarea următoarelor aspecte
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
2. Sub lista de pictograme, într-o cutie. Clarificarea timpului pentru copiii cu autism: CÂND ? CÂT TIMP ? CE URMEAZĂ ? Datorita faptului că nu înțelege ce se întâmplă și în ce ordine se întâmplă lucrurile, copilul autist se află în continua nesiguranță (anxietate). De aceea vizualizarea schemei de zi compensează gândirea și comportamentul neorganizat, impulsiv și focalizat autostimulativ. Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist. De aceea este important să alegem tipul de schema de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Ce informație se oferă? * Instrumentul este adaptat nivelului și structurii copilului? * Sunt oferite prea multe sau prea puține informații (pictograme utilizate)? * Instrumentul stă într-un loc accesibil? * Instrumentul este realizat suficient de individualizat? Obiectivele programului cu pictograme: Diminuarea stării de nesiguranță activitățile ce urmează devin previzibile Dezvoltarea independenței, autonomiei dependența față de adult va fi înlocuita de dependenta de orarul cu pictograme Dezvoltarea flexibilității activitățile din programul cu pictograme nu se vor desfășura în aceeași ordine zilnic. La început ordinea e strictă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
procesului creativității și nu a produsului său, urmărind trecerea de la creativitatea lentă la cea manifestată; atitudinea receptivă a învățătorului față de ideile elevilor, stimularea la elevi a încrederii în forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative ale subiecților
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele pe care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența celor pe care îi stimează. Pentru a se afirma, adolescentul recurge, nu odată, la „teribilisme” pe stradă, la școală în locuri publice. Nefiind convins că ceea ce face este bine și datorită nesiguranței de sine, în general, manifestările stridente, chiar individuale fiind, ale adolescentului au loc doar în grup și urmăresc expres afirmarea în grup. Interesul pentru tineri de sex opus îi stimulează adolescentului preocuparea pentru propria-i persoană, pentru a plăcea celorlalți
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
România, au fost înregistrate unele progrese, privind consolidarea capacității de control, în rețeaua fitosanitară și sanitarveterinară, pe toată filiera de la producător la consumator. S-a introdus de asemenea, controlul nivelului maxim de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Nesiguranța alimentară este determinată pe de o parte de utilizarea pesticidelor în obținerea producției agricole, iar pe de altă parte de prezența unor specii bacteriene și micotice, care au capacitatea de a produce micotoxine. Nesiguranța alimentară datorată pesticidelor. Pesticidele fac parte
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]