6,179 matches
-
clipe, străduindu-se să-și recapete înfățișarea umană. Tristețea care l-a cuprins, după scurtul răgaz, i-a dat de înțeles faptul că nu va mai speria pe nimeni. Devenise o ființă demnă de milă, dorindu-și să se facă nevăzut din fața oricui. Odată ajuns acasă, a trebuit să îndure chinul batjocurii, după cum el a interpretat remarcile celor care îl așteptau să sosească însoțit de aleasa inimii lui. Părea că ai lui trâmbițaseră în tot cartierul ceea ce ar fi trebuit să
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori... Nici pe culmile gîndirii , Prin strădaniile firii, Nu am izbuti creerea, Celei mai mărunte flori. Ce vorbesc de flori mărunte, O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umplute Și cu fire nevăzute, Tainic să fie țesute Și culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză s-o creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Citește mai mult ȘTII TU
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Doamne ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori...Nici pe culmile gîndirii ,Prin strădaniile firii,Nu am izbuti creerea,Celei mai mărunte flori.Ce vorbesc de flori mărunte,O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umpluteși cu fire nevăzute,Tainic să fie țesuteși culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză s-o creezi?Doar o boabă eu știu bine,Nu poți face , nu-o poți prinde.... XVIII. NU TE ÎNGRAȘĂ, de Lucia
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
ar fi pierdut în negura uitării iar ei, rămași împreună, ar fi pierdut totul. În acea noapte, cea mai lungă noapte trăită, a găsit de cuviință să creadă că viața unui om nu este decât asemeni unei pânze de păianjen nevăzută, pânză la care sufletul și mintea fiecăruia trudesc din greu să o întrețină, să o mărească și mai ales să o ancoreze continuu cu „odgoane” de puncte de sprijin. Odată o legătură ruptă trebuie refăcută alta. Atunci când prea multe legături
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > DEPARTE DE TINE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Rățuștele, din apa lacului albastru-verzui, Mi-atrag atenția, plutind ușor, Iar uneori se lasă-n voia curenților, Cei nevăzuți, acoperiți de valuri, Din când în când, uitându-se la mine. Îmi mut privirea, pește alte locuri, Ce înconjoară, întinderea de apă Și îmi imaginez, cum ar fi să-mi ieși în cale. Sau și mai bine, să fii cu
DEPARTE DE TINE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365456_a_366785]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > FEMEIA STAFIE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt nevăzut, sau cel puțin așa cred, E-a nu știu cât-a oară, cănd treci pe lângă mine, Fără să-ți ridici privirea Ce pare-a urmări, parcă o umbră, Peste pavajele străzii, pe care pășești în fiecare zi. Mi-am întrebat, în glumă
FEMEIA STAFIE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365473_a_366802]
-
cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu se găsea nici fărâmă de mălai ca să poți face o mămăligă. Mureau copiii în casă de foame”. Am simțit că o mână nevăzută m-a lovit în moalele capului și mi-am rugat moartea, dar sărăcuța... m-a ocolit de-atâtea ori. O, dar nici eu nu am vrut cu adevărat să părăsesc lumea asta păcătoasă, că puteam foarte bine să-mi zbor
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu se găsea nici fărâmă de mălai ca să poți face o mămăligă. Mureau copiii în casă de foame”. Am simțit că o mână nevăzută m-a lovit în moalele capului și mi-am rugat moartea, dar sărăcuța... m-a ocolit de-atâtea ori. O, dar nici eu nu am vrut cu adevărat să părăsesc lumea asta păcătoasă, că puteam foarte bine să-mi zbor
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
din afara sieși, pe ecrane, ziare, reviste... Nu mai cunoaște o altă posibilă viață, un alt posibil dor romantic și înstăpânitor ca platoul televiziunii, o altă largă bucurie, ca ochii telespectatorilor, ațintiți spre ea, din zări de lume apropiate sau îndepărtate, nevăzute, neștiute, inimaginabil de diverse. Nimic nu e mai straniu în viață decât să fii zi și noapte undeva, în multe părți de spațiu pe care conștiința proprie nu le intuiește. Nimic în viață nu e mai darnic decât dăruirea pe
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
cameră era Olguța Popescu sau, în altă serie, Maria Constantinescu-Mazozi. Niciodată nu ne-am certat, nu ne-am bârfit și nu ne-am pârât una pe cealaltă. Acesta era un cod al nostru, un cod al prieteniei. Purtam o brățară nevăzută care se numea: brățara de aur a prieteniei. Examenele erau și ele un prilej de verificare a cunoștințelor și de înaintare în profesia atât de îndrăgită de lucrător cu cartea. Între timp, alergam pe la teatrele din București, de la unul la
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
George Enescu. Cercetările de ultim moment confirmă că imediat ce George Enescu și-a dat obștescul sfârșit, Bedițeanu a împachetat aceste și alte obiecte în două valize pe care le-a încărcat în mașina s-a personală și s-a făcut nevăzut. Se crede că ele au ajuns la București, la guvernul român, iar astăzi, cine știe în ce colecție a unui fost sau actual demnitar se află acea vioară Guarneri, că de manuscrise, probabil, se ocupă CNSAS În încheierea eseului său
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Un necredincios, ascultând slujbele din Postul Mare, ar putea înțelege că ele reprezintă doar o lamentație neputincioasă și nicidecum semnul supremei bărbății a omului care are curajul de a-și asuma chemarea spre veșnicie a vieții sale. În acest război nevăzut, libertatea umană este chemată să intre în comuniune cu voința dumnezeiască prin ascultarea față de ea. În Postul Mare, credinciosul se lamentează pentru că nu are nimic bun să Îi ofere lui Dumnezeu: „Nici lacrimi, nici pocăință nu am, nici străpungere; ci
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
mecanică osândită În buzunarul timpului, bastard. Noaptea, pulsează, rană deschisă, Cresc mărăcinii tenebrelor, liniștea Își linge rănile domnișoară proscrisă Fugărită-n orice cotlon De lama tăioasă din umbra cuvintelor. Clipele ciocnite, fiecare în propriul buzunar, Sunt repede de-o mână nevăzută Aliniate pentru același desant Al geometriei mute unde geografic nu au hotar Hotarul și el la rîndu-i are traseul fixat În același buzunar. Sub cerul din mine, Trandafirul toamnei în privirea odihnită. Pasăre fâlfâind din aripi va zbura Din cuvântul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
în cale, scuturându-se pe lângă ziduri înfrigurate umbre hilare, într-o greoaie echilibristică pe-nghesuitele și cenușiile tipare de transhumanțe milenare. TOTUȘI VIAȚĂ Peste marginea paginilor rămase de-o eternitate albe străfulgeră irizările verzi-aurii ale zilelor agile șopârle ce se fac nevăzute-ntr-o clipă în abisul nimicului lăsându-mă mereu aninată de tremurul aripii de fluture strivit sub sticla cerului fierbinte. VERDE VIU Blândețea altei nopți se deșiră cu iuțeala firului scăpat din ochiul ciorapului de mătase și mă lasă încă
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
clipă și ne prezintă marea în toată splendoarea ei. Nici nu mai știu ce-i mai măreț, trupul vesel sau înspumatele valuri ce-i trimit femeii întreaga binecuvântare a mării pentru a se juca cu ea. Ba, chiar si ecourile nevăzute îi trimit... Sau poate soarele ce zâmbește de printre nori, unește inperceptibil cerul cu valurile, trupul și cu marea?! Talentul magic și maestria pictorului aduce în fața noastră, vastitatea în care se bucură femeia - trup frumos și divin! Este starea ce
EXPOZITIE DE PICTURA, SEMNATA SUGESTIV SI CUPRINZATOR, ION PANDURU!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365258_a_366587]
-
a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe pământ! Nu numai atât, dar preoților creștini li s-a dat o putere care covârșește toate făpturile create, văzute și nevăzute: „Aceia ale căror păcate le veți ierta vor fi iertate; și pe ale cărora le veți ține vor fi ținute”. Acest lucru petrecându-se atât pe pământ cât și în ceruri preoții devin conlucrători în iconomia mântuirii cu Însuși Dumnezeu
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
frunte se așează agale, Pașii mei dulci Curg ca pârâul Prin munte, Vârfuri de brazi Drepte veghează frumosul, Gardul potecii Încet ma ghidează spre casă Noapte de vis Vântul miroase a rășină Aerul proaspăt Umple de viață tot globul Flori nevăzute Se ascund în mirosuri mărunte Fumul din hornuri Sună a viață deplină Of! Ce-aș gusta tot ce aveți voi la cină! Noapte de vis Singurătatea aici mă alină Multe visez O dorință ce rumeg Pe frunte se așează agale
NOAPTE DE VIS de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364820_a_366149]
-
de către otomani a popoarelor ortodoxe din Balcani. Atât în secolul XIV, cât și în secolul XVIII, isihaștii au simțit acut atât încordarea dintre forță și iubire manifestată în conflictul dintre islamul otoman și Bizanțul creștin, cât și tensiunea internă („lupta nevăzută”) ce începea să se manifeste în Europa Occidentală între „luminile” abstracte și aride ale inteligenței raționaliste despărțite de Dumnezeu și lumina transfiguratoare a inteligenței unite cu Dumnezeu prin rugăciune și sfințenie. Înainte de căderea Imperiului Bizantin — spunea Mitropolitul Daniel — prin isihasmul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
una. În Artă întâlnim ,,diversitatea,, în unitate. Astfel, pictorul poate fi un poet ce se exprimă în culori, iar poetul...cel care pictrază prin cuvânt . Femeia este un miracol ! ,, - Puzzle - sau ,, Pictorul nu înfățișează latura firească a lumii... ci partea nevăzută a ei - matricea existenței . ,, - Pictorul - Nu pot da nici un verdict a tot ceea ce înseamnă pictură și poezie în această carte, fiindcă și eu le port și le duc în suflet pe amundouă, creându-le; dar și unul cât și celălalt
FURTUNA DIN ,,ALCHIMIA FRUMOSULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364855_a_366184]
-
ignorat ori neglijat. Europa unită își construiește în prezent relația cu religia sub forma a ceea ce istoricul Rene Remond numea o „secularizare amiabilă” . Locul separației radicale și uneori violente între opinia religioasă, rezervată spațiului privat și puterea politică, în sfera nevăzutului și cea a vizibilului, separație care inaugurează autonomia societății moderne, este luat de o viziune potrivit căreia distincția domeniilor de competență nu înseamnă și irelevanța lor reciprocă. Cu alte cuvinte, faptul că religia nu mai legitimează politicul și statul își
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Pythagora (Imnele sacre, Numerologia, ș.a), Platon, Confucius, Biblia, Yi King, unele dintre Scrierile Sfinților trimit la ideea menționată în Cartea Sfântă, și anume: „carne și sânge nu vor intra în Împărăția Lui Dumnezeu”. Atunci cine?... Evident, sufletul, acea parte nevăzută din om, spiritul lui! De aceea trebuie să acordăm atenție maximă și timp suficient din efemera noastră existență pământeană, înțelegerii acestei teme a îmbogățirii și înălțării spirituale. Angelus Silesius afirma: „Dacă Hristos s-ar naște de o mie de ori
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
bombă: la unul din liceele bucureștene din apropierea Grădinii Icoanei, cred că înainte se numea Zoia Kosmodemianskaia, seara când ieșeau elevii de la cursuri, a avut loc un atac terorist!!! Cineva a aruncat din stradă o grenadă și apoi s-a făcut nevăzut. Nici un mort, dar erau răniți destui. Când s-a constatat că la ora respectivă soția primului ministru se afla în liceu, lucrurile au luat o întorsătură gravă. Îmi terminasem treburile mele mărunte și mă minunam de motanul mare, un fel
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
cu trup sidefiu... tremură-n suflet un cântec de mierle magic, transmis de la tată la fiu. Cântec duios, dureros și măiastru arde-n țărâna ce-ascunde un geamăt; râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart - pe din două - cântec ce poartă amprenta speranței
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
nu pricepe că o ducem greu!... XXII. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 240 din 28 august 2011. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE DE SILVIA KAȚZ În fiecare zi am un dialog, văzut sau nevăzut cu viața mea. Știu că uneori am un anumit fel de o privi și nu pot avea o gândire similară cu a altora. Corpul meu mi-a deschis mereu calea spre iubire și a trebuit să gândesc cum să am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
mânuța lui este ca un semn de bun venit în palma celor care l-au aștepta cu atâta emoție. Cu toții simțim o stare de ... Citește mai mult MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTEDESILVIA KAȚZÎn fiecare zi am un dialog, văzut sau nevăzut cu viața mea. Știu că uneori am un anumit fel de o privi și nu pot avea o gândire similară cu a altora. Corpul meu mi-a deschis mereu calea spre iubire și a trebuit să gândesc cum să am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]