4,367 matches
-
ar fi primăvară mai amară sau mai dulce Visurile mele toate n-ar avea unde să urce Și fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar copleșii Pentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit... Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări, Unde ard atît de triste doar visatele cărări- Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
Dacă n-ar fi primăvară mai amară sau mai dulceVisurile mele toate n-ar avea unde să urceSi fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar coplesiiPentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit...Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări,Unde ard atît de triste doar visatele carari-Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava,D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabaNu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece-Doar în clipele sublime
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
CLIPĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Erezia iernii ca datorie Și liniștea Ultimele lingouri de aur pe care le mai aveam cu acte în regu- lă Mi-a ridicat-o ninsoarea Cel mai tandru executor judecătoresc al mome- tului Doamne iar ai schimbat culoarea politică a cerului Trec norii ca niș- te cecuri fără acoperire în zona Mol- dovei Ninge eretic cu îngeri de joasă înălțime Am băgat mîinile în buzunare
EREZII DE-O CLIPĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357218_a_358547]
-
ucis visul fraged, înlănțuind coșmarul Pe gâtul neputinței vrând a mă decima. S-au înclinat mesteceni să-mi soarbă demnitatea, Mi-au smuls aripa-n zbor corbii neîndurători, Îmi păstrez echilibrul și verticalitatea Doar cum dictează Cerul, prin crivat și ninsori. Sunt salcie ascunsă de ochii reci ai vieții Stejar neînfricat la margine de drum, Mă spăl pe ochi de lacrimi cu roua dimineții Să pot atinge cerul urcând pe munți de scrum. Referință Bibliografică: Remember / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
ale cărui mâneci îi acopereau palmele până la buricul degetelor. Și uite-așa, ținându-se de mână, îmbujorați de ger, dar și de voioșie, traversau strada printre mașinile care înaintau anevoios prin zăpada care ajunsese la vreun lat de palmă. Prima ninsoare a prins drumarii iar nepregătiți. Până să se dumirească ei, a și înghețat primul strat, după ploaia care l-a înmuiat destul de bine. Acum, sub omăt, gheața își făcea de cap. Printre geamurile deschise ale automobilelor se auzeau înjurăturile deșucheate
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moare primăvara la pas Mă mut în florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufașe suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvara mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac Referință Bibliografică: Moare primăvara la
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din puritatea sufletului său, cu dragoste, inocentelor creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor frumusețea anotimpului alb - ninsoarea - simbolul al neîntinării: “Azi, pe drum, un cățeluș, / Cu urechile de pluș, / Se mira cum de se poate / Alb să fie, peste noapte. / Alb e dealul și câmpia, / Albi sunt pomii și scufia / Caselor de peste drum, / Alb e coșul pentru
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
Articolele Autorului TRISTEȚEA UNIVERSULUI A murit lumina-n îngeri Și în ceruri este frig. Se scufundă-n întuneric Bolta cerului plângând. Este trist tot Universul Și e ploaie și e nor. Se scufundă lumea-n beznă Și din ceruri cad ninsori. Elena Trifan Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNIVERSULUI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TRISTEŢEA UNIVERSULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357508_a_358837]
-
ce or să vină. Din vârf de munte pân’ la marea-albastră, Pe zarea noastră plină de lumină Va înflori, precum o floare-n glastră, Un trunchi vânjos și demn de rădăcină. BALET Se cerne din cerul cel negru, de smoală, Ninsoare bogată și albă ca untul; O plapumă albă-nvelește pământul Și curge întruna zăpada domoală. Pornește acuma să sufle și vântul, Vin îmbujorați copiii de la școală; Bunica își ține nepoțelu-n poală Și îi spune basmul și-i veghează gândul. Prin
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
Poeme > Dorinte > POEME Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului LA FEREASTRA CU PRIVIRI OBOSITE La fereastra cu priviri obosite de atâtea așteptări, tăcerea e o dungă subțire cu umeri plini de ninsori. Iarna se clatină prin copaci ca o clipă lovită. Prin amurgul de deasupra mea cade o stea rătăcită. Râul se rostogolește-n vale rușinat de nudul lunii pitită-n barba teiului sub care îți sărutasem sânii. Îți ating umbra atârnată
POEME de GEORGE BACIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357840_a_359169]
-
Cu mine, iubito, mă scurmă.../ Afară e iarna, e timp de povești -/ Nicicum de privire în urmă.// Căci lumea, iubito, tu îmi ești acum,/ În ochii tăi- largă e zarea!/ Privește, din hornuri se-nalță alb fum -/ La fel de alb ca ninsoarea.” (Cu tine) Tristetea e un alt sentiment care frământă adâncurile poetului căzut în însingurarea anotimpului rece. Nicio frunză care să-i trezească fioruri, niciun ecou care să-i mângâie dorurile nestăvilite: „Cum să te-ntreb, iubito, ce mai faci?/ Când
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
plină, aproape cât casa, străzile sunt deja adică nu mai sunt străzi... Oamenii încearcă să facă pârtie, surioarele tale nu mai merg la școală...e drept nici om de zăpadă nu ați făcut încă dar...când se va opri cu ninsoarea, o să faceți... Într-o seară, mama vă strânge lângă ea și, așa ca o ultimă ofrandă a zilei rostește rugăciunea Tată nostru. ..” Și ne izbăvește de cel rău...” ce o mai fi și asta? Acolo, în pătuțul tău, după ce cu
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
prin frunze, uiți că-mbătrânești cu-n an Și ascultă în tăcere . . .Balada lui Ciprian!. Admirând talentul toamnei și penelu-i fermecat, Uiți de tot ce îți lipsește, ești puternic și bogat! . . . Vrei să vezi bătrâna IARNĂ în deplinătatea ei? Când ninsoarea o să-și cearnă, ia-te după pașii mei. O CĂSUȚĂ ȘI IZVORUL, dorm având aprig străjer, Viscolul, dansând zăpada, trosnind crengile de ger! . . . Păsările zgribulite, vor să le pui de mâncare, Un mistreț și iepurașii lasă urme pe cărare. Urmărind
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
de metal, al verii toride, de a cărei căldură: încet, cadavrele se descompun, poetul monotoniei târgului vechi, prăpădit [...]. Poezia lui Bacovia e plină de parcuri solitare, cu copaci desfrunziți, de grădini devastate, mâncate de: cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de vânturi nimicitoare, de corbi, de figuri palide, spectrale. Prin astfel de reprezentări poetul dă relief deznădejdii tenace, sentimentului de a trăi într-o lume absurdă, de a fi închis într-un cerc blestemat”. Putem considera cercul a parte existențială
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
biciului și ale scorpionului, celui care s-a instalat confortabil în locul celui căzut și acum rânjește diabolic sau tace suspect, așa cum a făcut-o și în cele 17 zile din iarna aceasta, când oamenii urlau în stradă, pe vifor, pe ninsoare, să se facă o dată și o dată dreptate pentru țară și pentru neam. Orice om de bun simț și cu coloană vertebrală s-ar fi retras imediat și ar fi plecat în cele patru vânturi. Dar, după ce a mărșăluit ca șobolanul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
Dacă tot este april, Cred că-i puf de păpădii! Și îmi spun a câta oară: Ce-mi făcuși, tu, primăvară?! Vremea-i rece și cernită, Eu, gătit în redingotă, Simt, sub pielea-ngălbenită, Un supliciu de... Golgotă. Plânge cerul cu ninsoare, Prevestind calvarul nostru; Știu că și pe el îl doare Că acuși e gata postu’. Zadarnic zbiară mieii, în neputința oii Și-atâta sânge curge spre desfătarea burții... Din frageda verdeață, sub curcubeul ploii, N-or apuca să pască, sărind
NINGE, IUBITO, DE FLORII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358484_a_359813]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 36 REGINA NINSORILOR După cum se știe, primăvara se și vedea pe ea însăși întronată regina ninsorilor, pentru că bătea vîntul și usca brazda arată din toamnă, gospodarii se jurau că de a doua zi vor căra bălegarul la cîmp, da' era prea plăcut să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 36 REGINA NINSORILOR După cum se știe, primăvara se și vedea pe ea însăși întronată regina ninsorilor, pentru că bătea vîntul și usca brazda arată din toamnă, gospodarii se jurau că de a doua zi vor căra bălegarul la cîmp, da' era prea plăcut să stai la soare, se gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Naiade - statuete Cu gestul grațios pietrificat. Ca în poeme vechi și desuete, Parfum de tei uituc, întârziat. Dar iată, pragul iernii e aproape, Și alternează soarele cu nori: Își pleacă parcul obosite pleoape Și trec prin vârf de cetini reci ninsori. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: În parc / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎN PARC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357996_a_359325]
-
dealuri Spulberând omătul moale Care vine valuri, valuri. Peste câmpuri se ridică Largi fuioare de zăpadă Crivățul aleargă-n voie Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al iernii Stă frumos pe-a țării glie Moșul vine tras de sănii Într-a nopții feerie Referință Bibliografică: Cojocelul alb al iernii / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN
COJOCELUL ALB AL IERNII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358004_a_359333]
-
instalată-n universul liric al lui George Baciu și frecventând stările și reveriile eului, această prezență interlocutoare și referențială dă un farmec aparte multor poeme, justificând melancoliile și stările reflexive. Evanescentă și obsesivă, cu părul înmuiat în lună și stârnind ninsori de stele într-un grațios și melodic ding-dang, ea “îngheață auzul cuvintelor”, întruchipând probabil o visată și ideatizată prezență feminină ori poate doar o instanță poetică, parte a realului însuși, semnificând implicit nevoia poetului de interlocutor liric și existențial. Transcriindu
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
unică. „Misterul focului albastru/ pe ape stinse de rubin/ în ochii tăi ascund dezastrul/ visului clipelor ce vin.// Transcrisă-n falii de lumină,/ disimulate în eter,/ uimirea strânge și dezbină// averea clipelor ce pier.// Din fulguirea ce precede/ dezlănțuirea de ninsori/ oricât ai vrea, oricât ai crede/ timp nu-i pentru măsurători.// Doar gestul, simpla arătare/ din prea adâncul răscolit,/ desfide clipa care moare ... Pierzându-te... m-am regăsit!”// (Misterul focului) „Alunecam ca o iscoadă/ Ce prinde firul de-nceput,/ Când
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
Acasa > Stihuri > Momente > COLIND ÎN ALB ȘI GRI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului chiot alb de copii pe ulițele din sat în prima dimineață cu zăpadă a anului leru-i ler... ninsoare risipită pe străzi ceată de cerșetori debarcată în partea asta a orașului ne dați! fericiri și dalbe flori domn în cer domni pe pământ leru-i ler Referință Bibliografică: colind în alb și gri / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLIND ÎN ALB ŞI GRI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358058_a_359387]
-
sori,/ a zidi - zidire/ a muri - murire/ cu fiece bocet/ de neiubire. Sau, Toamnă în derivă// Umbre de pași sângerii/ pe poteci fremătânde.../ Încă nurlii/ frunzele-și scaldă chipul/ ridat/ în ultima rouă de zi./ De sub stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi/ ca un stilet,/ se-nfige/ până-n rărunchi,/ o secure.../ Desculț, în rama fără tablou,/ albastru doar
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]