2,833 matches
-
București, 1989; Riccardi Andrea, Despre civilizația conviețuirii, Humanitas, București, 2008; Rifkin Jeremy, Visul european, Polirom, Iași, 2006; Robert Terente, Roman Eliza, Virtuțile haosului, All, București, 1998; Sagan Carl, Balaurii raiului. Considerații asupra inteligemței umane, Elit, București, 1999; Scarlat Emil, Chiriță Nora, Sisteme cibernetice ale economiei de piață, Editura Economică, București, 1997; Schumpeter Joseph, History of economic analysis, George Allen and Unvin, London, 1954; Selznik Philip, Leadership in Administration, Harper and Row, New York, 1957; Soros George, Criza capitalismului global, Polirom, Iași, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
paginii " (p. 223). Singurătatea... "Studiile sunt scrise cu gândul consolidării imaginii particulare a fiecărui scriitor" (p. 8); Revenind la criteriul junimist, al râsului, suntem mai aproape de figura autentică a spiritului humuleșteanului genuin" (p. 53); Chipul interior al povestitorului e în nora isteață, în Dănilă cel intrat în competenței cu dracul" (p. 67). G. Călinescu... "Călinescu își recompunea propria imagine în conferințe (...). Prin acest tip de scriitură, Călinescu găsește o cale de a-și conserva imaginea în sine, în exterior neînțeleasă. (...) Se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai mult de femei", doamna Sorohan analizează pe larg corespondența prozatorului irlandez, cu intenția de a detecta resortul afectiv care a determinat atitudinea aceasta apăsat negativă, anti-feminină prin excelență. Și îl descoperă în scrisorile expediate de marele prozator soției sale, Nora, scrisori ce ne dezvăluie "un alt Joyce intrat în plasa unei iubiri care l-a forțat la o imposibil de suportat vulgaritate de limbaj, la un masochism fabricat pentru plăcerea partenerei pe care nu voia s-o piardă pentru că era
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Correspondance intime, apărut recent la editura pariziană Robert Laffont (2012), în colecția "Bouquins" coordonată de Jean-Luc Barré, unul din cei mai avizați biografi ai scriitorului, ce reunește peste 860 de scrisori (dintre care o sută inedite), prezentate și adnotate de nora romancierului, Caroline Mauriac. Paradoxal, poate, grăbiții noștri contemporani, care nu se mai dedau unor practici revolute cum ar fi redactarea de scrisori sau jurnale, au dezvoltat în contrapartidă o rară apetență pentru acest gen de pătrundere în intimitatea unei personalități
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
astăzi (pentru că ar fi trebuit să copiem pe alții) dacă nu am fi descoperit că în Iași, pe strada Pictorului din cartierul Tătărași, locuiește o rudă foarte apropiată a celebrei primărițe și anume doamna Margarita Zavloschi, una din cele cinci nurori ale acesteia. În dimineața zilei de 11 martie a anului 2009, am plecat spre fosta capitală a Moldovei, după ce aranjasem telefonic o întâlnire cu doamna Margarita. Nu ne-a părut rău deloc deoarece, pe lângă cele scrise de alții, am aflat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
facă pe toate dintr o dată și, mai mult de atât, a murit din aceeași cauză. Pe 12 iulie 1967, Luiza Zavloschi s-a simțit dintr-o dată rău. Avea 84 de ani. Făcuse o comoție cerebrală și căzuse la pat. Fetele, nurorile, nepoatele, stră nepoatele i-au sărit imediat în ajutor. În permanență a avut în preajmă o asistentă medicală dar nu s-a mai putut face nimic. După opt zile, pe 20 iulie 1967, și-a dat sufletul. Cu un anumit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu era une grande dame precum Maria Sion, fiul nu i-a prezentat-o niciodată, avînd în vedere și amănuntul că nora era cu cinci ani mai în vîrstă decît soacra! Din scrisorile expediate la Sionu din San Remo rezultă o deplină armonie și dragoste împărtășită: "Te sărut mult și dulce, dragă Ursulică.[...]. Ți-am dus cu multă greutate lipsa de lângă mine
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lui Busuioc. Dacă prima distincție e percepută instinctiv, delimitarea față de fata lui Neacșu, datorată celui de-al doilea impediment, e formulat clar într-unul dintre dialogurile cu părintele Ioan: Te gândește, numai, că greu mi-ar fi s-o am noră dacă ar trebui să-mi fie rușine de ea. Pentru cumnatul lui Busuioc lucrurile sunt simple: n-o pune la masa ta dacă n-o vrei noră, nu te învoi s-o accepți, chiar dacă băiatul o voiește. Bogătoiul e hotărât
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
părintele Ioan: Te gândește, numai, că greu mi-ar fi s-o am noră dacă ar trebui să-mi fie rușine de ea. Pentru cumnatul lui Busuioc lucrurile sunt simple: n-o pune la masa ta dacă n-o vrei noră, nu te învoi s-o accepți, chiar dacă băiatul o voiește. Bogătoiul e hotărât doar în formularea dilemei sale: nu va putea să-și refuze fiul pentru că nu știe dacă face bine sau rău. Lipsa de discernământ în legătură cu fiul cel mare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
era bătrânul acela slăbănog căruia nu voia să i-o spună, pentru că îl durea grozav cuvântul său în urechile lui. Așa că răspunsul conține jumătăți de adevăr: Pentru că nevasta mea nu are să-mi fie numai mie nevastă, ci și părinților mei noră și rudelor mele om din casă, și ar trebui să fie moarte de om. Fărâmă de veridicitate se ascunde în ultima propoziție rostită. Simina știe că a fost mințită și cu prima ocazie nu uită să-l anunțe aceasta: Iorgovane
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îndoială că Busuioc era ,,vrăjit" de pădureancă. Nuvela oferă destule exemple în acest sens. Am ales să prezentăm două fragmente care susțin cu detalii afecțiunea bogătoiului pentru Simina. După ce fata i-a respins cererea de a veni la Curtici ca noră în casa sa, Busuioc cel mândru se gândește adesea cu năduf la curajul cu care ea l-a refuzat și imaginația răzbunătoare construiește scenarii nebunești: Adeseori, dac-ar fi stat Simina înaintea lui și i-ar fi poruncit să taie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
soacra acesteia este cunoscută sub două nume: Noemi și Marah. Plecată din Betleem în țara Moabului din pricina foametei care bântuia țara, Noemi își pierde pe pământ străin bărbatul și cei doi fii. După zece ani se reîntoarce cu una din nurorile ei la Betleem. Întregul pasaj în care ne este relatată istoria acestei femei este marcat de sentimentul de amărăciune de care este stăpânită Noemi în momentul întoarcerii acasă: Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
discursului. În ce privește naratorul, nu se poate spune că el face dovada unei neutralități, că justifică, atunci cîiid sînt, pozițiile adverse, că menționează justificările ce pot fi invocate de o parte sau de alta. Spre deosebire de învățămîntul britanic, Micul Lavisse, scrie Pierre Nora în excelentul studiu pe care i-1 consacră, "nu dă niciodată dreptate în același timp ambelor părți". Adevărul istoric se confundă, de fapt, cu un imperativ moral. Dar aceeași logică a unității explică și spațiul privilegiat acordat, în aceleași texte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
1826. 74. Joseph de Maistre, Despre papă, Droz, 1966 (ediție critică cu o introducere de J. Lovic). Prima ediție datează din 1819. 75. Despre puterea spirituală, op. cit. 76. Despre Lavisse și manualele sale există un studiu important al lui Pierre Nora, Lavisse, institutor național, în Locuri de neuitat. Republica, Gallimard, Paris, 1984, p. 247 sq. Despre Albert Malet, vezi teza lui Bernard Icard, Albert Malet și manualele sale, Paris (teză a I.E.P. condusă de R. Girardet, multig.). 77. Citat de Bernard
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că Simion al lui Ionuț nu a murit și că s-a Întors acasă. Venea lumea să-l vadă ca pe o minune Au trecut câțiva ani și Simion se gândea de acum la Însurătoare. I-a adus mamei o noră, fată frumoasă din Toplița, Ioana lui Ionaș. Zicea că ei Îi trebuie o noră care să muncească În gospodărie, nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Venea lumea să-l vadă ca pe o minune Au trecut câțiva ani și Simion se gândea de acum la Însurătoare. I-a adus mamei o noră, fată frumoasă din Toplița, Ioana lui Ionaș. Zicea că ei Îi trebuie o noră care să muncească În gospodărie, nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el acolo la ea În Zencani. S-a dovedit În cele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
venituri. Și apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe plac, era o scorpie rea și afurisită cu care nu se putea trăi. Deci, până la urmă era mai bine ca omul să se așeze la casa lui și să o ia cu gospodăria de la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bine-ți pun capul pe butuc! Dragostea nu ține de foame, dragă! Astfel de atitudini se puteau auzi deseori În lumea satului. Alteori viitoarea soacră se afurisea la popa În sat că ea nu va primi În casă așa o noră. Până la urmă, dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lumea satului. Alteori viitoarea soacră se afurisea la popa În sat că ea nu va primi În casă așa o noră. Până la urmă, dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Despre avorturi și anticoncepționale În acea vreme nu se știa. Totuși erau și foarte multe situații când flăcăul spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra ei Însă nu uita că nora a născut la doar câteva luni de la nuntă. De acum depindea care era mai tare, soacra sau nora. Tot aici cred că este necesar să amintim că În acea vreme nu se auzea despre divorțuri În lumea satului. Te-ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spăla rușinea fetei luând-o În căsătorie la timp, altfel, era socotit de sat o fleandură. Soacra ei Însă nu uita că nora a născut la doar câteva luni de la nuntă. De acum depindea care era mai tare, soacra sau nora. Tot aici cred că este necesar să amintim că În acea vreme nu se auzea despre divorțuri În lumea satului. Te-ai căsătorit, bună sau rea cum era nevasta, cu ea rămâneai să petreci Împreună și bune și rele. Ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]