4,526 matches
-
am decis eu. Am intrat în baie și mi-am schimbat hainele de oraș cu cele de casă. Din nefericire, pantalonii îmi fuseseră stropiți de un nesimțit aflat la volanul unei mașini sport care - neținând cont de groapa plină cu noroi pe lângă care treceam agale către casă - trecu în viteză pe lângă mine, pictându-mi cu pete mari de lut ud blugii personali. Am îmbrăcat halatul de casă și am deschis capacul mașinii de spălat. Pur și simplu întâmplător, mi-am aruncat
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
vipere. Și la acesta, ce speranțe de mântuire să mai existe?! - Altminteri nu se poate? - După câte știu eu, nu se poate. Dacă dumneata mergi pe drum și vezi un om care a căzut într-un într-un șanț cu noroi, întinzi mâna ca să-l scoți afară? - Sigur. - Dar dacă el te respinge, îți vorbește urât și te gonește, ce faci? Îl scoți cu sila? - Nu. - Hai să-ți mai spun ceva. Doi oameni oarecare au fost condamnați la moarte, fiecare
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
jelește.. Nu te gândești că poate-o doare? Nu te gândești că-n al meu piept, ...... Își dă ultima suflare, Iubindu-te, suflet nedrept? Nu te gândești, c-a ei bătaie, Te strigă, dragoste să-ți dea? În timp ce tu, numai noroaie, Arunci nepăsător, în ea...? Nu te gândești că poate, mâine, Vei simți același....jar? Că vei mușca, ca dintr-o pâine, Din suferință și amar? Hai, spune-mi, de ce lovești, În inima mea sfiață? Cine ești tu, de îndrăznești, Să
HAI, SPUNE-MI TU... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362179_a_363508]
-
Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te aștept la mal de lume Te-aștept la margine de lume Cu trup rănit,revigorat de ploi, Să reparăm ceva,ceva anume, Ceva care ne scoate din noroi, Te-aștept la margine de timp, Să fiu precum un singur Zeu Și chiar de nu vom fi-n Olimp Vei fi mereu o Evă-n visul meu, Vei fi o Evă...eu pierdut Adam, Ce împreună preferăm păcatul, La margine
TE AȘTEPT LA MAL DE LUME de VALER POPEAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362186_a_363515]
-
simbol al lui Iisus, răstignit, contrar relației cu Eva: „Mărul Tăcerii doar Eva îl știe, șarpele demult l-a uitat, febra ta, Poezie, învie, fruct ofilit în bazalt!”; „Totul începe aici, în Tăcere: ulița doldora de fulgi și imperii bizantine, noroiul pașilor desculți prin otava copilăriei, șarpele primei iubiri ... Între lumină și umbră, între suflet și spirit, între tot ce ar putea să însemne lumea contrariilor, șarpele pare a fi salvatorul: „Un șarpe alb pe pod acum răsare, pământul sub lumine
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
pentru tine cineva, Ce-l vei iubi, să te iubească, De nu mai poți a-l căuta, Lasă-l pe el să te găsească. Nu sta cu capul în pământ, Căci n-ai să vezi vreodată cerul Iar stele în noroi, nu sunt De vrei să le dezlegi misterul. Rabzi în tăcere Ok-Sun Lee Dar uneori tăcerea doare, Când nimeni nu-i să-i poți vorbi Și tot ce vrei e-o-mbrățișare. Prietenie să n-aștepți, Cu-atâtea suflete pierdute
OK-SUN LEE de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362201_a_363530]
-
Acasa > Versuri > Iubire > .PARTENERI CU NEPĂSAREA Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Referință Bibliografică
.PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362217_a_363546]
-
te răstigni. Deși, Ai fost trimis din Cer să mori pentru păcate, Oameni sunt mult prea puțini ce simt că Ești aproape. Mai iartă Doamne omenirea și ai grijă de noi! Cu ochi orbi să găsim poteca ce trece prin noroi. Sunt încă mulți ce se mai roagă cu adevărat! Ce cred și știu că Ai murit, apoi Ai Înviat! "Cristos a Înviat! -Adevărat a Înviat!" https://www.facebook.com/PictorulGyuriLohmuller/photos/a.1506975779569861.1073741827.1506972976236808/1507117589555680/?type=3&theater (picture
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
altfel de porniri nefirești, îngreunându-și conștiința sau eliminând-o din sufletele lor. Și totuși! Există soluții să ne reîntoarcem la valorile unei societăți umane și la principiile de trai specifice ei. Unii recunosc și amână, alții se complac în noroiul decadenței și „se bucură de cofortabilitatea drumului spre iad”. Alții se întorc și primesc lumina adevărată a unui echilibru spiritual în viața lor, desigur, după un proces de pocăință, smerenie și creștere în cunoștința lui Dumnezeu. Am observat că, nimic
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
albastre și plutesc în efemer! Lumea lor e lume aparte după porțile de fier, lumea noastră se împarte... lacrimi pure și mister! Noi iubim flori de pe câmpuri, ei iubesc doar flori de soi, paranoici printre gânduri, trag o lume prin noroi! Ei nu au cuvinte sfinte, lumea întreagă e a lor, se ascund și în morminte, să trăiască în viitor! Cumpăra și stele în ceruri ca să urce tot mai sus... viața are atâtea țeluri, are răsărit și apus! Pe drumuri înfometații
TOȚI BOGAȚII LUMII NOASTRE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378708_a_380037]
-
zid cernit și greu, Am sufletul aproape de clipa răzvrătită, De cerul plans, dar și de Dumnezeu. Aștept în rugă mută s-apară zorii noi Sperând să văd o rază din sfintele lăcașuri, În jur zăresc doar apă și cale prin noroi, Pământ mâhnit și singur, înfășurat în doruri. Privesc către înalt și cu-ndrăzneală strig, O, Doamne al îndurării, ascultă ruga mea! Nu ne lăsa stingheri în negură și frig, Simt că-i aproape sfântă venirea Ta! Te-ntreb smerită, de ce
AȘTEPT ÎN RUGĂ MUTĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378738_a_380067]
-
mai mari (uneori suferința colectivă comprimă aceste distanțe, însă doar pe termen scurt), pădurile plâng cu suspine de femei violate, oceanele scuipă cu cinism resemnări pe țărmuri îndurerate, iar eu nu pot să fac nimic, poate doar să ridic din noroi craniul lui Hamlet cu degete de bufon și să invoc Bucuria de-a trăi: Strânge-mă, Viață, la piept, până îmi iese destinul pe gură și sărută-mi fruntea cu verdele crud al primăverii! La ceasul când pe obrazul țării
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
și câtă risipă aduc cerului balansând luminează-mi Ochiule ruga de-atâta noapte în mine nu mai zăresc vârful muntelui nici nu mai știu dacă urc sau cobor lumea toată îmi pare de-a-ndoaselea stelele cad în sângele meu risipit prin noroi pot zbura când vântul tace? luminează-mă Ochi al meu și-ți voi fi voitul și-mi voi fi înțeleptul mutat în Liniștea ta Referință Bibliografică: luminează-mă Ochi al meu / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330
LUMINEAZĂ-MĂ OCHI AL MEU de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377700_a_379029]
-
triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate și rânjet de fiară, Lângă iubire. . .ură și noroi! . . . ... Citește mai mult E - N MIEZUL IERNIIE-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei,Timpul aleargă, trec și anii mei,Înaintez încet, spre Veșnicie . . .Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
triste,Dărâmături ca după-un cataclism,Rar întâlnesc ființe optimiste,Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . .Îngenunchez mereu, seară de seară,Șoptind: ,,O, Doamne, câte-ai pus în noi! . . . Și bunătate și rânjet de fiară,Lângă iubire. . .ură și noroi! . . .... VI. SCRISOARE, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1752 din 18 octombrie 2015. S C R I S O A R E Iubiții mei din depărtare, de patru ani peste ocean, Tot scriu și inima mă doare, că zilnic
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
prin demnitarii săi cu gusturile eclectice ale noului îmbogățit. Tulburarea resimțită aici reapare la vederea unei capitale care fascinează și deranjează. Bucureștiul zăpăcește vizitatorul cu contrastele sale și este o enigmă prin eclectismul său. Mahalaua sărăcăcioasă, sordidă și plină de noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
La M. Eminescu nu este doar un conflict între lume și pământ, ci între om și cer, amplificând condiția finitudinii, tragismul omului sub eternitatea astrelor. Eminescu "sapă" în toate direcțiile: în jos, tăgăduind "lutul alcătuirii" ("Din carnea-i putrezită, din noroi / S-au născut viermii negrului cadavru: / Oamenii"), "sapă" în sus, spre cer, căutând răspunsuri: Fiindcă tina lumii e rea, fiindcă tină / Și praf e universul întreg" (Andrei Mureșanu). Însă omul eminescian construiește, întemeiază, pe pământ. "Opera" (la Eminescu "zidul") își
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și pe 1 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), Jogging with Lydiard, Editura Meyer and Meyer, Oxford (UK), p.43; Jogging de la A la Z II 9 caniculă, vara, sau iarna, pe temperaturi scăzute și condiții îngreuiate (ger, zăpadă, gheață, ninsoare, noroi etc.). Datorită reacțiilor determinate în organism, reacții care pun în interacțiune funcții, procese, organe, sisteme energetice etc., efectuarea efortului aerob sub forma practicării joggingului crește aportul de oxigen la țesuturi, determinând: eficientizarea funcției circulatorii (tonus sanguin, cantitate crescută de hemoglobină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pe tern variat, în afara localității sau în interiorul acesteia, pe zonele specifice spațiilor verzi din parcuri), impune adaptarea echipamentului la condițiile specifice de temperatură, umiditate, dar mai ales la condițiile de aderență scăzută (datorită suprafețelor alunecoase, cu zăpadă, polei, gheață, mâzgă, noroi). Dacă pentru temperatură și umiditate se utilizează vestimentație specială sau standard adaptată, pentru aderență, tălpile special concepute nu sunt suficiente. Din acest motiv, unele firme producătoare de anvelope auto și-au lărgit obiectul de activitate, pentru a oferi pasionaților de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
foarte rezistente (pot cântări între 75 și 150 grame pentru fiecare pantof), fie din aliaje de metal, fie o combinație de textil, metal și fibre plastic (fig.nr.203), aceste curele și lanțuri antiderapante își dovedesc eficiența pe zăpadă, gheață, noroi și își arată limitele pe beton înghețat (unde uzura este mult mai mare, iar suprafața nu permite aderență). - Curele antiderapante din combinații de material textil, plastic Soluția utilizării unor astfel de echipamente, pentru efectuarea alergărilor pe timp de iarnă, a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de hârtie]" (explicație demonstrativă); ,,A primit premiul I pentru că și-a cumpărat bicicletă, s-a dus la concurs, a fost atent la regulile de circulație și la indicațiile doamnei educatoare..."; ,,Mama e supărată pentru că am alergat; m-am stropit cu noroi și mi-am murdărit pantalonii; mi-i dăduse bunica; era la ziua mea..." etc. (explicație narativă); ,,Plouă pentru că plânge cerul/pentru că s-au supărat norii" etc. (explicație metaforizantă). ( În etapa preșcolarității, când gândirea este preoperatorie, concretă, situativă, sincretică etc., explicația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
4 aprilie a revenit în fața Societății Regale cu un rezumat). Conform acestui principiu, geologia terestră se bazează pe ciclul rocilor: munții se prăbușesc prin erodare fiind reduși de la stîncă, la bolovan, la piatră, la pietricica, la nisip, la aluviune, la noroi și ajung în mare, unde aceștia constituie masă stîncoasa a viitorilor munți, care iar se prăbușesc, prin același sistem de destructurare arborescenta munte-ocean, fiind purtați spre mare, unde din nou creează masă necesară creării munților, la infinit. Una dintre consecințele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În rîuri se ivesc și tulbură părțile de jos A' Omului ce zace peste țărmuri, veștedul cap De stîncă cea Jilávă sprijinindu-și, înfășurat de-a' morții buruieni. 510 Ochii i se afundă-adînc în cap, carnea-i acoperită-i de noroi Și a ajuns pînă la os; vai, in ce hal ajuns-a Omul! Oasele-i vîrtoase bătute de zapezi și-ascunse-n peșterile nopții, Fără de măduvă, și fără sînge, căzînd în colb, de vînturi duse. O cum grozăvniciile Veșnicei Morți pe Om
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
practică va deveni una curentă la sfârșitul secolului 18. Condițiile din Italia nu i-au permis lui Verdi și libretistului sau, Salvatore Cammarano, să redea fidel mesajul piesei lui Schiller. Numele scriitorului german era de altfel la Neapole împroșcat cu noroi. Monarhul local, a cărui nume era Ferdinand, se înrudea cu Ludovic al XVI-lea trimis la ghilotina de aceeasi revoluționari care adorau creația lui Schiller și care îl desemnaseră pe scriitorul german drept cetățean de onoare a noii Republici Franceze
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gîndesc. Mona: Adică speri să mă trimit singură... Octav: Ei, toate speranțele au o limită... Oh, sărman Hamlet! El o trimitea pe Ofelia la mănăstire ca s-o salveze de mediocritate... de feminitatea aceea împotmolită în sucuri glandulare... în suavele noroaie erotice... Și-acolo rămîne... Pe veci! Ha! El voia s-o ridice de la "mă iubește, nu mă iubește" la "a fi sau a nu fi"! Delirant, delirant, delirant! Mona: Păi nu-i aceeași dilemă!? Octav: Nu prea, iubita mea dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]