2,642 matches
-
Propagandă și Agitație. Anania Valeriu, Memorii, Editura Polirom, Iași, 2008. Aucouturier Michel, Realismul socialist, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Brădățan Costică, "Sublime and not too serious", în Times Literary Supplement, nr. 8, martie, 2013. Brătescu G., Ce-a fost să fie. Notații autobiografice, Editura Humanitas, București, 2003. Cornea Paul, Conceptul de istorie literară în cultura românească, antologie și studiu introductiv, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea Paul, " Fericirea de a fi tânăr cetățean al RPR", în Scânteia, anul XXI, nr. 2428, sâmbătă, 16
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
text"2. Din acest punct de vedere, corespondența lui Ion D. Sîrbu reflectă o evidentă unitate de substanță și stil cu restul operei, alcătuind, împreună cu Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, un prețios document - social, psihologic și literar deopotrivă. În fapt, notațiile de jurnal și scrisorile lui Ion D. Sîrbu relevă două ipostaze distincte ale autorului, aflate însă într-o organică interdependență. Vioiciunea, exuberanța stilistică, jovialitatea feroce a epistolierului lasă loc, în paginile jurnalului, meditației grave, patetice, impresia de obiectivitate fiind aici
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care o practicau ei înșiși, în diferite forme. Ținte ale ironiei lui Sîrbu sunt, pe rând, Doinaș, Negoițescu, Balotă și Regman, pentru a cita doar pe cei mai marcanți membri ai grupării. Scriitorul nu se cruță însă nici pe sine, notațiile autoironice fiind frecvente în epistolar. Iată un remarcabil autoportret caricatural: "Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără sistemă și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
9. 4 [Paul Cornea], Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Iași, 2013. 5 Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Editura Polirom, Iași, 2002. 6 G. Brătescu, Ce-a fost să fie. Notații autobiografice, Editura Humanitas, București, 2003. 7 Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Editura Polirom, Iași, 2012. 8 Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, ed. cit., p. 257. 9 Ibidem, pp. 83-84. 10
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Tulbure, de exemplu, pleacă dinspre tradiționalism, cu nuanțe mesianice, scrie poezie de război și, în cele din urmă, texte cu evidente conotații politice. Și Nina Cassian trece de la poezia de influență suprarealistă, de la alunecările spre ermetism la o poezie de notație socială în urma atacurilor din presa vremii - i se reproșa decandentismul, formalismul, disprețul față de popor, respingera noii realități socialiste. În prefața volumului antologic Cearta cu haosul. Versuri și proză (1945-1991), Nina Cassian afirmă că doar primul volum de versuri apăruse ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cotidian, spre social se manifestă și ea. Cadran anul I, seria a doua, nr.1, 15 septembrie 1939, având trecute redacția și administrația pe Strada Parfumului, la numărul 25, apare, conform afirmațiilor de pe prima pagină, bilunar (în realitate, lunar, deși notația amintită se menține pe toate cele patru numere din 1939). Structura primului număr este cea definitivă. Modul în care este concepută această revistă este sugerat și de felul în care sunt prezentate informațiile. Astfel prima pagină este organizată pe trei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
desprind și din celelalte articole și chiar din notele apărute la rubrica Relief. Dacă, în primul număr al revistei, rubrica aceasta, consemnând diferite apariții editoriale sau publicistice, este susținută doar de Geo Dumitrescu, ușor de recunoscut sub inițialele g. d., notație urmând, de asemenea, modelul Cadranului, în numerele ulterioare, alături de semnătura lui, mai apar și inițialele d. p. (Dinu Pillat) și v. u. (Virgil Untaru). Relief-ul oferă de foarte multe ori prilejul ca Geo Dumitrescu să-și exprime și opiniile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ce vin totuși dinspre suprarealism: "tăcerile svâcnind ca niște inimi speriate (...)/ rod aburul rece de moarte/ al craniilor - eu trec mai departe"142. Pe aceeași pagină, se găsește Epilog de Mihnea Gheorghiu, un text în care se adoptă formula versetului, notațiile sunt lapidare, formând definiții eliptice, trunchiate, ce amintesc iarăși de poemele de avangardă. Apare aici aceeași sugestie ca și în textul Elenei Diaconu, a unei posibile evadări dintr-un univers claustrant: Se pregătește undeva o ardere violentă, cu chipuri prelungi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
asupra exteriorului. Sunt aici prelungiri ale suprarealismului, dar deformarea onirică a lumii este exclusiv nevrotică, lipsită de nuanța de ușor amuzament, ironică sau autoironică de la Geo Dumitrescu sau Constant Tonegaru. Poemul se constituie "la marginea vorbei", în afara tradiției poetice, din notații fulgurante într-o continuă subliniere a dualității (noi și voi, vocile prezentului și ceilalți) imposibil de conciliat, subliniere a faptului că această lirică nu se distanțează doar de cea precedentă, ci reprezintă un moment de criză contrastant chiar cu viitorul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este distorsionat, mitologia nu face decât să distrugă, să supradimensioneze și mai mult imaginile, contururile. Acumularea de imagini e utilizată ca tehnică și-n După-amiază, tocmai pentru a construi un univers al plictiselii, în care viața e redusă la minimum. Notațiile sunt sumare, surprind banalul vieții, elementul pitoresc este și el prezentat ca unul care nu depășește limitele cotidianului, nimeni nu mai pare mirat, impresionat de tabloul prezentat. Imperfectul impune și de această dată senzația de lume încremenită în starea respectivă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expresivă deosebită evitându-se, în mod subtil, transformarea poemului într-un text insipid: "Acum pictez un tablou mare - / vreau să-mi fac un autoportret./ Aici o să desenez inima - o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și concret." (Portret). Notațiile sunt scurte, există întotdeauna impresia de dialog. De altfel, trăsătura aceasta a stilului său evocă, la lectură, poezia optzecistă și nu numai (Florin Iaru în tradiția lui Caragiale e un adevărat maestru al dialogului), ca și conectarea textului poetic la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la un hipertext. Vom regăsi modalitatea aceasta de a contura parcă prin cuvinte un desen imaginar și la Mariana Codruț: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă, elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă." (Poem de dragoste II). Dincolo de aceste notații simple prezente în Portret ca și în alte texte, intervine o dublare a codului lingvistic de un limbaj "subteran", o gesticulație subînțeleasă menită să transforme poemul într-un mic text dramatic: "aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de imagini: "ne colcăie alcoolul imensității-n vine/ ca-n negre cazemate o foame animală;/ centurile ascunse sub carnea minerală/ incendiază straniu pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu notații succinte, discursul pare lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o dedicație în cărțile aduse (eu am venit cu Stanțele burgheze - volum pe care familia Bacovia nu-l mai are) și chiar să răspundă insistențelor noastre de a ne citi cîteva din bucățile sale lirice. A început cu lectura cîtorva notații din Stanțe burgheze, făcînd și cîte un mic comentariu, mai mult pentru «punerea în situație a ascultătorilor». Cînd citește, G. Bacovia își clatină, din cînd în cînd, genunchii. La rugămintea mea a citit Furtună (în codrii Baciului) (corect: Bacăului - n.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
decriptare nuanțată, rafinată și complexă precum și o bună cunoaștere a contextului. Pățania lui Mircea Eliade, căruia i s-a montat și lansat, în 1972, în bizara publicație israeliană de limba română Toladot, un exploziv dosar politic doar pe baza unor notații mai mult sau mai puțin subiective din jurnalul prietenului său Mihail Sebastian, e mai mult decât revelatoare asupra semnificației pe care o frază fulgurantă o poate căpăta, câteodată, în posteritate. Nu întâmplător în literatura istorică de specialitate jurnalul este clasat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să îl trec sub tăcere mulțumindu-mă doar să le așez în ordinea lor diacronică, ca într-un jurnal. De ce le-am reunit în această formă? Pentru că, îmi place să cred, aceste texte transced cumva, prin formă, stil și referințe notația jurnalistică brută sau interesul pur local. Altfel, ce relevanță ar mai avea, astăzi și poimâine, fapte petrecute cu ani în urmă dacă ele nu s-ar înscrie într-un joc discursiv mai amplu, mai expresiv, mai complex? Și pentru că dau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un joc discursiv mai amplu, mai expresiv, mai complex? Și pentru că dau seama, indirect, neintenționat, de o schiță subiectivă asupra istoriei recente trăite de autor, le-am numit, convențional, "jurnal ad-hoc". Într-o formă inițială, am vrut să public doar notațiile dintre 2009 și 2011, perioadă în care nu am avut constrângeri morale și legale de a scrie direct despre politică și de a critica guvernul sau admnistrația, sub titlul facil de "09/ 11. Jurnal ad-hoc" pentru a semnala oarecum faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai sau mai puțin literare, cu accente stilistice mai fruste câteodată, dar autentice, netrucate, nu va da seamă de vreo "tragedie americană", ci doar de apăsătoarea contemporaneitate civică și, uneori, culturală românească privită de la Iași între anii 2009 și 2014. Notațiile "scepticului de serviciu" din acest Jurnal ad-hoc nu au cum să epuizeze caleideoscopul iritant al faptului divers sau vârtejul amețitor al succesiunii faptelor istorice din realitatea imediată a ultimilor ani din România. Sau din "irealitatea mediată". Chiar dacă fatalmente incomplete și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
horă a uimirii", nu-i vom lăsa să uite și le promitem o lecție să țină mine. 150 de ani. Le promitem să-i băgăm în... poveste. 5 februarie 2009 Citit ca atare, à la roumaine, titlul posibil al acestei notații ("Mall-ul Culturii Europene la Iași") ne-ar putea duce cu gândul că la Iași se termină cultura europeană ca atare, iar pe celălalt mal (al Prutului) începe deșertul cultural arid, pravoslavnic, ne-european. Nu despre asta însă vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prin Asger Jorn) de a confunda vizualul cu verbalul, avem de-a face cu diferite varietăți de întâmpinare ale artei conceptuale 155. Genetic, termenul de concept art (artă a conceptului) a fost lansat de Henry Flynt, un compozitor ale cărui notații muzicale și eseuri cochetau cu ideile avangardiste ale lui Duchamp și Cage. Conform observațiilor lui Flynt, dacă sunetul constituie materialul muzicii, tot astfel limbajul poate determina semnificația vizuală a artei. Potrivit Kristinei Styles, arta conceptuală începe să fie luată în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
condițiile teoretice au fost stabilite de Joseph Kosuth și grupul britanic Art & Language. Răspunzând reductivismului și implicațiilor estetice ale minimalismului, LeWitt analizează diferențele dintre modurile conceptuale de informație și schimbările, permutările și dezordinea care apar la nivelul relațiilor paradoxale dintre notațiile intențiilor a priori ale artistului și realizarea concretă a imaginilor și obiectelor de către asistenții săi, atrăgând astfel atenția asupra distincțiilor dintre percepție, descriere și reprezentare 156. În Sentences on Conceptual Art (1969), Sol LeWitt trasează un cadru de familiarizare cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe marginea „triunghiului” erotic ori au divagat despre existența tragică a geniului (în societatea burgheză, desigur!)? Celor care mai sunt în viață nu le rămâne decât să recitească poemul, dar numai în paralel cu celelalte pagini eminesciene: corespondența, jurnalistica, proza, notațiile de laborator. Vor ajunge, sperăm, la concluzii apropiate de acelea pe care le-am expus în cartea Poetică eminesciană, 1999, Editura Polirom, Iași, pp. 106-108, 138-139. 3. „Critica asupra cărții lui Slavici e scrisă de mult - însă n-am publicat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe marginea „triunghiului” erotic ori au divagat despre existența tragică a geniului (în societatea burgheză, desigur!)? Celor care mai sunt în viață nu le rămâne decât să recitească poemul, dar numai în paralel cu celelalte pagini eminesciene: corespondența, jurnalistica, proza, notațiile de laborator. Vor ajunge, sperăm, la concluzii apropiate de acelea pe care le-am expus în cartea Poetică eminesciană, 1999, Editura Polirom, Iași, pp. 106-108, 138-139. 3. „Critica asupra cărții lui Slavici e scrisă de mult - însă n-am publicat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și denumirile de suspension point, points of ellipsis, periods of ellipsis sau, colocvial, dot-dot-dot. Elipsa se folosește uneori pentru a indica o pauză în vorbire, un gând neterminat sau, la sfârșitul propoziției, o retragere în tăcere". Ea are aplicații în notația matematică, în limbajele de programare, în informatică, în arta tipografică etc.; s.v. Ellipse (figure of speach): "În retorică, ellipse desemnează o suprimare a unui cuvânt sau a unui segment de propoziție necesar din punct de vedere gramatical, dar de importanță
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și școlărești, în comunicările prin calculator și telemobil etc.: engl. how are you "ce mai faci", de pildă, se scrie how ru, deoarece r se pronunță în alfabet /a:/, ca și are, iar u se rostește /ju/, ca și you; notația engl. cu sau CU înseamnă see you "la revedere" (litera c se lecturează /si/, ca și see, iar u /ju/); engl. icq sau ICQ este compus din trei litere a căror pronunție după alfabet este /ai si kju/, deci secvența
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]