1,942 matches
-
de om religios care frecventează o biserică tradițională. Cert este însă că noii adepți ai mișcării New Age includ sfera „religiosului” în cea a „spiritualității”. Faptul se poate deduce și din cuprinsul doctrinei New Age. Bruno Würtz și Damian Thompson nuanțează ideile de bază ale acestei mișcări religioase speciale. În esență, ele sunt următoarele: a) depersonalizarea lui Dumnezeu; b) divinizarea panteistă a omului; c) interpretarea ludică a creației; d) răul constă în ignoranță; e) New Age practică o sinteză a înțelepciunii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
notă de subsol: ” Eroarea autorului. Eminescu a avut întotdeauna cu ce îndestula trebuințele sale modeste și îi rămânea timp destul și pentru studii și pentru petreceri și distracții. Nota Dir.” (p. 758) Iacob Negruzzi, ca Director al revistei, neagă sau nuanțează ceea ce afirmase el însuși în iulie. Asemenea nînțelegeri, reveniri, incongruențe arată tocmai frământările din grupul apriopiaților lui Eminescu și ele se vor regăsi în studiul publicat de Nicolae Pătrașcu în Convorbiri literare (în cartea sa, însă, vor fi diferențe de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ei sub forma unei pensii,etc.ci pur și simplu de cunoaștere, de aflare: contemporanii lui Eminescu n-au știut în timpul vieții lui că este un geniu, n-au înțeles ei înșiși că stau lângă un geniu. Lucrurile pot fi nuanțate, desigur: este vorba de acei contemporani care iau cuvântul după moartea poetului ca să-l explice lumii și ca să se explice pe ei înșiși. (Eminescu a fost numit „geniu” în poezii dedicatorii apărute în timpul vieții sale, în alte luări de cuvânt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici cronofage. Îmi voi exprima părerea despre acestea încercând, pe cât îmi va fi posibil, să mi păstrez punctul de vedere din carte sau nuanțându-mi-l, după caz, cu atenționarea cititorului. Păstrez, desigur, discuția în limitele filologiei, de chestiunile medicale propriu zise ocupându-se specialiștii cărora doresc doar să le ofer izvoare cât mai curate. 1. CU OCHII LARG îNCHIȘI ... Citesc abia acum seria
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de-a lungul timpului: construite în cadrul unei scheme prestabilite, urmăresc atât acțiunile infractorului, fiind preferați criminalii în serie, afectați de diverse maladii mentale, cât și activitatea aparatului justițiar, reprezentat, invariabil, prin figura căpitanului Apostolescu. T. este foarte atent la detalii, nuanțând atât personajele, cât și situațiile în care sunt implicate. Se alcătuiește treptat „fișa caracterologică” a fiecărui personaj, astfel încât căpitanul Apostolescu, deși reprezentant al justiției, nu iese întotdeauna învingător în lupta împotriva infracționalității, judecățile eronate și pistele greșite nefiindu-i străine
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
cu o nebănuită incisivitate. Nu se sfiește să își judece contemporanii (îndeosebi pe scriitori) și să își spună părerea fără ocolișuri despre operele și comportamentul lor social. Nu a renunțat de tot la „neteama de admirație”, dar începe să își nuanțeze bunătatea când e vorba de judecata morală. Călugărul știe și să afurisească atunci când este cazul, nu numai să laude. În sprijin are buna lui credință. Când îi judecă pe alții, nu îi judecă din invidie și cu ură. Și apoi
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în curând mă veți întreba. / De unde vii, de te încumeți a ne vorbi? / În numele cui? Care sunt zeii tăi?” (De unde vii?). Motivele blagiene nu dispar cu totul (Înrudiți cu lucrurile, Elogiu zilelor, Suntem iarăși, Incendiu, Cade noaptea ș.a.). Versul se nuanțează, ivind uneori frânturi inefabile, însă fără a particulariza o voce pregnantă. SCRIERI: Restituiri, București, 1968; Ierburi și raze, Cluj-Napoca, 1974. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Restituiri”, RL, 1968, 11; Victor Felea, Aspecte ale poeziei, ST, 1969, 1; Adrian Popescu, „Ierburi și
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
multor indivizi, securitatea națională aproape că încetează să mai aibă un conținut și trebuie să considerăm indivizii și unitățile substatale drept referințe cu un sens real. De notat faptul că Buzan rămâne în interiorul unei concepții statocentrice, dar pe care o nuanțează pentru cazurile în care această perspectivă poate deveni înșelătoare în demersul analitic. Prin cercetarea problemelor cu care se confruntă statul, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
care a contribuit la consolidarea puterii economice și politice a burgheziei românești și la modernizarea țării în aceste condiții guvernele conservatoare care au venit la putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea momentul 1876 poate fi socotit într-adevăr ca unul de triumf al burgheziei asupra moșierimii conservatoare, așa cum sesizează judicios Bacalbașa 307. Fanarioții făceau parte din păturile înstărite ale orașelor grecești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iritante prin faptul că se bazau pe o largă documentare, prin temperarea zelatorilor, prin distanțarea de oportuniști, prin ironizarea demagogilor, atitudini la fel de periculoase, dacă le mențineai „pînă în pînzele albe”, ca și refuzurile fățișe. Presat, am admis uneori să-mi nuanțez opiniile, dar n-am renunțat niciodată, integral, la vreuna din ele. Contrecoeur, sub apăsarea ordinelor, nimic nu-mi ieșea bine. Mi-a plăcut să-mi îndeplinesc datoriile din postura de om liber, cu răspundere indivizibilă în ceea ce face. Mă deosebesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
invidiez pe nepăsători și să cred că destinderea e curată binecuvîntare. *În literatură, ca și în politică, „nu ești mort decît atunci cînd te au îngropat” (Georges Pompidou). Și nici atunci, aș adăuga. Mai există „postumele”, care pot înnoi sau nuanța imaginea unui autor. *Disocieri privitoare la noțiunile de „scriitor comunist” și „militantism”: „En qualité de romancier, j’avance dans le doute, l’incertitude, l’obscurité. Je suis donc là à l’opposé du militantisme, qui suppose la mise en action
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unghiul celui aflat „de partea cealaltă a baricadei”. (Poate de aci „pertinența” - o calitate care nu te evidențiază prea mult - și frecvența deasă în vorbirea și în scrisul meu a lui „de altminteri”, prin care încerc să/și să mă nuanțez.) Scriu aceste rînduri avînd în față cele două ziare franțuzești pe care le cumpăr mereu: „L’Humanité” și „Le Monde”. Primul e ziarul PCF: informează selectiv și interpretează restrictiv, rigid. Al doilea, cu care mă împac cel mai bine din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
efectul probabil al eventualei «sincerități»”. Mă întreb însă dacă se poate concepe sinceritate fără spontaneitate. Sinceritatea e imediată și absolută. Altminteri nu mai e deloc. Mă rog, e altceva. Ori de cîte ori întîrzii să te exprimi, devii nesincer. Modifici, nuanțezi, adaugi, nu întotdeauna în sensul inițial. Cine afirmă, de pildă, „Am să-i spun același lucru și peste zece ani!” nu-și dă prea bine seama la ce se angajează. Atunci, nici el și nici cel căruia promite să-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bătrîne - îmi zice - «numele importante» pe care mi le impune: Tărniceru, Voisei, Ciorcilă, Pasăre!” *„L’homme fort se tait et s’en va” (Alain). Vorbesc prea mult, deci nu sînt. *Azi, recitind propoziția de mai sus, simt că trebuie să nuanțez. Prin urmare zic: Slab sub multiple alte aspecte, sînt puternic prin consecvență. *La 50 de ani, cînd o să-mi fac testamentul, am să specific cum anume să fiu îngropat de, Doamne ferește!, voi muri fără să pot atunci discuta ceremonialul. Voi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Români de Origine Maghiară), iar azi, probabil sub influența altor comentarii, îi vitupera pe aceștia pentru „ceea ce ne-au făcut ei nouă”! Spre deosebire de mine, care, în materie de opinii, nu știu să fac pasul înapoi decît, eventual, pentru a le nuanța, el, mon (con)frșre, iese ușor din orice situație, negîndu-și-le. După-amiază a trebuit să merg la zețărie pentru a vedea fotografiile lucrărilor lui Aurel Băeșu, cu care se ilustrează numărul aflat sub tipar. Cînd am intrat, fiind semiîntuneric, tipograful care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică, prea atras de nuanțe? Transa nuanțărilor, zici? Nuanțezi, adică, prea mult? Păi, ce altceva este literatura? Spune-mi, ce altceva?” În 1985, un an Înaintea plecării mele din România, Îl enervase teribil cronica lui Nicolae Manolescu la cartea atunci apărută a Adinei Kenereș și s-a apucat, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au acces la idei și, chiar dacă ideile nu sunt totdeauna memorabile, efortul prozatorului de a introduce experiența intelectuală în epică este de luat în seamă. Pius Dabija și Rafael Gheorghiu discută despre artă și ascultă Passacaglia de Bach. Caracterele se nuanțează în funcție de opțiunile lor artistice. În finalul Cronicii..., D. anunță Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii Contemporane, cu sugestia că va continua cronica comediei umane românești prin noi episoade. Este ceea ce, în parte, a realizat printr-o serie de fragmente publicate
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
ca și din tratatul în formă epistolară Scrisori către actorul X, se desprinde o viziune marcată de idealism estetic: teatrul, ca manifestare a frumosului, trebuie să provoace o înălțare sufletească. Realismul pe care îl profesează, formulat convențional („imaginea vieții”), se nuanțează („iluzia realității”). E de înțeles că se arată reticent față de devierile în irațional sau în „absurd” ale „școalei nordice”, îndeosebi. Ceea ce îl interesează într-un text dramatic sunt coerența logicii conflictului, concizia și claritatea. În ceea ce privește interpretarea, cronicarul insistă asupra „intuițiunii
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
pune accentul pe aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care opinase, în Vieața păstorească în poezia noastră populară (I-II, 1922-1923), că geneza etnică a românilor are natură pastorală, opinie care va fi nuanțată de alți etnografi și folcloriști. În Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice (1980), D. nu se mai rezumă la texte poetice și își depășește spațiul predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
În acest sens, este suficient să observăm marile scandaluri financiare din ultimele două decenii. Dacă, în 1992, Raportul Cadbury definea guvernanța corporativă, „un sistem prin care companiile sunt îndrumate și controlate”, iată că, în 1998, vine Raportul Hampel 32, care nuanțează astfel: „buna guvernanță corporativă asigură că administratorii organizației, cu un interes relevant în afacerile companiei, sunt pe deplin luați în seamă”. Hampel stabilește legături între managementul riscurilor și guvernanța corporativă, știind că a investi într-o afacere este riscant, de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unei generații ilustre, mai puțin comentată, deși cuprinde nume precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților interpretați. SCRIERI: Universuri imaginare, București, 1981; Forme literare, București, 1993; I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
ilustrare în volumul Caragiale în presa vremii (2002), contribuție documentară și exegetică pe care caragealogia nu o va putea ocoli. G. studiază atent „Telegraful român”, „Evenimentul” din Iași, „Conservatorul” și „Dimineața” din București, „Vocea Prahovei”, materialul identificat aici corectând și nuanțând sensibil teme supuse multă vreme controversei sau încă aflate pe rol. Astfel, autoarea demonstrează că teza lovinesciană a inactualității comediilor era larg răspândită în epocă, analizează impactul „trădărilor” politice ale scriitorului asupra receptării operei, luminează relațiile lui constant bune cu
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
social (fapt ce ar putea fi privit ca o problemă a liniei de sărăcie prea laxe) ci, de asemenea, că unii ce nu trăiesc în sărăcie sunt, de asemenea, excluși. Utilizând date-panel, observăm cum suprapunerea dintre sărăcie și excluziune se nuanțează: pe măsură ce ne apropiem de săracii cronici, riscul de a găsi persoane excluse social (și mai sever) este mai ridicat. Este important totodată să aflăm dacă pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu educatorii și colegii de școală, apoi cu cei de aceeași vârstă. În cursul ontogenezei, subiectul se autopercepe tot mai diferențiat, distingând aspecte pozitive, negative și neutre ale propriului corp și ale sinelui. Dar el ajunge să perceapă tot mai nuanțat și alte persoane. Nevoile personale sunt satisfăcute în cadrul relațiilor interpersonale care, la rândul lor, stimulează sau crează nevoi. Anxietatea se naște în acest context, iar stima de sine o poate atenua sau controla. O etapă importantă este cea în care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
notă de falsitate, de inautenticitate („ca și cum”Ă, cu afișarea unei fațade avantajante pentru sine. Este, de asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile interpersonale, care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]