13,698 matches
-
ai vreuneia dintre arătările coșmarurilor ei, apoi era Înghițit de fluviul năvalnic și dispărea ca ntr-un vis. Un tânăr s-a oprit În fața geamului ei. Se vedea că n-are mai mult de douăzeci, douăzeci și doi de ani, deși obrajii Îi erau acoperiți de pete și brăzdați de riduri și de cicatrice. Margaret n-a fost În stare să găsească nici o expresie pe chipul lui, nici vreo pornire agresivă, nici ură și nici poftă de vreun fel, nimic deosebit, doar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Vreau să zic, ți se ntâmplă vreodată să nu te gândești la aranjamentul ideal al tutu ror pionilor În planul vostru de dominație mondială? Bill a chicotit, iar ea și-a zis că uitase de râsul acela al lui, cu obrajii strălucitori și un pic Îmbujorați, s-ar fi zis că e un Îngeraș plin de naivitate. Dintr-odată arăta iar a fecior de fermier din Idaho. Putea să și-l imagineze la câmp, așezat Într-un tractor printre balo turi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îndoială... A schițat un zâmbet fin și trecător ca un fluture, atât de delicat, Încât ea și-a zis că l-ar strivi dacă-l atinge. A Întins o mână și i-a mângâiat cu dosul degetelor pielea fină a obrazului. Ar fi dorit să nu-i fie degetele atât de osoase, cu Încheieturi reliefate, ci curbate grațios ca ale copiilor dansatori din insulă. El i-a acoperit mâna cu a lui, a apăsat-o delicat Între obraz și palmă și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pielea fină a obrazului. Ar fi dorit să nu-i fie degetele atât de osoase, cu Încheieturi reliefate, ci curbate grațios ca ale copiilor dansatori din insulă. El i-a acoperit mâna cu a lui, a apăsat-o delicat Între obraz și palmă și a ținut-o așa câteva secunde. Un minut. O viață Întreagă. Apoi și-a aplecat capul și l-a pus pe umărul ei. Nu i mai vedea fața, dar Îi mirosea părul, avea o aromă dulceagă de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și-a lipit brațul de al ei de la cot până la Încheietura mâinii. Vezi? Pielea ta e mai albă, eu sunt mai negru. Margaret nu vedea vreo diferență, totuși nu l-a contrazis. El a râs și-a ciupit-o de obraz. Ți-am spus că-i o poveste stupidă, a zis. Presupun că tu n-ai imaginat atâtea chestii când erai copil. Ea a clătinat din cap. Nu, nu-mi amintesc nimic de genul ăsta. De fapt n-am prea multă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a Întors cu fața spre public, reptila a lunecat leneș pe lângă sâni spre despicătura dintre coapse, până ce a oprit-o cu mâna. În fluierăturile și aplauzele spectatorilor, și-a dat capul pe spate, a Închis ochii, și-a lipit obrazul de pielea netedă, rece, a șarpelui și-a Împins sânii Înainte cu un gest de transfigurare simulată. E grețos, a zis Farah. Eu plec imediat, Johan. Nu-mi pasă dacă vii sau nu. Femeia se lupta cu pitonul, care o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ai Încredere, Mar garet. Asta Înseamnă să nu fii cinic. Se cheamă omenie. Eu n-am pierdut-o. Nu vreau s-o pierd. Spre deosebire de... S-a oprit, a luat o gură de bere și și-a clătit gura umflându-și obrajii, parcă se spăla pe dinți. — ...spre deosebire de mine. Așa-i. Trista, cinica, veștejita Mar garet, doar uită-te la ea, amară și terminată! Eu mi-aș fi dat cel puțin seama că ceva nu-i În regulă În purtarea lui Din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aran jat-o cu grijă, de parcă se reobișnuia cu un lucru vechi, familiar și liniștitor. — Bine, a zis el zâmbind. Stătea În picioare, iar prin tavanul cu găurile prost peticite se strecura o coloană de lumină care Îi cădea pe un obraz și-i scotea la iveală jumătate de zâmbet, celă lalt obraz rămăsese În umbră. A ridicat sticla de Bintang. O amin tire, a zis el ridicând-o. Singura dată din viața mea când m am Îmbătat. Tocmai mă Întorsesem din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
familiar și liniștitor. — Bine, a zis el zâmbind. Stătea În picioare, iar prin tavanul cu găurile prost peticite se strecura o coloană de lumină care Îi cădea pe un obraz și-i scotea la iveală jumătate de zâmbet, celă lalt obraz rămăsese În umbră. A ridicat sticla de Bintang. O amin tire, a zis el ridicând-o. Singura dată din viața mea când m am Îmbătat. Tocmai mă Întorsesem din Olanda. Eram furios, renunțasem la atâtea ca să Împlinesc un vis departe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ia multă vreme. S-a stre curat prin acel Îngust coridor, mergând pe-o parte, aproape că n-a atins pe nimeni. Un bărbat s-a mișcat și a dat peste el. Stofa moale a hainei lui i-a mângâiat obrazul și mirosul loțiunii de ras l-a izbit În nări. L-a auzit pe acela spunând o vorbă de scuză, dar nu s-a Întors. Ajunsese lângă scară când a observat un panou, un pătrat de lemn pictat cu motive
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a smiorcăit, n-a făcut istericale și nici altceva din ceea ce el socotea că e asociat cu plânsul. Nu s-a mișcat. Doar că ochii i s-au umplut cu lacrimi, iar după câteva clipe și-a șters violent obrazul cu dosul palmei, de parcă alunga ceva supărător. Când a Întins mâna și a atins-o pe a ei, era udă și ușor lipicioasă. El con tinua să-și simtă capul greu. Îi simțea mirosul respirației, o aromă dulce-acrișoară, Îi auzea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce tocmai se spusese. și-au ridicat privirile când a intrat Margaret În cameră. Unul dintre ei avea o mulțime de medalii agățate pe piept. — Cine-i? a Întrebat. Margaret l-a recunoscut imediat pe președinte. Nu Îmbătrânise frumos, avea obrajii căzuți, cu toate că Își strângea buzele Într-o permanentă sfidare adresată lumii. Urmele de vărsat se accentuaseră și părea să fi luat În greutate. Când a Început să vorbească, nu i-a mai simțit forța uimitoare pe care o avea când
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lumina căreia Johan și Farah puteau să Întrezărească conturul ramurilor ori acoperișul improvizat al colibei vreunui mun citor de pe plantații. Prin ferestrele deschise ale mașinii pătrundea o volbură de aer cald care le răvășea șuvițele părului și-i plesnea peste obraji. Mă bucur că pe-aici nu poți să conduci ca un nebun, i-a zis Farah. Îndată ce se risipesc norii, o să accelerez, așteaptă și-ai să vezi, a zis Johan. Drum de țară sau nu, tot În goana mare o să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la fiecare nou argument adus de impacientatul lor oaspete, ba chiar sărind cu haz nebun pe arcurile canapelei, dezlănțuită, în timp ce brațele sale imitau un fel de zbor frânt, hidos. Cum putea să creadă, hă,hă, ce absurditate, hă, hă, hă! Obrajii deveniseră rozalii de atâta haz. Iritat de manifestările ludice ale femeii și de zâmbetul sarcastic al profesorului ce urmărea, printre norii de fum proiectați spre tavan, discuția, în timp ce ochii bulbucați, albaștri, se îngustau într-un zâmbet indulgent, poetul le reproșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îngălbenite de vreme, altele mai proaspete. Carmina se ridică în picioare. Citește, o îndemnă Nina, hai, hai, citește. Nu se poate, nu se poate chiar așa, pentru voi, lumea asta nu-i decât o caricatură. Lacrimile i se prelungeau pe obrajii supți. Ce fel de oameni sunteți? Ce fel de oameni? Ha, ha, se auzi Nina și se porni să bată din mâini și să sară pe arcurile canapelei și râsul ei croncănitor umplu încăperea. Nici nu vrea să citească, hî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un asemenea travaliu casnic, să șadă adică aplecată deasupra căzii, învăluită în aburul plin de mirosuri grele, frecând țesăturile, icnind de efort, ținând rufele între genunchi și pereții căzii atunci când le storcea în timp ce pielea mâinilor se irita de detergent și obrazul căpăta o coloratură vineție, apoasă, o, nu, era absurd, pe Nina o vedea stând pe colțul din stânga al canapelei, cu picioarele încrucișate sub ea, în tricou albastru pus peste sânii goi și foarfecul mare, bine ascuțit din mâna ei, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mi-o înnumăra și eu o primeam în mână, o așezam în mijlocul mesei de la bucătărie și mă gândeam, asta-i pentru friptură, asta-i pentru sarmale, asta-i pentru musaca, și ce crezi? A doua zi m-am trezit cu obrazul uite așa, aveam un abces grozăvia pământului, am luat și tetraciclină că așa a zis al meu, o fi scumpă, femeie, da dacă trebuie, trebuie, tată, mai așa muri, de la un abces, c-atunci nu erau cu antibioticele astea, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
renal, peritonită, cruce. Carmina se opri pe la jumătatea ciorbei. Era bună, dar ea nu mai putea! Își simțea stomacul ca un balon. Cei doi soți, comesenii ei, își mâncaseră și brioșele și plecaseră. Venise o femeie cu părul coafat, cu obrazul încărcat de pudră. Nu e bună? O întrebase alarmată, când o văzuse pe Carmina împingând cana cu ciorbă. Ba da, e bună, dar eu nu mai pot. Mazărea nu-i plăcuse niciodată Carminei, consumă numai cârnatul. Ei, n-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bine, ai să vezi. Principalul e să nu ne pierdem umorul. Îi mângâie cotul, își lipi tâmpla de pieptul lui. Impasibil, el nici nu clipi din ochii albaștri, ca de gheață. Rămase nemișcat cât timp ea se alintă frecându-și obrazul de pieptul lui. Nici o reacție, nimic! Scos din ritm, devastat, lipsit de cadrul obișnuit, Alexe era cu totul altul, pierduse din siguranță nu mai avea acel aplomb asupra celorlalți. Părea și el acum un om oarecare, vulnerabil, în voia valurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pufăia apa, apoi se auzi cum cade capacul WC-ului și cum rezervorul se deșartă cu zgomot. Apoi se pieptănă cu peria Ninei, neagră de murdărie și cu mulți dinți lipsă, se studie în oglindă. Apa o înviorase, își frecase obrajii cu prosopul până se înroșiseră. Veni către ei pășind puțin cam nesigură, având o eleganță a mișcării desăvârșită. Își legase părul lung, drept, cu o șuviță din propriul păr, la spate. Vineri la ora șase avem meditație, Evelina. Da, vineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a mișcării desăvârșită. Își legase părul lung, drept, cu o șuviță din propriul păr, la spate. Vineri la ora șase avem meditație, Evelina. Da, vineri la șase, repetă ea. Ești o fetiță drăgălașă. Îi mai zise Alexe și-i bătu obrazul cu două degete maronii. Ia să vedem dacă știi să zâmbești. Evelina avu o tresărire a umerilor, un fel de răzvrătire. Pe urmă o privi pe Carmina, pe Nina și zâmbi cu adevărat relaxată. Așa e bine, aprecie expert Alexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se umpluse încă. După nici zece minute de căutări, tatăl se întorsese în casă, tropăind pe prag ca să scuture de pe bocanci zăpada. Carmina și mama îl priveau din ușa bucătăriei, cum își leapădă încruntat mesada, cum se apleacă, vinețiu în obraji și-și trage cu răbdare șnururile de la ghete, se descalță, așază încălțămintea lângă perete apoi intră în cameră și leapădă pe masă un plic. Carmina rămase lipită cu spatele de soba de teracotă. Înțelesese. Doar mamă-sa, gâfâind, se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tinerilor era ceva fantastic. Ori poate le scornea el pe loc și le ridica la rangul de proverbe prin simplul anunț: știi cum vine vorba aia românească: Ce-i făcut e bun făcut. Izbucnea pe loc într-un râs sănătos, obrajii plini, carnea ca piatra lăsa să se ghicească grija pe care o avea pentru dieta sa. După ce a terminat de mâncat sarmalele, a întins gospodărește cu pâine prin sosul verzui, a curățat farfuria. Ca desert mama făcuse o budincă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și le spuneau seara, ce era adevărat și ce era fals? Se încălzea greu și când ațipea se gândea că poate Elena este la spatele ei, adormită de mult, cu figura calmă, cu pistruii ei presărați pe nas și pe obraji și că nimic din întâmplările ultimelor zile nu era real. Într-o noapte deschise alarmată veioza și privi către noptieră, crema de noapte Maria contra pistruilor rămăsese acolo, la locul ei. Închise lumina și adormi liniștită. Atunci când ștergea praful, ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avea impresia că ei reprezintă o piedică, se apropia mult, mult de oglindă, respirația aburea suprafața lucioasă, se cerceta în amănunt și, nemulțumită, scotea limba la figura pistruiată ce-i răspundea la fel. Venea în pat cu nasul și pomeții obrajilor îmbâcsiți de cremă, nu dispăruse nici un pistrui de când începuse tratamentul, dar ea spera că poate, mai târziu o să aibă efect. Crema mirosea a busuioc, era grasă, perna se păta spre supărarea mamei care trebuia să fiarbă lenjeria. Carmina nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]