3,917 matches
-
circulație la noi: soarta îmbogățiților de război. Eroul, Tase Trandafir, pornit de jos și ajuns unul dintre potentații României interbelice, nu este, cum se credea, norocosul posesor al unei comori ascunse, ci un escroc lipsit de scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii largi, conferind un caracter conflictual întâmplărilor, aproape de tipul intrigii unui roman polițist: apariții nocturne ce amenință cu moartea, seduceri în muzee, șantaj sentimental
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
, Daniela (7.VI.1951, Târgu Ocna - 4.III.1977, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Butnaru) și a lui Nicolae Caurea, ofițer de carieră. Începe studiile școlare în orașul natal. Studentă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se transferă din anul
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
CHIRIAC, Ion (5.X.1941, Caraclău, j. Bacău), poet. Este fiul Catrinei (n. Axinoiu) și al lui Gheorghe Chiriac, țărani. C. urmează școala primară în satul natal, apoi liceul la Târgu Ocna, unde profesorul Dan Protopopescu îi insuflă dragostea pentru literatură. După susținerea examenului „de maturitate”, în 1959, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1964. Încă student
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
catastrofelor naturale este favorizată adesea de contextul creat de ignoranța ființei umane cu privire la forțele naturii. Pentru a exemplifica amintesc o „știre” prezentată în media românească: în 23 decembrie 2010, s-a produs o catastrofă naturală prin surparea terenului în zonele Ocnelor Mari. Un bloc întreg „a fost înghițit” de surpare. Explicațiile ulterioare au subliniat desconsiderarea unor condiții naturale de către comunitatea locală, de către cei care au construit în acea zonă. Catastrofele artificiale (accidente de tren, rutiere, aviatice, poluare, otrăvire, acte teroriste, ucidere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar ne spune că au luat cu acest prilej 40.000 de robi și că Pleanul luat de ei - oameni, vite, lucruri, acoperea tot șesul Trotușului, de la Ocnă și până mai jos de Rădeana, adică pe o lungime de 20 km, și aceasta sub ochii Domnului" (Letopisețe III, p. 64). „Este un fapt știut și netăgăduit că popoarele barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se mulțumeau a lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
puteau pretinde de la supușii lor o parte din veniturile realizate de aceștia pentru acoperirea cheltuielilor Curții, a aparatului slujitoresc și pentru nevoile militare. Domeniul domnesc cuprindea toate locurile neocupate, numite „pustii", așezările urbane, o seamă de sate numite domnești, mori, ocne, braniște, iazuri, terenuri de vânătoare, teritorii pastoral-agricole. De acest patrimoniu bogat domnii dispuneau după cum credeau de cuviință. Târgurile și satele domnești organizate sub forma ocoalelor, ofereau un suport economic substanțial puterii centrale. În perioada 1432-1457, urmașii lui Alexandru cel Bun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și biserica cu același nume, la Hanul Șerban Vodă și Hanul Colțea, deși „zărăfia era o activitate rezervată în deosebi străinilor, între care se distingeau grecii, armenii și evreii", ei fiind interesați și de „arendarea vămilor, a drumurilor, minelor și ocnelor, împrumutând bani pe dobânzi mari domnilor, boierilor, negustorilor și meșteșugarilor", adaptând local „mentalități și reguli", aduse din afară. Votarea de către Parlamentul român în aprilie 1880 a legii de înființare a Băncii Naționale a României, punerea ei pe picioare, la început doar în câteva
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se foloseau itinerariile epocii: „din Iași la Vaslui 15 ceasuri; zăci ceasuri din Vaslui la Bârlad; zăci ceasuri din Bârlad la Tecuci; cinci ceasuri din Tecuci la Focșani; opt ceasuri din Vaslui la Huși; din Eși prin Roman, Bacău la Ocna, 31 ceasuri; 12 ceasuri din Târgu Frumos la Fălticeni; 6 ceasuri din Roman la Piatra; 17 ceasuri din Eși la Botoșani; 5 ceasuri din Botoșani la Dorohoi; 8 ceasuri din Dorohoi la Marmonita". i O deplasare pe distanțe mai mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trăia; Gheorghe Neculau, fiu de negustor, fusese profesor la Tecuci cu numele de Necuceanu, era mort în 1886 (Uricarul, vol. VII, p. 197-221). La ținuturi erau 14 școli începătoare - la Huși, Galați, Bârlad, Botoșani, Dorohoi, Fălticeni, Roman, Piatra, Bacău, Târgu Ocna, Focșani, Tecuci, Vaslui și Târgul Frumos. Spre deosebire de școlile din Capitală, unde cursurile durau 2 ani, în ținuturi ele durau 3 ani și pe lângă obiectele arătate, acestea se completau cu istoria biblică, gramatica română, aritmetica, geografia și istoria patriei. La fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfârșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. închisoarea Aiud era destinată legionarilor; cea de la Galați era pentru foștii membri PNȚ; Gherla pentru intelectuali; Făgăraș, foști polițiști; Pitești, foști studenți; Târgșor, elevi; Mislea, femei; Târgu Ocna, închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că închisoarea Pitești a devenit simbolul regimului inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele românești, aici desfășurându-se între decembrie 1949 și august 1952 un crunt proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
petreceau, și scrisoarea asta, în '71, când plecau din țară Ilie Constantin și George Astaloș. A.V. Ați făcut bine că l-ați amintit pe Astaloș, pentru că în poezia lui găsim din belșug metafore "dezbrăcate". I.H. Da, are "Cântecele de ocnă"... E.B. Plus că țin foarte mult la cartea "Cântece țigănești". Într-adevăr îmi place Miron Radu Paraschivescu, îmi pare rău că nu l-am cunoscut, pentru că toți oniricii se duceau permanent la Vălenii de Munte, el avea o locuință și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la atacurile întreprinse asupra municipiului Iași de aviația sovietică în zilele de 26-27 iunie 1941, starea de spirit a populației ucrainene, respectiv măsurile de arestare ale comuniștilor și evreilor în Bacău, Moinești, Tg. Ocna, etc. 11. 27 iunie 1941. Darea de seamă nr. 77/1941 înaintată Diviziei 14 Infanterie de chestorul Poliției Iași, locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici, cu privire la raziile și perchezițiile efectuate în orașul Iași în seara zilei de 26 iunie 1941. 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
soldații români, dar nu au aceleași aprecieri frumoase referitor la unii ofițeri români. III. DELA AGENȚI 1. Siguranța Bacău informează că numărul membrilor comuniști considerați ca activanți este în total de 62 dintre care 56 la Bacău, 5 la Tg. Ocna și 1 la Moinești. Numărul simpatizanților comuniști este în total de 64 dintre care 54 la Bacău și 7 la Moinești. Dintre acești indivizi sunt internați în lagăre numai 40. 3. La Bacău au fost descoperiți doi evrei care semnalizau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Maior, ss. Angelescu Angelescu 1103 COMUNICAT: Armatelor ( Corpurilor de Armată ( interesate Comand. Terit. ( Garnizoanelor ( LISTA SECȚIUNILOR NOII ORGANIZAȚII SIONISTE DIN ROMANIA pe data de 19 Iunie 1942. București P. Neamț Ploiești Roman R. Sărat Tecuci Constanța Tg. Neamț Bârlad Tg. Ocna Brăila Vaslui Focșani Cernăuți Aiud Galați Dorohoi Arad Huși Brașov Odobești Deva Bacău Mediaș Botoșani Petroșani Fălticeni Sighișoara Iași Sibiu Moinești Timișoara Craiova *) Adnotări: "Știință. Dosar"; "14 IULIE 1942 Secția 2 comunicare. ss. indescifrabil"; "Biroul 2. ss. indescifrabil". AMR, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
diferite detașamente locale sau exterioare. Cercul Teritorial nu citează nici un caz de maltratare sau deces. Comunitatea Israelită semnalează însă o seamă de abateri din partea autorităților civile care conduceau unele detașamente. Tot Comunitatea afirmă că la Spitalul Z.I. 473 din Ocna Sibiului, evreii au fost maltratați de Maiorul medic Sima1719, Lt. Surdu 1720, Lt. Brasla 1721, Plt. Major Toni1722 și infirmiera I. Căluș 1723 (adresa Comunității Israelite Turda Nr. 18/1946 anexată)1724. A murit un evreu la Batalionul 120, din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
05.1946. Rearestat la 11.08.1948, este acuzat de crime de război și condamnat anul următor la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Craiova, Poarta Albă și Târgu Ocna, fiind eliberat la 18.10.1955 și reabilitat în 1966. Locotenent-colonel (din 10.05.1929); colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 24.01.1942). 186 Indicativul codificat al Marelui Cartier General, Eșalonul II. 187 Indicativul codificat al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carte a fost implicat în pogromul din 28-30.06.1941. A fost arestat de autoritățile comuniste la 03.05.1950, întemnițat pentru 1 an și 6 luni și eliberat la 29.07.1951. A trecut prin închisorile Văcărești și Târgu Ocna. 211 Pop E. Valeriu (1896-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie în 15.03.1925, cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
24.09.1944, a fost predat sovieticilor la 12.10.1944 fiind transportat și anchetat în URSS. Readus în țară în 1946, este condamnat de autoritățile comuniste în 02.07.1951 la 10 ani închisoare. Moare în închisoarea din Tg. Ocna. Locotenent-colonel (din 01.04.1932); colonel (din 01.06.1938); general de brigadă (din 20.03.1943). 272 Documentul a fost înregistrat de Divizia 14 Infanterie, Biroul de Contrainformații, cu Nr. 24.405 din 22.07.1941. 273 Vezi documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tratament neomenos deținuți", "acte de suprimare în teritoriul URSS", "evacuarea evreilor din Odessa și trimiterea lor sub escortă la Bug", judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 09.05.1946 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Ocnele Mari, Craiova; Făgăraș; Jilava, fiind eliberat la 28.04.1956. Maior (din 10.05.1925); locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 31.10.1941). 696 Constantin Ciurea (1888-1946), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept; avocat consilier la Prefectura
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 25.06.1946. Rearestat de autoritățile comuniste la 08.12.1949, a fost condamnat în 1953 la 18 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Craiova, Poarta Albă și Gherla, fiind eliberat la 17.10.1959. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1929); colonel (din 01.04.1936). 723 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 724 Nu a fost identificat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un grup de moșieri sabotori din județul Ilfov" și reținut pentru 2 ani. Ulterior a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat în 23.01.1957 la 12 ani detențe riguroasă. A trecut prin închisorile Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava, fiind eliberat la 10.10.1957. General de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 09.09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11.10.1944). 1677
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bugetare. Arestat la 18.09.1947 sub învinuirea că "a împrumutat suma de 1650 bani elvețieni și nu i-a mai restituit", a fost condamnat ulterior la 3 ani închiasoare pentru "complot și trădare". A trecut prin închisorile Craiova, Aiud, Ocnele Mari și Jilava. 1691 Vezi documentul precedent. 1692 Vezi documentul nr. 451. 1693 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr. 3984 din 04.12.1940 relativ la statutul militar al evreilor. 1694 Monitorul Oficial, partea I
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Linzerstr. 81, Zaglau. 107. Bobeica Valeria, născută la 22 februarie 1949 în localitatea Lucacesti, județul Suceava, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Wien, Goldschlagstr. 60/12. 108. Muller Daniela, născută la 15 septembrie 1960 în localitatea Ocna Mureș, județul Albă, România, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Almstadtstr. 15. 109. Covaci Floarea, născută la 10 februarie 1950 în Curtici, județul Arad, România, fiica lui Ștefan și Domnica, cu domiciliul actual în Franța
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
Augustenborgsgatan 15E. 221. Ferencz Emeric, născut la 18 octombrie 1948 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Ferencz Matias și Gizella, cu domiciliul actual în Suedia, Finspang. Profilvagen 11B. 222. Goldea Mariana, născută la 23 septembrie 1959 în localitatea Ocna Mureș, județul Alba, România, fiica lui Goldea Ioan și Tulia Angela Mira, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm, Spanga, Rissnavagen 51. 223. Ghemeș Ioan Dinu, născut la 26 mai 1954 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Ghemeș
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Spanehusvagen 74. 41. Neacșu Monica Luana, născută la 26 septembrie 1969 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Jitea Gheorghe și Margareta, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Spanehusvagen 74. 42. Seiler Johann, născut la 29 noiembrie 1958 în localitatea Ocna Sibiului, județul Sibiu, România, fiul lui Seiler Martin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Heidenheim, Wiederholdstr. 1. 43. Seiler Katharina Brigitte, născută la 18 iulie 1964 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Low Mihail și Katharina
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]