6,653 matches
-
totul satisfăcătoare. O astfel de problemă, tratată neconvingător, este aceea a evoluției și transformării clasei politice-boierimea înainte și în timpul lui Constantin Brîncoveanu mai ales că rolul acesteia în succesul domniei Brâncoveanu a fost esenția, însă neevidențiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii boierești, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
unii chiar deveniseră cetățeni prin adopție ale acelor locuri, popoare sau imperii. Vitregiile vremurilor reușiseră să rupă și să dezbine poporul evreu în așa fel încât Samaria aflată la nord de Iudeea devenise un pământ pe care iudeii tradiționaliști îl ocoleau prin Pereea și prin Decapolis, ori dacă erau forțați de împrejurări să traverseze acest ținut o făceau în mare grabă și chiar își scuturau hainele și picioarele de praf, la granițe. Atât de adâncă devenise prăpastia dintre cele două neamuri
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
creșterile, curgerile, dacă vă plac geometria și rigoarea fără să vi se împietrească inima, dacă sunteți în stare de un dram de nebunie și un munte de măsură, veți întâlni filosofia.” Și cred că am întâlnit-o și nu am ocolit-o. Dar este doar o întâlnire! Metafizica născută din mirare în fața rânduirii acestei lumi... Așa se întâmplă, cu cât omul dobândește mai multe cunoștințe, cu atât are mai multe lucruri nelămurite, își pune mai multe întrebări. Mirarea aceasta filosofică rezultă
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
loc în loc scaieții ne atrăgeau atenția , iar lumânăricile și campanulele își ițeau florile din iarba deasă. După zona de anini , începea pădurea de fag și mesteacăn. Poteca urca apoi abrupt până într-o zonă cu tufișuri de afine , iar apoi ocolea brusc pe lângă o prăpastie. Dacă n-ai fi de-al locului , ai trece prin acea zonă fără să observi râpa de alături. În fața noastră se căsca un perete vertical de circa 15 m , iar restul zonei era ca un amfiteatru
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
Alina, soția. Trebuie să merg undeva. Am băut de dimineață prea multă apă minerală ceai și cafea. Iulian opri autoturismul brusc. Alina coborâ și se duse pe câmp. Se întoarse după cinci minute. Era în spatele autoturismului și vroia să-l ocolească. Dorea să ajungă la locul său, de lângă conducătorul autoturismului, din față. Deodată, Iulian dădu fulgerător în spate cu mașina. Alina a fost acroșată rapid, fără nicio șansă de supraviețuire. Din spate, tocmai venea un tir gigantic, care călcă trupul aruncat
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
pornit cu limuzina bunicului spre pădurea Gârboavele. Șoseaua era liberă și bună, doar când au ieșit din șoseaua Bârladului pornind spre pădure, asfaltul era cu gropi și denivelări care puteau defecta amortizoarele și bucșele bătrânului automobil. Cristian conducea cu atenție, ocolind gropile, știind că altfel bunicul nu-i mai încredința bijuteria sa. Ajunși în pădure, au parcat mașina lângă multe altele sosite înaintea lor și câte doi au luat aleile la iscodit, fiecare căutând să rămână cu perechea sa, pentru puțină
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
undeva. Bănuiam că ai să vii odată și-odată aici și ți-am pregătit o surpriză. Am pornit la vale după el. În jos se vedea schitul Panaghia - schitul aflat la cea mai mare înălțime de pe Athos. Am început să ocolim un vârf de munte pentru a ajunge pe celălalt versant al lui. O construcție mică ridicată ca o prelungire a unei stânci m-a făcut să înțeleg că am ajuns unde trebuia. Antim a descuiat poarta și am pătruns într-
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
spre Grecia și am mers pe jos două săptămâni până am ajuns pe Athos. - Și nu te-a atacat nimeni? Nu era război pe unde treceai? Și nu erau tâlhari? - Ba da, dar mergeam mai mult seara și noaptea și ocoleam orașele. Prin satele prin care am trecut toți mă simpatizau, căci eram îmbrăcat în uniforma armatei române și românii erau eroi pentru toți, căci luptaseră curajos pe toate fronturile și dăduseră mulți martiri. - Ai mers tot drumul singur, tataie, până la
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
cele mai mari mistere... ale naturii”. De fapt, este greu să explicit apariția „succesului” într-un caz sau altul. Exemplu ni-l poate oferi Augustin Buzura ale cărui romane înainte de 1989 erau căutate de cititori pentru a descoperii „șopârlițele” ce ocoleau cenzura, azi, aceleași romane nu mai sunt citite de nimeni. Chiar dacă au fost traduse în nenumărate limbi pe bani publici pe când era director la Centrul Cultural Român. Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare din 1851, observa: „Nu știi ce lesne se
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN ÎMPĂRĂȚIA LUNII De un ceas face de pază, Moțăind, un palid nor, După el, pe rând, se-așază Stelele la locul lor. Luna, tristă și ovală, Ocolind ramuri cu spini, Urcă dealul cu sfială, Lunecând pe mărăcini. Se strecoară-apoi tăcută În salcâmul de pe deal, Ascultând cum o lăută Cântă-n iarbă ireal. Teii de la mănăstire Înfloresc pe lângă drum, Luna-și ia ca amintire Un clondir plin cu
ÎN ÎMPĂRĂŢIA LUNII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348527_a_349856]
-
despărțitor este mai degrabă sugerat și nu trece de jumătatea scenei pentru a oferi spectatorilor, inclusiv celor din primele rânduri, o vedere panoramică. Pentru comunicare, este prevăzut cu o ușă. În funcție de posibilitățile scenice, ușa poate să nici nu existe, secretara ocolindu-l pur și simplu când trebuie să intre la director. Mobilierul convențional. Biroul secretarei este așezat cu spatele la acest perete despărțitor, secretara față de sală, profil stânga. Intrarea în secretariat se află în stânga scenei, respectiv în fața secretarei. Un dulap uzat, câteva scaune
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
lor și-a noastră îngloriați sunt încă, / Că fără ei săracă ni-i cartea de istorii / Și nu ne-om face parte la cele nalte glorii”. Meditația de tip filosofic este pentru autor o altă temă predilectă și el nu ocolește principalele probleme ale gândirii universale care au frământat mintea oamenilor luminați: trecerea timpului, nașterea, moartea, rosturile vieții ș.a. Principalele virtuți cântate de autor în poemele sale sunt: curajul, setea de libertate și dreptate, dârzenia, mândria de neam, neînfricarea. Autorul realizează
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb, Iar mustața - foi de praz, Răvășită pe obraz Și cu nasul cârn, banal, Între ochii de cristal, Dimineața, pe la nouă, Ocolind struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în pădureț. Salută din loc în loc Tufele de busuioc, Și pe cele de căpșuni, Apoi trece printre
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
să nu amorțească, să nu piardă vitalitatea, teama să nu ne ajungă bătrânețile, un joc al modernității, al bătrânilor rămași în casă. Ori eu vreau altceva, caut drumul întoarcerii. Scriem literatură în limba adusă în noi devenită aici minoritară. Scriitorul ocolește locul în care trăiește pentru că e străin de realitățile vieții locale. Subiectul și-l urcă în înălțimile cerești, printre nourii instabili, traversează distanțe, granițe, întorcându-se la casa bunicii sau a lor, acolo unde si-au îngropat dorul de care
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
puțini dintre noi și-au însușit scrisul în limba țării. Dotat cu o inteligență cultivată de părintele acestuia, devine ateu după anii deportării, totuși rămâne sensibil la unele întâmplări mistice: povestea vrabiei care intrase pe fereastra bucătăriei după moartea soacrei, ocolește interiorul, se așază pe frigider, privește femeia din casă și zboară afară spre altă locuință, intră pe altă fereastră, poposește pe alt frigider dintr-o altă bucătărie a aceleiași familii ... povestioara îmi întoarce gândurile spre misticismul care deseori mă vizitează
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
pe frontispiciul foii medicale de câte ori mă duc la medic. Cu caractere îngroșate ea strălucește ca în alte timpuri, în ziare apărea chipul unui fraudator deasupra cărei fotografii scria wanted! Nici seara la o plimbare nu mi-e permis să ies, ocolesc situațiile căci nu-mi place să aud întrebarea, nuanța ironică „unde umblă o femeie singură în noapte, nu auzi câte se întâmplă?” Și se întâmplă, nu numai în noapte ci și în plină zi și-mi amintesc de familia care
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
lumânările, candelele și sufletele noastre!... De la Biserica Sfântului Mormânt vom merge către Ghetsimani care se află la est de Ierusalim, pe albia râului Cedron, cunoscută și sub numele biblic de Valea Iosafat. Pornind din Ierusalim, râul curge prin pustiul Iudeii, ocolește Mănăstirea Sf. Sava și se varsă în Marea Moartă. Potrivit tradiției creștine, în râul Cedron, chiar în zona Ghetsimani va avea loc judecata universală, la a doua venire a Domnului Hristos - Marele Arhiereu și Dreptul Judecător. Această tradiție este legată
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
nu denunță manifestarea niciunei prudențe, iar talentul Cătălinei Alexa, vedeta care va fi Cătălina, vor veghea ele însele ca ceea ce se scrie acum, chiar și de va fi interpretat după literă, mai târziu se va dovedi litera adevărului. N-am ocolit expresiile originale ale Cătălinei, prin înveșmântarea exagerată a dialogului cu cuvinte ce nu-i aparțin, pentru că doar cuvintele tinerei artiste stimulează să le cercetăm înțelesul și indică ce are de spus, curat și incitant, neapăsat de zelul viclean, nețintuit de
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
ochi ca marea, două steluțe lucind... Eu îi caut toată zarea la nevoi mereu fiind Ea mi-ascultă-n piept durerea fată depărtată-i sunt... De-o mare separată și de dulcele-i cuvânt. Și durerea se-ntețește pieptul meu n-o ocolește... C-o veni vremea la toate și-or muri, Doamne ferește! De pe-un deal privind pe-o mare taica și măicuța duce... Grijile și supărarea-i că s-or preface-n uluce! foto: internet Referință Bibliografică: Unde vântul se dezmiardă
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]
-
scop, metoda cea mai tăioasă rămâne reducerea la absurd. Altfel spus, modul cel mai sigur de a afla rostul parabolelor este să-ți imaginezi și să-ți închipui că Iisus Hristos nu ar fi făcut uz de ele. Ar fi ocolit forma pericopică și le-a fi spus discipolilor adevărul gol-goluț. Rezultatul ar fi fost fie consternarea unor minți care nu pot pricepe nimic, fie spaima dată de o perspectivă deloc înduioșă toare. Ține de alcătuirea debilă a spiritului uman ca să
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
decât că se simte. Ființa omenească este mult mai frumos complicată în ce privește relația cu marile adevăruri. Un mare adevăr este și cu cei cu care trăiești aicea și îi simți. Noi simțim când cineva nu este după Dumnezeu și îl ocolim. Iacă, v-am spus: leii stau cu leii, hidrele cu hidrele ... De ce lucrul acesta? Fiindcă este seminția lor. Omul are o înțelepciune mai mare decât aceste animale, care au o inteligență instinctuală, un comportament instinctual, și nu au conștiință. Noi
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
pornit cu limuzina bunicului spre pădurea Gârboavele. Șoseaua era liberă și bună, doar când au ieșit din șoseaua Bârladului pornind spre pădure, asfaltul era cu gropi și denivelări care puteau defecta amortizoarele și bucșele bătrânului automobil. Cristian conducea cu atenție, ocolind gropile, știind că altfel bunicul nu-i mai încredința bijuteria sa. Ajunși în pădure, au parcat mașina lângă multe altele sosite înaintea lor și câte doi au luat aleile la iscodit, fiecare căutând să rămână cu perechea sa, pentru puțină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CÂND Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului când noaptea-ntâi din cele multe ne-am sărutat ca focul lemnul și-am schimbat traiectoriile noastre nu ocoleam pasiunile nu ne mureau clipele și-n ofurile înfundate ne căutam curiozitățile ca pe noi apăruți deodată pe câmpuri de levănțică în acordul melosului de seară știut și cântat în cor de toți ai caselor bătrâne ceva părea incert sau
CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349400_a_350729]
-
Ai mai auzit așa ceva ? Eu nu. Să nu-ți închipui că între clasa a I-a și clasa a XII-a nu se întâmplă nimic. M-am întâlnit acum câțiva ani cu un fost amic (după discuție l-am cam ocolit), profesor la școala generală. Îl întreb: - Cum o mai duci ? Râde cu toată gura: - Bine, trăiesc din meditații. - Ai mulți elevi ? - Toate clasele la care predau. Cine nu face meditații, nu-l scot din 4. După mulți ani, mi-am
ŞCOALA PE CARE O ŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349402_a_350731]