2,372 matches
-
care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se aplică solurilor, prin mecanizare, prin tratarea dăunătorilor cu pesticide și insecticide, cu scopul măririi productivității agricole. Chiar dacă acest mod de poluare nu este exagerat de intens lucrătorii ogoarelor vor trebui îndrumați pentru practicarea unei agriculturi ecologice. În comuna Lespezi nu există o industrie care să polueze cu adevarat natura. Cele mai frecvente forme de poluare antropică pe plan local sunt: deversarea apelor uzate în locuri neamenajate, aruncarea deșeurilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul reprezentat prin mască
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
văzduhul ca pasărea în zbor și când slujea oamenii suferinzi. Avea o satisfacție atunci când făcea curse în Moldova - la Iași, la Bacău, la Suceava -, iar când zbura deasupra satului Heci făcea trei viraje, pentru a vedea oamenii care lucrau pe ogoare și casa părintească în ruină. Activitatea sa de femeie - pilot în acele timpuri, i-a fost răsplătită cu două medalii și a constituit subiect pentru câteva scenarii de film: „Pui de șoimi” și „Tineri cuceritori ai văzduhului”. Fotografiile Elenei, însoțite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
primele animale care să le ajute la câmp. ― Aha, zi mai departe. ― Spuneam deci că, abia după cel de-al treilea incident tehnologic, este foarte probabil ca producția agricolă să ajungă la parametrii proiectați și la un optim în ceea ce privește suprafața ogoarelor de pe Praxtor. ― Bine, omule, și asta ce înseamnă? Cât mai avem de așteptat? ― 60, poate 70 de ani standard... ― Enorm! Crezi oare că Sagittarius poate rezista atât în fața asaltului tâlharilor de vaaleeni, care ne-au exclus de pe toate piețele de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dornici de a se întinde, ar trebui să facă exact ceea ce au făcut strămoșii noștri. Să colonizeze planete și să le muncească ei înșiși. Nu forța de muncă ne lipsește, fiule, ci sârguința. Am uitat cu toții cum se ară un ogor și cum se taie copacii falnici din păduri, cum se cresc vitele... Singura resursă limitată e voința! ― Pui la îndoială Edictul Korona? întrebă scurt împăratul. -Nicidecum! Spun doar că interdicția de a munci fizic se referă tocmai la limitarea unei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-ți ofere degeaba toată munca lor? Crey rânji gîndindu-se ce i-ar putea spune Abatelui dacă acesta ar fi aflat că începuse să facă minuni de capul său. De vreme ce nimeni nu interzicea să creezi clone care să-ți muncească ogoarele, de ce ar fi fost interzis să creezi un călugăr care să-ți împlinească nevoile? Spirala aceasta era întreruptă în mod arbitrar la clone... El însuși putea să fie o clonă care crede în religia ciudată a politicii și care acționează
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
într-o capsulă, orbitând în jurul Vechii Terre. " Cineva m-a întrebat odată care este cel mai îngrozitor coșmar pe care l-am avut vreodată. Îmi amintesc că i-am pomenit de nopțile în care îmi aduc aminte de trecut, de ogorul pe care munceam ca să adun spice. Acum îmi dau însă seama că am greșit. Acelea erau vise despre un trecut în care ignoranța îmi trăsese peste ochi un văl de fericire. Astăzi visez despre viitor și coșmarul meu cel mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a redus... Novicele știa carte. Dar consacrarea avea legile ei clare, pe care nici măcar Starețul nu putea să le eludeze. Isidor trebuia să recite. Abatele se cufundă din nou în gândurile sale. Citise undeva că primii agricultori însămînțau aruncând pe ogor semințe în niște brazde scrijelite cu pluguri primitive. De fiecare dată când se gândea la similitudinea dintre munca fraților săi și aceea a primilor agricultori, Abatele era cuprins de un respect vecin cu duioșia. E singurul timp în care sunt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de aur și suflet cald, care a fost și va rămâne pentru noi mereu, profesorul universitar Ion Gugiuman. Exemplul vieții și activității profesorului constituie pilda unei alese conștiințe puse în slujba afirmării învățământului geografic românesc, împunânduse ca un lucrător pe ogorul școlii, căreia i s-a dăruit din plin. Ne vom aminti întotdeauna, cu multă dragoste de marele profesor, mulțumindu-i mereu că a fost pentru noi un model, un ideal de afirmare a personalității noastre. Fotografia alăturată reprezintă o întâlnire
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
profesionale mai amintesc de îndrumarea multor elevi către Facultatea de Geografie, exemplificând doar prin fostul meu elev, Constantin Vasluianu, titularizat în 1993 prin concurs național la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși, dascăl desăvârșit al învățământului geografic. Pentru activitatea deosebită desfășurată pe ogorul școlii, am fost de mai multe ori nominalizat ca profesor evidențiat de către Inspectoratul Județean Vaslui. HUȘII AȘEZAREA, ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA LOR Prof. Ion Gugiuman 1. Hușii sunt așezați în partea de răsărit a jud(ețuluiă Fălciu, cam în dreptul orașelor Bacău
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din răsărit, care-i pune la dispoziție pășunile și ogoarele sale. 2. De când datează Hușii? O întrebare a cărui răspuns e destul de greu de formulat. Totuși, bazați pe observațiunile de mai sus cât și pe o serie de amănunte recent descoperite putem spune că începutul acestui oraș este cu mult
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sau de aceea de pe lângă gospodărie. În afară de aceasta, în cuprinsul acestei zone se află și cea mai mare parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase, dar și mult mai depărtate de oraș de cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
existat la baza acestor reforme agrare și a acestor colonizări alte preocupări și directive decât cele politico-sociale stricto sensu: s-a dat pământul țăranilor pentru a li se atrage simpatia politică, iar aceștia au plecat săși creeze noi sate pentru că ogoarele deveniseră prea mici și pășunea vitelor insuficientă. La fel nu cunoaștem - în limita izvoarelor de informație și a posibilităților de care dispunem - să existe vreun studiu științific despre soarta și evoluția populației colonizate cu aceste ocazii în regiunile de câmpie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce a fost cândva pe locurile acestea. În spatele casei, spre răsărit, dealul cu climă domoală, un imens gheb care se întindea până în Valea Grecului și care vara era acoperit cu mari ogoare de grâu și porumb, ici acolo punctate de câte un zarzăr ori salcâm, iarna, împărăția lupilor. Cam un an de zile, am trăit în această singurătate la care veneau carele pline cu saci și unde se aduceau poveștile spuse pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dăduse învoire pe trei-patru zile la bucuria de a mânca harbuji pe săturate și pescuitul cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fânului. Să fi dormit puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse negru de nu vedeai mâna lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului să le cer sfat și hrană. Găsesc doi băietani, aproape flăcăi, stând în colibă și așteptând sfârșitul lumii. Mergând, am observat că haturile erau pline cu apă, intrând din drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo pentru două-trei săptămâni pe ghebul mai înalt unde era coliba. Drum greu până am ieșit din zona inundată, peste tot, drumuri, ogoare, poteci, marile șanțuri de scurgere, întindere de apă oțelie. Când am ajuns la Lunca Banului și de pe un dâmb mai ridicat am privit întreaga vale, cât putea cuprinde ochiul, era numai un întins de ape tulburi. Era o revărsare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nicio veleitate de alt ordin, fără nicio preocupare ori ambiție. A lăsat să treacă pe lângă el toate momelile situațiilor înalte ce i se ofereau, uneori cu deosebite stăruințe, și zâmbitor, când a descins sabia s a retras ca Cincinatus la ogorul său, fericit săși poată sfârși zilele în acest crâmpei din pământul patriei pe care o salvase în zilele grele. Viața lui Prezan se încheagă, unitară și măreață, în epopeea războiului de întregire, în care a jucat rol de frunte neumbrit
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Ca să crească grânele.” Și-mi aduc aminte cât de frumos și responsabil o făceam, din moment ce vecinii ieșeau la stradă și ne urmăreau cu mare atenție. Era în fapt un ritual de invocare a ploii, un obicei străvechi de fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într-un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Ca să crească grânele.” Și-mi aduc aminte cât de frumos și responsabil o făceam, din moment ce vecinii ieșeau la stradă și ne urmăreau cu mare atenție. Era în fapt un ritual de invocare a ploii, un obicei străvechi de fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]