2,408 matches
-
falsei pudori și, În fapt, a ceea ce noi numim moarte?! Până a fi descoperit acest ascuns și teribil Prezent și parcurgând toate bolgiile suferințelor multiple pentru a ajunge la „el” - recunoscându-mi, apoi, chinuitorul și deconcertantul traseu sau rătăcire În opul citat mai sus al mult mai dăruitului autor ce a fost Proust! -, Dionysos a fost ani lungi chipul, figura care-mi ascundea Prezentul pe care, Încă o dată, ca și Proust, Îl căutam fără s-o știu! Dionysos a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sens, revoluția care ne-a adus atâtea daruri și libertăți ne-a și luat ceva: credința și tenacitatea de a-și continua vocația a unor tineri care reușiseră, printr-o voință și ambiție admirate de toată lumea, de a publlica câteva opuri de valoare. Să fie oare tirania mai generoasă cu talentele ce se nasc, in statu nascendi, cu tinerii debutanți În artele majore, precum romanul sau filosofia?! A, nu, bineînțeles că nu, și cu toții am urât-o tocmai pentru că Înăbușea orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Rebreanu. Dar „abaterile” mele de la acel interesant, original și „necesar” naturalism al prozei române, ilustrat mai ales prin cele patru romane citate mai sus, nu au fost acceptate de criticii de vârf ai generației mele și ai momentului; fiecăruia dintre opurile citate i s-au adus critici negative, radicale - evident, se sublinia mereu „talentul” autorului sau capacitatea sa de a creiona personaje memorabile! -, iar până la urmă, autorul, confuz, parțial nedumerit, dar și, Încă o dată, singur În brațe cu „noile” sale idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acelor identificări esențiale care configurează un complex identitar românesc. Mai mult chiar, în afirmația cu valoare de concluzie, „identitatea românească este o identitate de tip personaj Caragiale”. Horia- Roman Patapievici sintetizează viziunea lui Emil Cioran despre identitatea românească pornind de la opul acestuia, Schimbarea la față a României, un adevărat manual al identității românești. Aceaste preocupări cu privire la configurarea unui complex identitar românesc suportă sis- tematic testul Caragiale. În eseul său, De ce este România altfel ?, Lucian Boia identifică în caragialism elementul care tulbură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu face numai obiectul medicinei alieniste, dege- neraționismului, ci invocă și o sensibilitate estetică. Nuvela este scrisă în 1899, când psihanaliza nu face încă parte dintre epistemele vehiculate și popularizate. Poezia sim- bolistă venea să ilustreze ceea ce Max Nordau în opul său, Degenerare, considera un simptom generalizat al culturii și civilizației europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la pag 64, fig.31 este prezentată o podoabă din «Tezaurul dela Streza Cârțișoara sec. XII», după cum la pagina 65 a aceleiași lucrări se arată în fig. 32 bucăți de argint din «Tezaurul dela Streza Cârțișoara sec. XII» Din același op extragem din textul dela aceeași pagină 65, următorul fragment: «...indicele cel mai sugestiv al dezvoltării economice este acela al răspândirii monedelor și tezaurelor monetare.... În Transilvania, Banat, Crișana, la Orșova, Caransebeș, Sfântul Andrei, Teremia Mare, Făgăraș, Streza Cârțișoara, Hunedoara au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai mulți și valoroși colaboratori, s-a redactat și publicat, chiar în primul număr, un apel cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
literară". Prelecțiunile vechi și noi s-au constituit și se constituie ca discursuri așezate, substanțiale, stimulatoare, de punere în dialog, spre reflecție și meditație, a ideilor esențiale care au animat și dinamizat lumea noastră. Un proiect bine fi-nalizat în acest op, din care urmează să se înfrupte nenumărate cohorte de cititori care nu au avut posibilitatea participării efective la indicibilele prelecțiuni junimiste. Lucian VASILIU "Onorat auditor..." "Prelecțiuni populare", o sintagmă pe cât de sonoră, pe atât de paradoxală în structura ei de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dovezi în acest sens, altele decât unele discuții informale cu funcționari din administrația guvernamentală centrală, înclin să cred că explicația respectivă circula informal ca fiind și punctul de vedere al conducerii partidului care era la guvernare. PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 72 PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca fiind și punctul de vedere al conducerii partidului care era la guvernare. PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 72 PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 119 Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
imită abuziv - se află În acele extreme care, cum o spuneam, alimentează de mai bine de un secol problema, ce ne pare și azi insolubilă, a „identității naționale”. Problemă, temă pe care, Încă din 1906, D. Drăghicescu, În fundamentalul său op Din psihologia poporului român, dacă nu o „rezolvă”, o pune totuși În datele ei esențiale și obiective. Încercând să deducă „firea” nației sale și a „individului” ce o compune din istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prematuri poate fi necesară o intervenție paleativă - stenozarea de artera pulmonară („banding” AP), în scopul creșterii în greutate a copilului și a prevenirii instalării hipertensiunii pulmonare (insuficiența valvulară să nu fie semnificativă). 5. CANALUL ATRIO-VENTRICULAR COMUN PARȚIAL (CAVCP) (DSA TIP OP +„CLEFT”MITRAL) - Diagnosticul se constituie în indicație de corecție. - De corectat operator la 1-2 ani sau mai devreme, la cei cu semne de ICC și insuficiență mitrală importantă. - Prezența HTP contraindică operația. - Închidere DSA ostium primum cu petec, reconstruirea valvelor
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
apară în orice revistă de specialitate prestigioasă. Acum, cu vechea/noua carte în față, nu mă puteam împiedica să fiu cumva melancolic gândindu-mă la soarta ingrată a comentariului de film... Carevasăzică un om de mare valoare, autor al unui op important despre un curent foarte seminal la un moment dat ale cărui urme se mai văd astăzi chiar și în vremelnice videoclipuri muzicale , este absent din memoria recentă a generației de cinefili doar pentru că a plecat din țară ? ! Câtă nedreptate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bucuros în fața unui „tribunal al literelor și al istoriei!”. E, de altfel, tipic, în cazul unor „literați” care, deși aflați în libertate și în țări unde cultura este sprijinită, cum este Franța bunăoară, nu au publicat decenii la rând nici un op, mulțumindu-se cu un salariu la un post de radio pentru străinătate, însă frustrarea lor - deoarece, mi se pare evident că acuzele brutale ca să nu zic injuriile pe care dl Ierunca le aruncă în fața statuilor de bronz ce poartă numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cântată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rândul kitschului care ar caracteriza personajele caragialești. Totuși opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o filarmonică numită Vincenzo Robaudi. Orișicât, e mai puțin kitsch să cânți Robaudi la pian, în salon, decât Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și întemeierea Regatului, cu rivalități, trădări și succesiuni guvernamentale, însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative și explozive scene comice, precum și portrete umane, cu dimensiune, pregnanță și relief. Cum era de așteptat, substanța celor trei volume de memorialistică menționate op constituie propria-i viață, cu bucurii și izbânzi, tristeți și mâhniri, nădejdi și certitudini, toate dezvăluindu-ne, printr-o relatare de mare simplitate și cuceritoare sinceritate, fațetele unei personalități de marcă, având un rol important în viața culturală și politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zare de lumină ce mi-a deschis năprasnic un orizon nou; și după ce sămânța primită încolțea în creierul meu, prindea rădăcini, creștea întocmai ca copilul în sânul mamei, apoi odrasla intelectuală ajunsă la maturitate, năștea de la sine sub forma unui op literar mai frumos sau mai slut, mai interesant sau mai banal, după cum mă pricepeam și eu să-l împodobesc pentru noua viață a tiparului. Cu sau fără succes, așa am procedat totdeauna și niciodată nu m-am silit să scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Carotid Revascularisation Endarterectomy versus Stenting Trial) susține că pacienții simptomatici sau asimptomatici cu stenoză > 50% la angiografie sau 70% la ecografie sunt electivi pentru tratamentul medical (9). Simptomatologia nu afectează prog nosticul EAC versus non-EAC, factorul semnificativ de interacțiune cu op iunea terapeutică fiind vârsta. Pacienții sub 70 de ani au un prognostic mai bun după stentare carotidiană, în timp ce pacienții septuagenari beneficiază de EAC, chiar în condițiile unei frecvențe crescute a complicațiilor periprocedurale de tipul IMA sau AVC (10). Cu toate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
Ibidem, p. 115 302 Ibidem, p. 121 303 Ibidem, p. 124 304 Ibidem, p. 132 305 Ibidem, p. 141 306 Ibidem, p. 198 307 Ibidem, p. 233 308 Ibidem, p. 249 309 C. Botez, op. Cit., p. 37 310 C. Botez, op cit., ed. cit., p. 151 311 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 143 312 Idem, ibidem 313 Ibidem, p. 186 314 Idem, ibidem 315 Ibidem, p. 259 316 Ibidem, p. 305-306 317 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 35
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
305-306 317 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 35 318 Ibidem, p. 34 319 Idem, ibidem 320 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 143 321 Ibidem, p. 187 322 Ibidem, p. 202 323 Ibidem, p. 305 324 C. Botez, op cit., ed. cit., p. 148 325 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 221 326 Ibidem, p. 119 327 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 207-208 328 M. Eminescu, Opere VII, p. 203 329 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unui om. Și de ce a unui om? De ce nu a tuturor celor ce se-nvîrtesc împrejurul lui? Și în câtă vreme? în șapte ori opt oare. Dar ce-i o tragedie ori o comedie altceva? Și, într-adevăr, dacă un asemenea op interesează, nici bagi de samă cât timp a trecut. De luăm criteriul normalității, am șters tot esclusivismul unei posibilități convenționale și de calup ș-am pus în locu-i o alta tot atât de îndreptățită. Atunci nu mai zicem: numai asta este posibil
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unui om. Și de ce a unui om, de ce nu a tuturor celor ce se-nvîrtesc împrejurul lui. Și în câtă vreme? în 7 ori 8 ore. Dar ce-i o tragedie ori o comedie altceva? Și într-adevăr, dacă un asemenea op interesă, nici bagi de samă cât timp a trecut. în Craiova, Monte Cristo dramatizat a ținut pe oameni pîn-a doua zi dimineața în teatru și nimeni nu gândea la aceea cât timp a trecut. De luăm criteriul normalității predomnitoare, am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cân' îl știu, un laș o să moară. El e specialist în intrigi și limbi catifelate." "Eu, în locul lui, nici nu mi-aș mai bate capu' cu sforăriile astea din școală. Acum a ajuns și academician plin, vorba aia, la nici op'zeci de ani, și-a văzut visu' cu ochii. Ce-o mai vrea, domnule!?" "Ei, ce? Tot timpu' a fost cu foamea-n gât și a alergat după bani și după funcții. S-o schimba acu', la bătrânețe?" Răspunsul în fața
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nene?" "Sigur, dom'ne! Le-am cântărit, bucată cu bucată. Ce crezi?" Da' parcă-mi ziseseși, și aseară, și mai-nainte, c-ar fi mai multă marfă..." "Păi și normal! Mai am vreo două sute și juma' în altă parte." "Deci, op' sute, cum ar ieși după socoteală." "Op' sute-n cap! Nouă milioane și șase sute dă mii dă leuți. Patru milioane-i ai tăi. Corect?" Vecinul dă din cap a lehamite: "Păi, acu' două săptămâni, cân' vorbirăm prima dată dă lucrarea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]