1,823 matches
-
cânte, să bea În cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă, se exprimă cel mai ușor, În fața unui public de susținători, prin diverșii oratori, concepția partizană și militantă specifică memoriei republicane (C. Amalvi, 1994, pp. 440-441). Segmentul ritului politic se Încheie acum și sărbătoarea Își intră În drepturi: Mai târziu, mulțimea, până atunci mai curând pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
artificial, a gestului spontan și inimitabil prin stereotipie și automatism. Nuanțându-și punctul de vedere, Bergson precizează:,,Este comic orice incident care ne atrage atenția asupra fizicului unei persoane atunci când de fapt, este vorba de aspectul moral"8. Strănutul unui orator este rizibil pentru că ne coboară brusc de pe culmile sublimului în banalitate, din sfera sufletului în cea a trupului. Prin astfel de exemplificări și prin explicitarea comicului prin analogie cu un resort care se comprimă și se destinde asemenea "diavolului cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al lui Dandanache, în numeroasele interferențe și repetiții, în caracterele rizibile, destule elemente prin care concepția sa despre râs se susține. Saltul neașteptat dintr-o sferă a spiritului într-una materială rizibilă, exemplificată de Bergson prin plastica imagine a unui orator care strănută, trimite cu gândul, de pildă, la ipostaza comică a Prezidentului, capul revoluției ploieștene evocată cu disimulată nostalgie în schița Boborul!:" La 6, în Piața unirii plină de popor tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie roluri unor personaje ca El și Ea (Delir în doi), Domnul și Doamna (O fată de măritat), Profesorul, Eleva, Servitoarea (Lecția), Bătrânul, Bătrâna, Oratorul (Scaunele) etc. Chiar atunci când nominalizează, Eugen Ionescu subliniază înserierea personajelor, apelativele fiind aproape întotdeauna însoțite de anumite precizări care sugerează multiplicarea elementului uman printr-un proces de reificare: Roberte I, Roberte II, Roberte-mama, Roberte-tata, Jaques-fiul, Jaques-mama, Bartholomeus I, Bartholomeus II
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele. Iată de ce piesa Neguțătorul de ochelari, apărută în volum abia în 1968, dar scrisă deja în 1928, apare drept "verigă lipsă" nu între Urmuz și Eugen Ionescu, așa cum nota Nicolae Manolescu 72, întrucât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
South Wales, Arthur Phillip (1788), ca un imens spațiu verde de recreere de unde, apoi, s-au desprins celelalte două parcuri Hyde Park și Royal Botanic Garden. Acum În weekend și În zilele de sărbătoare, după ora 14, pot fi văzuți oratori urcând la tribune improvizate, pentru a-i distra pe ceilalți cu discursuri incitante pe teme politice, cultural-sportive. Hyde Park (1810) cu stilul său tradițional englezesc, asemenea confratelui din Londra, a fost organizat inițial pentru jocul de crichet, dar În timp
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a individului. Pe o treaptă superioară apare începutul specializării, asimilată erudiției. Conotațiile pur științifice încep și ele să apară. Rezultatul este asimilarea integrală a literaturii cu noțiunea de cultură. Cultura (= literatura) este enciclopedică și „liberală”. Idealul cultural și profesional al oratorului este cunoașterea tuturor artelor. Mari consecințe are statutul social, ideologic și moral conferit literaturii ca artă liberală. Literatura iese din școală și pătrunde tot mai mult în comunitatea socială și în scara de valori.” Artele liberale produc plăcere, nu sunt
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fostul stabiliment de comerț grec nikaia fusese colonizat de către massalioți (locuitorii Massaliei). 45 La urma urmelor, inventarea monedei (către anul 680 î.Hr.) va dezvolta mai ales schimburile și va da un impuls serios colonizării comerciale pe parcursul următoarelor două secole. 46 Oratorul roman adăuga invariabil la discursurile sale formula Delenda quoque Carthago ("iar în rest, trebuie să distrugem Cartagina")... , iar apoi avea să se întrebe, după distrugerea orașului punic, "ce va fi Roma fără dușmanii săi?". 47 F. Braudel, La Méditerranée. L
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a literaturii latine se diversifică genurile literare: poezie îLucretius- poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus, Vergilius-Eneida, Horatius, Ovidius, Ă proză îCaesar și Ciceroă, istoriografie (Nepos, Sallustius, Titus Livius). Personalitate plurivalentă (scrieri retorice, filosofice, scrisori), Cicero a rămas cunoscut ca un strălucit orator, mai ales în urma unui Exordium ex abrupto din discursul împotriva conspiratorului Catilina: “Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își va mai bate joc de noi? Până unde se va dezlănțui îndrăzneala
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
societăților „Tinerimea Română” și „Santinela Românismului” (1884) și ai revistelor care au apărut sub patronajul acestora. A mai făcut parte din Societatea pentru Învățătura Poporului român (1883), Societatea Presei și Societatea Amicii literaturii și artei române. Cunoscut ca un bun orator, ține conferințe pe teme istorice și juridice: Eroii trecutului (1879), Libertate și viitor (1883), Teoria rezistenței (1887), Naționalism și umanitarism (1898), dar și literare: Alecu Russo (1885), George Crețeanu (1888), Grigore H. Grandea (1902). În 1879 debutase ca poet în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
O astfel de hotărîre nu numai că ar asigura cele mai înțelepte decizii, ci i-ar scuti pe ceilalți de foarte mult timp și efort." Membrii resping categoric o soluție pe aceste considerente. Un membru pe care îl voi numi Oratorul argumentează: În privința celor mai importante probleme cu care se va ocupa această asociație, nimeni dintre noi nu este mai înțelept decît restul pentru ca opiniile sale să prevaleze în mod automat. Chiar dacă unii membri ar putea ști mai multe despre o
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pe aceste considerente. Ar trebui să ne garanteze tuturor dreptul de a participa la luarea deciziilor asociației. Mai exact, pentru că toți sîntem la fel de competenți, ar trebui să ne conducem în mod democratic." Discuția ulterioară relevă faptul că opiniile pronunțate de Orator sînt în acord cu opinia majorității. Apoi dumneavoastră acceptați să concepeți un statut în conformitate cu aceste asumpții. După ce începeți să lucrați, descoperiți imediat că diverse asociații și organizații autointitulate "democratice" au adoptat multe constituții diferite. Descoperiți că și printre țările "democratice
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
întreba dacă criteriul înțelegerii luminate este necesar sau adecvat. Dacă membrii sînt la fel de competenți, de ce este necesar acest criteriu? Iar dacă membrii nu sînt la fel de competenți, de ce să creăm o constituție presupunînd că sînt la fel de competenți? Oricum, după cum a spus Oratorul, principiul egalității politice presupune că membrii sînt toți la fel de competenți pentru a participa la luarea deciziilor, cu condiția să aibă oportunități adecvate de a se informa asupra problemelor prin anchetă, discuție și deliberare. Al treilea criteriu asigură existența acestor oportunități
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că uneori ele se află în conflict și va trebui să facem unele judecăți în privința compromisurilor dintre valorile aflate în opoziție, după cum vom vedea în analiza constituțiilor democratice din Capitolul 10. În final, o întrebare fundamentală: se pare că opiniile Oratorului au fost acceptate necondiționat. Dar de ce să fie acceptate? De ce ar trebui să credem că democrația este dezirabilă, mai ales în conducerea unei asociații atît de importante ca un stat? Și dacă dezirabilitatea democrației presupune dezirabilitatea egalității politice, de ce să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ore. Deprinderi de comunicare * verbală - clienta este comunicativă, folosește un limbaj elevat. Îsi exprimă cu ușurință ideile si nu întâmpină probleme de înțelegere. Este sigură pe ceea ce spune si are tendința de a exagera lucrurile. C.L. prezintă calitățile unui bun orator. Precizie, claritate, fermitate. * non-verbală - pe parcursul discuției eleva a avut un comportament degajat si si-a privit interlocutorul în ochi. Atitudinea ei inspiră siguranță si stimă de sine ridicată. Nu agreează discuțiile care îl vizează pe tatăl său, lucru observat în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
o relație de co-ocurență sau co-expresivitate; de fiecare dată, când comunicăm, ne folosim într-un fel sau altul mâinile (inclusiv atunci când vorbim la telefon!). În dialog, palmele orientate cu spatele către audiență sunt percepute ca o barieră între public și orator, au conotația de a “împinge” persoanele din public cât mai departe. Acest gest de închidere și distanțare este perceput mult mai rapid de către audiență, decât cel de orientare a palmei spre podea. Gesturile de control cu palmele au adesea la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
care exprimă reflecția (mâna la tâmplă, sprijinirea bărbiei, mâna prin păr). Expresia dorinței și tendinței de exagerare depinde de împreunarea mâinilor; neplăcerea se exprimă la femei prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați prin frecarea obrazului cu palma. Mâinile oratorului pot avea priză de precizie (vârful degetelor). LIMBAJUL MÂINILOR și ființa contemporană! Scrierea se realizează cu ajutorul mâinii; de obicei se scrie cu dreapta. Leonardo da Vinci (1452-1519) scria cu mâna stângă invers. . Limbajul gesturilor rămâne un limbaj important, numit astăzi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ascultare (mișcarea mâinilor, grimasa, bătăile ritmice, tensionarea inconștientă) adeseori mișcările sunt determinate de o relație cu forța psihică, religioasă (gestul de rugăciune, ori cu forță directă, mișcările brațului, cu pumnul strâns). Tensionarea motrică, inhibată sau stăpânită, este adeseori antrenată pentru oratori, pentru actori, pentru sportivi, dar și educată ca disciplină naturală odată cu activitatea școlară sau cu aceea de educație în cadrul unui ritm la armată, la închisoare ori depinzând de spiritul gregar. Modificarea permanentă a tensiunii musculare variază continuu în flux sau
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mai spre Apus, un alt popor intră în istoria lumii, urmând să intre și în cea a medicinei, victorios ca nimeni altul. De unde venea această lume inteligentă a Helladei care se pregătea să dea geniali constructori, sculptori, înțelepți, scriitori, savanți, oratori, șefi militari și pe cel mai mare medic al antichității? Mister, legende, ipoteze. Dintre toate acestea una pare mai credibilă, susținând prezența lor continuă pe țărmul asiatic al cetăților Ephes, Pergam, Halicarnas, Milet, Cnidos ca și în insulele Mării Egee. Antropologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de gândire acromatică, inițiatică, școli de arte, școli tehnologice patronate de zei, școli de științe conduse de matematicieni, astronomi, moraliști, oratori, școli literare, medicale, sportive. Idei și fapte, cu principii ghid: kalokagathia = frumos, bine, adevăr; Gnothi seauton = cunoaște-te pe tine însuți, principiu înscris pe frontispiciul templului lui Apollo, în Delfi și preluat de Socrate și inițiați. În medicină două scoli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
susținând bacalaureatul, în 1902, la Liceul Național din Iași. Obține prin concurs o bursă de stat pentru studii universitare. Urmează, la Iași, literele și filosofia și dreptul. Între profesori - A. Philippide, A. D. Xenopol, P. P. Negulescu. Activează, afirmându-se ca orator, în societatea studențească „Zorile”, care avea ca scop „extensiunea universitară” - răspândirea „înaltelor idei cultivate în universități în masele poporane”, și debutează publicistic în ziarul ei, „Zorile” (1902). Își ia licența în litere cu magna cum laude. G. Ibrăileanu îi încredințează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
Lais Corintului, loc cunoscut pentru numărul mare de curtezane și de prostituate de rând, pentru numărul mare de bordeluri. În semn de recunoștință, pentru generozitatea hetairei, corintenii i-au ridicat, ca amintire, o statuie. Neera (sec. IV î.H.) Celebrul orator Demostene (384-322 î.H.) a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o statuie. Neera (sec. IV î.H.) Celebrul orator Demostene (384-322 î.H.) a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din comun, și-a corectat pronunția și bâlbîiala de care suferea cu exerciții dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut aspru politica regilor macedoneni, a lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare. Discursurile sale, în special Filipicele, au rămas modele perfecte de elocință. Virulența discursurilor a generat acțiunea autorităților de a-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]