9,870 matches
-
Radio, compusă din 100 de instrumentiști, care a prezentat un program având în centru muzica lui George Enescu - Rapsodia I și Simfonia I - și ca soliști invitați pe pianista țării gazdă, XIE JINGXIAN, în Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Brahms și pe violonistul Gabriel Croitoru, care a interpretat Ciocârlia, în aranjamentul pentru orchestră al lui Mugurel Scutăreanu, lucrare care a fost atracția serii nu doar datorită interpretării strălucitoare a artistului, ci și datorită faptului că tema Ciocârliei este
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
lui George Enescu - Rapsodia I și Simfonia I - și ca soliști invitați pe pianista țării gazdă, XIE JINGXIAN, în Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Brahms și pe violonistul Gabriel Croitoru, care a interpretat Ciocârlia, în aranjamentul pentru orchestră al lui Mugurel Scutăreanu, lucrare care a fost atracția serii nu doar datorită interpretării strălucitoare a artistului, ci și datorită faptului că tema Ciocârliei este de mult cunoscută publicului larg din China. Enunțul acestui program poate stârni zâmbete pe chipul
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
din China. Enunțul acestui program poate stârni zâmbete pe chipul rafinaților care se grăbesc să taxeze drept ”pășunist” un astfel de afiș. Numai că, obișnuiți fiind în ultima perioadă cu onorarea unei serii de evenimente de mare prestigiu artistic, membriii Orchestrei Naționale Radio și-au luat foarte în serios șansa de a demonstra că muzica lui Enescu atunci când este interpretată excepțional poate impresiona tocmai prin universalitatea dimensiunii sale. Concertul de la sala rezervată muzicii simfonice de la Shanghai Oriental Art Center, un spațiu
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
amplă, deschisă, cu accente futuriste, dat în folosință în anul 2005 cu o capacitate de 1800 de locuri și devenită unul dintre cele mai importante spații culturale ale orașului cu 18 milioane de locuitori, a demonstrat că la acest moment Orchestra Națională Radio și-a dorit să obțină la Shanghai nu doar gloria binemeritată a unei seri artistice reușite, ci și confirmarea propriei transformări într-o valoare culturală cu adevărat relevantă pentru public indiferent de continent și de experiența acestuia în
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
de fus orar de cinci ore, cei 100 de muzicieni conduși de dirijorul Tiberiu Soare - o relație care câștigă tot mai mult printr-o benefică încredere reciprocă - au dovedit prin reușite atât individuale, cât și colective (mai rar întâlnite la orchestrele românești) că pot fi nu doar parte, ci chiar un purtător de cuvânt al viziunii de integrare a Radio România în circuitul internațional de circulație al valorilor culturale. Conform declarației președintelui director general al radioului public, ”difuzarea programului de la Shanghai
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
că pot fi nu doar parte, ci chiar un purtător de cuvânt al viziunii de integrare a Radio România în circuitul internațional de circulație al valorilor culturale. Conform declarației președintelui director general al radioului public, ”difuzarea programului de la Shanghai al Orchestrei Naționale Radio în cadrul rețelei Asian Broadcasting Union, al cărui membru a devenit și Radio România, va duce muzica lui George Enescu interpretată la cel mai înalt nivel spre cel puțin un miliard de radioascultători din Asia, în condițiile în care
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
25 la sută. Acestea sunt faptele fără echivoc de care are acum nevoie radioul public, ca promotor inclusiv în interiorul țării a unor valori culturale autohtone de nivel internațional.” Căutându-și de fapt propriul drum al performanței - unicul posibil pentru o orchestră simfonică care își dorește un viitor - Orchestra Națională Radio a găsit la Shanghai un public care, deși total diferit de cel de acasă, a demonstrat că știe cum să răsplătească valoarea unui contact cultural real. Rapsodia I de George Enescu
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
echivoc de care are acum nevoie radioul public, ca promotor inclusiv în interiorul țării a unor valori culturale autohtone de nivel internațional.” Căutându-și de fapt propriul drum al performanței - unicul posibil pentru o orchestră simfonică care își dorește un viitor - Orchestra Națională Radio a găsit la Shanghai un public care, deși total diferit de cel de acasă, a demonstrat că știe cum să răsplătească valoarea unui contact cultural real. Rapsodia I de George Enescu nu a sunat ca o lucrare de
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
de așteptare al publicului din Shanghai, care a umplut majoritatea locurilor, plătind pentru un bilet un preț care varia între echivalentul a 50 și 150 de dolari americani. Deși nu a adunat mult peste 48 de ore, prezența - blitz a Orchestrei Naționale Radio la Shanghai a fost un contact cultural reușit. Așa se întâmplă atunci când toți cei implicați își pun dorința de performanță individuală în slujba unei muzici pe care o tratează ca pe un capitol în continuare deschis și nu
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
implicați își pun dorința de performanță individuală în slujba unei muzici pe care o tratează ca pe un capitol în continuare deschis și nu ca pe o obligație de rutină. Ascultând cele două opusuri enesciene ca și Ciocârlia interpretate de Orchestra Națională Radio la mii de kilometri distanță de casă, realizezi că aspectul care conferă de fapt dimensiunea reală a dezvoltării unui popor la un moment dat este nivelul său cultural. Acest lucru nu poate fi ajustat nici de lipsa, nici
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
aspectul care conferă de fapt dimensiunea reală a dezvoltării unui popor la un moment dat este nivelul său cultural. Acest lucru nu poate fi ajustat nici de lipsa, nici de abundența infrastructurii sau a indicilor de dezvoltare economică. La Shanghai, Orchestra Națională Radio și-a demonstrat încă odată că poate fi considerată o valoare cuturală certă, primind din partea publicului o reacție entuziastă. Cum însă vremea ștampilelor începe să treacă, din fericire, și la noi, succesul de acum nu va rezista decât
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
să treacă, din fericire, și la noi, succesul de acum nu va rezista decât dacă va fi confirmat de evoluțiile viitoare, pe care le vom urmări, deoarece, din fericire, reperele cu rezonanță internațională nu vor lipsi din viitorul apropiat al orchestrei.
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
apreciat de Sony Music iar regizorul Rino Hemstad Eliasen îi cere să scrie muzica filmului “Sirenen”. Românii l-au cunoscut după apariția la emisiunea lui Mihai Gâdea, urmată de concerte la Festivalul Mangalia și în Piața Constituției București. Își alcătuiește orchestra NORDIC SONATA, iar criticul Sergiu Alex (Constantin Ivaneș) - Radio Cluj publică volumul “Bogdan Ota și pianul care apropie cerul”. A urmat, firesc, acest prim CD, lansat de ELECTRECORD: 15 piese instrumentale, fiecare cu povestea sa - pe larg expusă de autor
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
bogate, că motivul primei strofe, care dealtfel se repetă identic în ultima strofă, reprezintă coloana sonoră a numeroase filme și reclame de televiziune. De obicei “O Fortuna” este asociată cu situații dramatice și cataclismice. Dramatismul este realizat prin utilizarea unei orchestre impresionante, cu un număr mare și variat de instrumente de percuție. Fortuna, zeița norocului în Imperiul roman, este portretizată ca fiind schimbătoare precum este luna, nestatornică, ridicând pe cineva pe culmi sau coborându-l în praf, distrugând omul în sărăcie
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
Pauss am colaborat anul trecut într-o producție de operă. Pot să spun că din punct de vedere profesional și colegial, avem o relație foarte bună, ambii fiind foarte talentați, lucru observat și din prestația lor în Carmina Burana. Cu orchestra sunt destul de familiar, deoarece Düsseldorfer Philarmonie este aceeași orchestră care activează și la Deutsche Oper am Rhein. O mare surpriză pentru mine a fost Corul, care m-a impresionat atât cantitativ cât și calitativ. Într-un cuvânt, soliștii, corul și
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
operă. Pot să spun că din punct de vedere profesional și colegial, avem o relație foarte bună, ambii fiind foarte talentați, lucru observat și din prestația lor în Carmina Burana. Cu orchestra sunt destul de familiar, deoarece Düsseldorfer Philarmonie este aceeași orchestră care activează și la Deutsche Oper am Rhein. O mare surpriză pentru mine a fost Corul, care m-a impresionat atât cantitativ cât și calitativ. Într-un cuvânt, soliștii, corul și orchestra au fost la înălțime și au dat dovadă
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
sunt destul de familiar, deoarece Düsseldorfer Philarmonie este aceeași orchestră care activează și la Deutsche Oper am Rhein. O mare surpriză pentru mine a fost Corul, care m-a impresionat atât cantitativ cât și calitativ. Într-un cuvânt, soliștii, corul și orchestra au fost la înălțime și au dat dovadă de o mare ținută artistică. C. K.: Cum a fost colaborarea cu dirijorul Leslie Suganandarajah? B. B.: Trebuie să spun ca dirijorul Leslie Suganandarajah a dat dovadă de un real profesionalism. M-
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
fost colaborarea cu dirijorul Leslie Suganandarajah? B. B.: Trebuie să spun ca dirijorul Leslie Suganandarajah a dat dovadă de un real profesionalism. M- am simțit foarte bine și sigur pe parcursul întregului Concert. Nu este lucru ușor să ții în mână orchestra, corul și soliștii concomitent și în același timp toți să fie împreună. Am simțit tot timpul că a fost foarte atent și receptiv la fiecare respirație și la fiecare intenție de-a mea, lucruri care pentru un solist înseamnă siguranță
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
cu aproximativ 2o de componenți - cu instrumentele de suflat asemeni celor din timpul lui Mozart - Corul XVII, format din 18 persoane și soliștii vocali sopana Mariana Garcia-Crespo, mezzosoprana Iwona Sakowicz, tenorul Martin Maier și basul Nicolas Legoux, iar șeful de orchestră maestrul Konstantin Hiller. Aniversarea celor 250 de ani de la nașterea lui Mozart a fost momentul oportun de a se fi fondat la Salzburg, în 2oo6, de către un număr de entuziaști, Orchestra 1756. Ei s-au devotat interpretării partiturilor componistice create
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
Martin Maier și basul Nicolas Legoux, iar șeful de orchestră maestrul Konstantin Hiller. Aniversarea celor 250 de ani de la nașterea lui Mozart a fost momentul oportun de a se fi fondat la Salzburg, în 2oo6, de către un număr de entuziaști, Orchestra 1756. Ei s-au devotat interpretării partiturilor componistice create între 1780 și 1800. Comentatorii de specialitate, și cum am apreciat și eu însumi, au distins că această formație instrumentală are un sunet unic, autentic, in redarea partiturilor mozartiene. Corul salzburghez
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
a ultimelor săptâmâni de viață ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și bunătate...” Linia dirijorală indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru mine - a fost interpretarea dirijorală ca
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
Poveste pentru pianist și măști și dedicată lui Chopin, pianistul Nicolae Dumitru propune un proiect educativ în cadrul unui turneu național sub denumirea Patimile după Bach. În seara de 5 martie 2013, când se împlineau 115 ani de la primul concert al orchestrei Filarmonicii din București pe scena Ateneului, a avut loc în aceeași prestigioasă sală unul dintre aceste spectacole dedicate muzicii create și inspirate de Johann Sebastian Bach. Nicolae Dumitru este absolvent al Colegiului de Muzica „Gnessin” din Moscova și a avut
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
pe scena Ateneului, a avut loc în aceeași prestigioasă sală unul dintre aceste spectacole dedicate muzicii create și inspirate de Johann Sebastian Bach. Nicolae Dumitru este absolvent al Colegiului de Muzica „Gnessin” din Moscova și a avut apariții solistice alături de orchestre ca Filarmonica Academică de Stat din Moscova, Filarmonica din Chișinău, Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Naționala Radio, sau Orchestra Simfonică Nijni - Novgorod. De asemenea, a susținut recitaluri în Suedia, Spania, Rusia și România. Discursul protagonistului a avut o componentă
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Johann Sebastian Bach. Nicolae Dumitru este absolvent al Colegiului de Muzica „Gnessin” din Moscova și a avut apariții solistice alături de orchestre ca Filarmonica Academică de Stat din Moscova, Filarmonica din Chișinău, Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Naționala Radio, sau Orchestra Simfonică Nijni - Novgorod. De asemenea, a susținut recitaluri în Suedia, Spania, Rusia și România. Discursul protagonistului a avut o componentă emoțională puternică, fiind totuși dezavantajat de spațiul deschis al sălii Ateneului, unde, spre deosebire de atmosfera intimă a Teatrului Act, orice declamator
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
muzicii se schimbă cu fiecare epocă, trecând de la spiritual către emoțional, apoi mental, arta sfârșind în perioada contemporană fie în subconștient, fie în supra-conștient. Programul primei părți a conținut transcripția pentru clavecin realizată de Bach a Concertului pentru oboi și orchestră de B. Marcello, Fr. Liszt - Variațiuni pe tema coralului “Weinen, Klagen, Sorgen, Sagen” de J. S. Bach și S. Rahmaninov - Preludiu, Gavotte și Gigue după Partita în Mi major pentru vioară solo de J. S. Bach. Cea de a doua
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]