12,062 matches
-
câmp200. După mobilizarea armatei, cele 4 divizii românești și-au desfășurat efectivele pentru a apăra linia Dunării de la Turnu Severin la Barboși. Implicit, trupele române au protejat înaintarea trupelor ruse spre Balcani, unde s-au desfășurat principalele bătălii împotriva forțelor otomane 201. La puțin timp de la trecerea Prutului armata rusă a ocupat pozițiile de la Brăila și Galați, trupe ruse fiind masate și la Reni, toate în imediata apropiere a Dobrogei 202. La 22 aprilie/4 mai 1877 primele proiectile turcești au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trupe ruse fiind masate și la Reni, toate în imediata apropiere a Dobrogei 202. La 22 aprilie/4 mai 1877 primele proiectile turcești au căzut asupra Brăilei 203. La 26 aprilie/8 mai 1877 încep duelurile de artilerie între trupele otomane și cele românești în zona Calafat-Vidin, acestea continuând în săptămânile următoare 204. Armata română a colaborat cu cea rusă pentru distrugerea flotilei otomane de pe Dunăre. Deoarece rușii nu dispuneau, la începutul războiului, de nicio navă militară pe Dunăre, guvernul român
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au căzut asupra Brăilei 203. La 26 aprilie/8 mai 1877 încep duelurile de artilerie între trupele otomane și cele românești în zona Calafat-Vidin, acestea continuând în săptămânile următoare 204. Armata română a colaborat cu cea rusă pentru distrugerea flotilei otomane de pe Dunăre. Deoarece rușii nu dispuneau, la începutul războiului, de nicio navă militară pe Dunăre, guvernul român le-a cedat 4 vase din flotila sa: "Ștefan cel Mare", "România", "Fulgerul" și "Rândunica" pentru a contribui la distrugerea vaselor otomane 205
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
flotilei otomane de pe Dunăre. Deoarece rușii nu dispuneau, la începutul războiului, de nicio navă militară pe Dunăre, guvernul român le-a cedat 4 vase din flotila sa: "Ștefan cel Mare", "România", "Fulgerul" și "Rândunica" pentru a contribui la distrugerea vaselor otomane 205. La 19 aprilie/1 mai 1877 bateriile ruse de la Brăila au distrus cuirasatul otoman "Lufti-Djelil", iar la 12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe Dunăre, guvernul român le-a cedat 4 vase din flotila sa: "Ștefan cel Mare", "România", "Fulgerul" și "Rândunica" pentru a contribui la distrugerea vaselor otomane 205. La 19 aprilie/1 mai 1877 bateriile ruse de la Brăila au distrus cuirasatul otoman "Lufti-Djelil", iar la 12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României a decis ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și proclamarea independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mare", "România", "Fulgerul" și "Rândunica" pentru a contribui la distrugerea vaselor otomane 205. La 19 aprilie/1 mai 1877 bateriile ruse de la Brăila au distrus cuirasatul otoman "Lufti-Djelil", iar la 12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României a decis ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și proclamarea independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în acea zi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de explicațiile guvernului (...) ia act de războiul între
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1877 bateriile ruse de la Brăila au distrus cuirasatul otoman "Lufti-Djelil", iar la 12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României a decis ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și proclamarea independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în acea zi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de explicațiile guvernului (...) ia act de războiul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost determinată de adoptarea la Constantinopol a unei orientări conservatoare, în condițiile în care, în doar câteva luni, s-au succedat la tronul Imperiului Otoman trei sultani: Abdul Aziz, Murad Efendi și Abdul Hamid 210. În acest context, autoritățile otomane de la Tulcea, reședința sangeacului cu același nume, au luat măsuri de intimidare a populației locale pentru a evita eventuale răzvrătiri și au solicitat trimiterea în regiune a unor noi unități militare otomane 211. Autoritățile otomane din Tulcea au apelat și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Abdul Hamid 210. În acest context, autoritățile otomane de la Tulcea, reședința sangeacului cu același nume, au luat măsuri de intimidare a populației locale pentru a evita eventuale răzvrătiri și au solicitat trimiterea în regiune a unor noi unități militare otomane 211. Autoritățile otomane din Tulcea au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
210. În acest context, autoritățile otomane de la Tulcea, reședința sangeacului cu același nume, au luat măsuri de intimidare a populației locale pentru a evita eventuale răzvrătiri și au solicitat trimiterea în regiune a unor noi unități militare otomane 211. Autoritățile otomane din Tulcea au apelat și la intervenția cerchezilor, cunoscuți pentru devotamentul lor față de sultan. Aceștia incendiau casele creștinilor, comiteau jafuri și crime. Referindu-se la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la toate acestea, reprezentantul României la Tulcea, A. Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit în secret și armele necesare"212. În decembrie 1876 au sosit în Dobrogea noi unități militare otomane sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin, Isaccea și Babadag 213. Într-un alt raport întocmit de către A. Stoianovici se relata faptul că "din cauza timpului urât" unitățile de artilerie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Stoianovici, informa într-un raport din 10 mai 1876, că cerchezilor "li s-ar fi distribuit în secret și armele necesare"212. În decembrie 1876 au sosit în Dobrogea noi unități militare otomane sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin, Isaccea și Babadag 213. Într-un alt raport întocmit de către A. Stoianovici se relata faptul că "din cauza timpului urât" unitățile de artilerie otomane înaintau cu greu dinspre Medgidia 214. Situația
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sub comanda lui Ali Riza Pașa. Trupele otomane au debarcat la Constanța și au fost dislocate la: Măcin, Isaccea și Babadag 213. Într-un alt raport întocmit de către A. Stoianovici se relata faptul că "din cauza timpului urât" unitățile de artilerie otomane înaintau cu greu dinspre Medgidia 214. Situația din Dobrogea s-a agravat continuu, un episod dramatic producându-se la Tulcea, în martie 1877, când Sayd Pașa i-a somat pe liderii comunităților locale să părăsească orașul în 48 de ore
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
8 și 9 iunie 1877 cerchezii au pătruns în Tulcea, au incendiat prăvălii, au jefuit și ucis populația creștină 217. Cu toate aceste încercări de intimidare inițiate de otomani, după ce trupele ruse trec Dunărea în Dobrogea în zona Azaclău-Ghecet, guvernatorul otoman, Fahri Bei, se retrage, la 11 iunie 1877, din Tulcea 218. Acesta era însoțit de câțiva notabili ai orașului, care i-au asigurat protecția 219. Anterior debarcării din zona Azaclău-Ghecet, pentru a-i deruta pe turci, comandamentul rus procedase la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în timp ce otomanii dispuneau de 11 500 de soldați. Din aceștia: 2 250 se aflau la Hârșova, 1 500 la Măcin, 950 la Isaccea și 750 la Tulcea. Pe dealul Garvăn erau staționați 3 000 de infanteriști și 300-400 de cavaleriști otomani care au declanșat un atac împotriva trupelor ruse debarcate în Dobrogea. Ulterior, turcii s-au retras treptat din orașele de la Dunăre și din Babadag. Astfel, după o lună de la debarcarea rusă în Dobrogea, frontul s-a stabilizat în partea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
amonte de Sulina au fost scufundate câteva șalupe încărcate cu nisip pentru a izola forțele navale turcești din zonă și au fost instalate câteva tunuri la Hârșova 228. Tot la Hârșova au fost construite magazii pentru aprovizionarea armatei 229. Trupele otomane staționate la: Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armatele ruse, astfel că acestea au ocupat la 13 iulie 1877 Medgidia, după ce aceasta fusese părăsită de către 8 800 de militari otomani. La 20 iulie 1877 armata rusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
magazii pentru aprovizionarea armatei 229. Trupele otomane staționate la: Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armatele ruse, astfel că acestea au ocupat la 13 iulie 1877 Medgidia, după ce aceasta fusese părăsită de către 8 800 de militari otomani. La 20 iulie 1877 armata rusă a ocupat Constanța 230, unde, la 23 iulie 1877, a avut loc și o bătălie navală. În preajma declanșării războiului ruso-româno-turc din 1877-1878 Constanța avea circa 3 000-4 000 de locuitori. Portul Constanței era un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sofia 238. Printr-o telegramă expediată la 19/31 iulie 1877, după cea de-a doua bătălie de la Plevna, către domnitorul Carol I, marele duce Nicolae, comandantul armatei ruse din Balcani, solicită colaborarea întregii armate române în războiul împotriva Imperiului Otoman. După ce s-a stabilit ca trupele ruso-române din sectorul Plevna să fie puse sub comanda domnitorului Carol I, la 20 august 1877, trupele române staționate în nordul Dunării au trecut în Balcani. Anterior acestei date, armata română a fost reorganizată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iar legătura lui Osman Pașa cu spatele frontului nu putea fi ruptă 245. Urmare a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție de strictă neutralitate 247. Sulina, sediul Comisiei Europene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție de strictă neutralitate 247. Sulina, sediul Comisiei Europene a Dunării, nefiind fortificată, era apărată de o escadră formată din 4 cuirasate. Invocând prezența la Sulina a forțelor otomane, Rusia a prevenit diplomații europeni din oraș asupra intenției sale de a bombarda obiectivele militare turcești din oraș, fapt ce s-a produs la 8 octombrie 1877, în ultima zi a sărbătorii musulmane a bairamului 248. După câteva zile bombardamentele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
blocada trupelor româno-ruse asupra Plevnei este completă. În aceste condiții, la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fără succes. În aceeași zi, către orele 14, a fost nevoit să dea ordinul de capitulare a armatei otomane 251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de răniți, 77 de tunuri și 34 000 de prizonieri, în frunte cu mușirul (generalul) Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail Christodulo Cerchez 252
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Plevnei este completă. În aceste condiții, la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fără succes. În aceeași zi, către orele 14, a fost nevoit să dea ordinul de capitulare a armatei otomane 251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de răniți, 77 de tunuri și 34 000 de prizonieri, în frunte cu mușirul (generalul) Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail Christodulo Cerchez 252. Capitularea Plevnei a deschis
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Adrianopol. Concomitent, armata română a încercuit cetățile Vidin și Belogradcic și a asigurat garnizoane în cetățile: Nicopole, Rahova și Lom-Palanka, oferind posibilitatea trupelor rusești de acolo să participe la operațiunile din Balcani. La 2 decembrie 1877 Serbia declară război Imperiului Otoman. Într-o telegramă trimisă în aceeași zi domnitorului Carol I, prințul Milan al Serbiei arată că: "Serbia va declara război Porții și va lupta pentru același țel nobil pentru care luptă viteaza armată română"253. Colaborarea dintre armatele română, sârbă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]