8,265 matches
-
către Organizația Mondială a Sănătății“, fără a menționa nici ea actul concret prin care s-a realizat acest lucru. Pandemia a fost certificata prin H.C.N.S.S.U. nr. 36/2020, însă aceasta nu a fost publicată în Monitorul Oficial, nefiind opozabilă reclamantului. Susținerea pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgentă, în sensul că, în perioada relevantă pentru speță, în România s-a înregistrat „vârful pandemic în ceea ce privește infectările și decesele datorate virusului“, ar putea fi reală, dar insuficientă pentru a se reține
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în Nota de fundamentare (număr de cazuri confirmate Covid la 5.12.2021 = 27.210 persoane, cu o medie de 1.667 cazuri/zi în ultimele 14 zile, respectiv rata medie de incidență națională pe ultimele 14 zile = 1,30), observându-se că datele indicate de pârâtul Guvernul României indică o situație mai gravă decât cea afirmată de reclamant. Ca atare, nici acest argument al reclamantului nu poate fi avut în vedere pentru demonstrarea neîndeplinirii condițiilor legale de fond pentru declararea stării de alertă, instanța neputând extinde
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prin boală/netestate într-o categorie diferită de restul persoanelor, printre care și cele care dețin anticorpi neutralizanți. În ceea ce privește existența unei justificări obiective pentru stabilirea acestui tratament diferențiat, instanța reține că ea nu a fost probată de către pârâți. Astfel, plecându-se de la premisa că scopul acestui tratament diferențiat ar fi cel declarat oficial, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului (deci asigurarea sănătății publice), aspect necontestat de reclamant, urmează a se verifica în ce măsură interdicțiile aplicate persoanelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privință, instanța constată că pârâții nu au fost în măsură să dovedească aptitudinea acestui tratament diferențiat de a atinge scopul urmărit, respectiv combaterea și împiedicarea răspândirii virusului și, cu atât mai puțin, să dovedească faptul că el era necesar. Astfel, pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență recunoaște faptul că scopul vaccinării îl constituie producerea de către organismul uman de anticorpi neutralizanți care, potrivit ghidurilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ar fi „protectori pe o perioadă medie de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de către organismul uman de anticorpi neutralizanți care, potrivit ghidurilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ar fi „protectori pe o perioadă medie de 90 de zile și maximum 8 luni“. La fel, și în cazul contractării bolii, pârâtul afirmă că urmarea o constituie „dobândirea imunității“, pe o perioadă cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi de la confirmarea infectării. Similar, în cazul testării RT-PCR/antigen rapid, pârâtul afirmă că testele relevă prezența virusului în corpul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
luni“. La fel, și în cazul contractării bolii, pârâtul afirmă că urmarea o constituie „dobândirea imunității“, pe o perioadă cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi de la confirmarea infectării. Similar, în cazul testării RT-PCR/antigen rapid, pârâtul afirmă că testele relevă prezența virusului în corpul uman, care ar fi urmată logic de producerea de către organism de anticorpi care, mai departe, ar garanta existența unei protecții pe o perioadă de 72/48 de ore. Din cele de mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în evidențele D.S.P. sau a realizării unei testări autorizate, s-a permis accesul la diverse activități, în timp ce în cazul persoanelor care deși s-au îmbolnăvit, nu au declarat acest lucru, li s-a interzis accesul. În cuprinsul întâmpinării, pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prezentat o dublă argumentație pentru justificarea tratamentului juridic diferit la care sunt supuse cele două categorii de persoane. Astfel, printr-o primă argumentație, acesta a admis implicit că tratamentul diferit reprezintă, în realitate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sau pur și simplu prin introducerea lor în carantină etc., interzicerea totală a accesului la activități pentru care, pe fond, aveau aptitudinea de a participa (deținând anticorpii necesari) constituind, în mod evident, o sancțiune disproporționată. Printr-o a doua argumentație, pârâtul susține că „analizele privind anticorpii neutralizanți nu au fost recunoscute nici legal, nici științific“ (făcând referire la faptul că ele nu sunt vizate de certificatul digital al Uniunii Europene), că „nu există garanții că rezultatul care indică prezența anticorpilor reprezintă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la faptul că ele nu sunt vizate de certificatul digital al Uniunii Europene), că „nu există garanții că rezultatul care indică prezența anticorpilor reprezintă un factor relevant prin care această persoană poate fi considerată imunizată“. Curtea reține că, în realitate, pârâtul subsumează acestui argument două motive diferite: inexistența unui suport științific pentru considerarea anticorpilor ca o dovadă a imunizării și inexistența unei recunoașteri legale a mijlocului de probă constând în analizele care atestă prezența anticorpilor. În privința primului motiv, cel al
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
dovadă a imunizării și inexistența unei recunoașteri legale a mijlocului de probă constând în analizele care atestă prezența anticorpilor. În privința primului motiv, cel al inexistenței unui suport științific pentru susținerile reclamantului referitoare la imunizarea prin anticorpi, curtea reține că pârâtul contrazice înseși fundamentele care l-au determinat să propună măsurile restrictive. Susținerile pârâtului, în sensul că prezența anticorpilor SARS-CoV-2 nu ar constitui o dovadă a imunizării, sunt ilogice, din moment ce tot acesta afirmă că scopul vaccinării, al trecerii oficiale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în analizele care atestă prezența anticorpilor. În privința primului motiv, cel al inexistenței unui suport științific pentru susținerile reclamantului referitoare la imunizarea prin anticorpi, curtea reține că pârâtul contrazice înseși fundamentele care l-au determinat să propună măsurile restrictive. Susținerile pârâtului, în sensul că prezența anticorpilor SARS-CoV-2 nu ar constitui o dovadă a imunizării, sunt ilogice, din moment ce tot acesta afirmă că scopul vaccinării, al trecerii oficiale prin boală și, indirect, și al testării, este acela de a determina organismul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
determină producerea de anticorpi și/sau răspuns imun asemănător celui produs de infecția naturală“ (vol. IV, fila 11). În privința celui de-al doilea motiv, referitor la lipsa unei recunoașteri legale a analizelor anticorpilor ca dovadă a imunizării, curtea reține că pârâtul invocă propria culpă a statului, nimic neîmpiedicându-l pe acesta să menționeze și aceste analize printre cele care fac dovada nivelului de anticorpi (eventual, chiar cu impunerea unei autorizări prealabile a unităților sanitare care realizează aceste analize). Împrejurarea că certificatul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
se impune o disociere clară între condițiile de exercitare a dreptului de circulație și ședere pe teritoriul Uniunii și faptul deținerii sau nedeținerii unui certificat digital COVID, cele două aspecte făcând obiectul unor reglementări diferite. Ca atare, împrejurarea invocată de pârât, în sensul că „Nici certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 nu recunoaște posibilitatea prezentării unor astfel de analize, în condiții similare cu testarea/vaccinarea/trecerea prin boală“ este nerelevantă și nu poate constitui un argument nici legal, nici logic pentru a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
cabinetul de avocatură are sediul în București). ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, ca fiind promovată împotriva unei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în privința capătului de cerere având
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în privința capătului de cerere având ca obiect anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, ca lipsită de obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capetelor de cerere având ca obiect
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în privința capătului de cerere având ca obiect anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, ca lipsită de obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capetelor de cerere având ca obiect suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021, ca lipsită de obiect. Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității cererii de suspendare, ca neîntemeiată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 23 aprilie 2024 Dosar nr. 1.751/2/2021 Curtea constituită din: Președinte - X Grefier - X Pe rol se află cauza de contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, având ca obiect „suspendare executare act administrativ - ord. 6.129/2016“. La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei, a răspuns reclamantul X personal, lipsă fiind partea pârâtă. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință
ÎNCHEIERE din 24 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282012]
-
a se evita ajungerea la desființarea construcțiilor. ... Hotărârea primei instanțe 14. Prin Sentința civilă nr. 5.232 din 7 septembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 8.481/211/2022, prima instanță, printre altele: a admis acțiunea formulată și a dispus obligarea pârâtului A.B., în calitate de persoană sancționată contravențional, respectiv a pârâților Cabinet de avocat "A.B." și C.D., în calitate de proprietari ai imobilelor, să procedeze la desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul situat în Cluj-Napoca, menționate în Procesul-verbal de
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
A.B." și C.D., în calitate de proprietari ai imobilelor, să procedeze la desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul situat în Cluj-Napoca, menționate în Procesul-verbal de contravenție. Instanța a stabilit un termen- limită de executare a măsurilor de către pârâți de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar, în caz de nerespectare a termenului, potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, a dispus ca măsurile să fie aduse la îndeplinire prin grija reclamantului, cu sprijinul organelor
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
prin care se invocă obligația autorității administrației publice locale competente să emită autorizație de construire/desființare de a analiza modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament. ... 17. În esență, s-a constatat că pârâtul A.B. nu a întreprins niciun demers pentru a obține autorizația de construire pentru lucrările efectuate în anul 2018 în termenul ce i-a fost acordat. ... Apelul declarat în cauză 18. Apelantul-pârât A.B. a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
fost acordat. ... Apelul declarat în cauză 18. Apelantul-pârât A.B. a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că aceasta, deși a făcut referire la prevederile art. 59 din Normele metodologice, nu le-a analizat și aplicat, reținând, în mod neîntemeiat, că pârâtul ar fi stat în pasivitate și nu ar fi făcut niciun demers. ... 19. Raportat la aceste dispozițiile legale, în opinia apelantului, calea procesuală instituită de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 este deschisă numai în cazul în care
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
alineatul (1), după litera i) se introduc două noi litere, lit. i^1) și i^2), cu următorul cuprins: i^1) când părțile pun capăt procesului, prin încheierea unei tranzacții în condițiile art. 438 și următoarele din Codul de procedură civilă; ... i^2) când pârâtul achiesează la pretențiile reclamantului; ... ... 6. La articolul 45, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), g^1), i^1) și i^2) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul
LEGE nr. 268 din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290171]
-
și Justiție nr. 6.238/2019 și Decizia nr. 244/2019 a Curții de Apel Constanța. În drept: art. 8 și următoarele din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 În susținerea cererii solicită administrarea probei cu înscrisuri. Prin întâmpinarea depusă la data de 8.11.2021 pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantă, pentru următoarele: În fapt, în data de 29.06.2021 reclamanta a transmis către AIMMAIPE Constanța cererea de finanțare înregistrată în platforma electronică disponibilă pe site-ul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
al aceluiași articol, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, iar potrivit art. 8 alin. (4) ministerele nou-înființate preiau pe bază de proces-verbal litigiile, a dispus rectificarea citativului și introducerea în cauză în calitate de pârât a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului în locul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La dosar, la data de 19.05.2022 a fost depusă de către pârâtul Ministerul Antreprenoriatului și Turismului documentația care a stat la baza emiterii actului administrativ criticat. Totodată, prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]