1,946 matches
-
la Lupeni și, ulterior, după terminarea studiilor, devine profesor la Conservatorul Popular de Muzică din Lugoj unde, simultan, preda muzica și vioara la Liceul de Fete Lugoj (1930-1932). În 1932 se stabilește în Prahova, inițial, tot ca învățător, la Măneciu Pământeni, apoi la Teișani (1933-1937). Din acest ultim an, se mută definitiv la Ploiești unde predă muzica la diferite școli, funcționând mai mult la Școala nr. 12 de băieți și la Liceul Comercial de băieți. După 1948 este titularizat ca profesor
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
ieșirea sufletului și captarea energiei sacre folosită în vederea trecerii în viața veșnică; al treilea moment fiind pășirea cu piciorul stâng în viața veșnică." Hieratismul ne prezintă calmul și liniștea, lipsa de expresivitate a chipurilor exprimând astfel delimitarea personajelor de viața pământeană și așteptarea dreptului la nemurire. Acest canon se realizează prin încremenirea trupurilor și lipsa de expresivitate a chipurilor, acestea fiind exectuate în așa fel încât bărbia să fie ușor ridicată, calota craniană lăsată pe spate, ochii măriți și privirea ațintită
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Instrucțiunii Publice reprezentant al Cultului Mozaic în Comitetul de Asistență Socială, prezidat de Regina Maria. Ca delegat al minorității evreiești din România a participat la Conferința de Pace de la Paris, din anul 1919, alături de dr. Wilhelm Filderman, fondatorul Uniunii Evreilor pământeni, cu care a avut o strânsă colaborare. În anii următori a putu avea satisfacția de a fi martor la acordarea de drepturi cetățenești tuturor evreilor din România Mare. După ce încercările rabinului ortodox conservator Haim Schor de a ajunge la conducerea
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
numită "neologă"), păstrând reformele modernizatoare în limitele iudaismului tradițional In acest spirit a patronat în anul 1936 fondarea Consiliului Central al evreilor din România, care a reușit să cuprindă atât pe adepții asimilării cetățenești ai dr. Filderman din Uniunea Evreilor Pământeni, cât și pe rivalii sioniști ai acestora, sub conducerea lui A.L. Zisu Sediul său principal a fost Templul Coral din București, pe lângă care s-a creat sub conducerea sa și a altor fruntași ai elitei intelectuale și religioase evreiești
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
de organizare colectivă dispăreau odată încheiate festivitățile. După Herodot, societatea dacilor era împărțită în trei categorii care se regăsesc sub diferite forme și denumiri la alte popoare de limbi și origini indo-europene : "Poliștii", regi-preoți, intermediari între lumea divină și lumea pământeană ; "Taraboștii", nobili care luptau călare, aducând la luptă propriile arme și proprii cai ; și Comații, țărani care luptau pe jos, cu arme aduse de Poliști și Taraboști. Poliștii și Taraboștii purtau tradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cărui reprezentant de frunte a fost C. A. Rosetti, (promotor al radicalismului și naționalismului în perioada postpașoptistă) și familia Ghica, (ai cărui reprezentanți Grigore al IV-lea și Alexandru al II-lea, în ciuda originii lor, au fost considerați primii domni "pământeni" după revoluția de la 1821). Atenția fanarioților s-a concentrat atât pe ocuparea celor mai bune posturi pe care le putea oferi imperiul, cât și pe ocuparea tronurilor din Moldova și Muntenia, care erau încă țări bogate și, chiar mai important
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Craioveștilor și cea a Cantacuzinilor în perioada de până în anul 1711. Schimbarea clară de politică față de cele două principate a fost determinată de faptul că, deși autonome, ele intraseră într-o perioadă de continui hărțuieli cu otomanii, datorată nesupunerii principilor pământeni, legați din ce în ce mai mult de Imperiul Rus, odată cu venirea la putere a împăratului Petru cel Mare și de prezența încurajatoare pentru rebeli a Habsburgilor pe frontiera Munților Carpați. Nesupunerea domnilor locali a devenit din ce în ce mai primejdioasă pentru turci, care acum trebuiau să
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
în 1749 în Moldova) sau a lui Alexandru Ipsilanti, (care a încercat să reformeze legislația și să introducă salarizarea funcționarilor publici, într-un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume exagerate pentru întreținerea administratorilor - greci sau pământeni - în condițiile în care, în acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deții o funcție oarecare decât să ai moșii). Întroducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, "Pravilniceasca condică", a fost primită cu rezistență îndârjită de
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
și Muntenia, ca și insurecția condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul familiilor fanariote. În primăvara lui 1822, de la București și Iași au fost trimise delegații pentru a cere Înaltei Poarți domni pământeni. Din aceste delegații au făcut parte printre alții: Ioniță Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Țepeș, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei și vornicul Iordache Râșcanu, viitor membru in divanul domnesc al
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Vlad Țepeș, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei și vornicul Iordache Râșcanu, viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. Această acțiune a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioniță Sandu Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Relevante pentru relațiile încordate dintre boieri și domn a fost compromisul dintre cererile pandurilor olteni ai lui Vladimirescu și pretențiile regenței boierești de la București, care
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
și pretențiile regenței boierești de la București, care încerca să blocheze ascensiunea lui Scarlat Callimachi, ultimul domn fanariot din Muntenia. Domniile lui Ioniță Sandu Sturza în Moldova și a lui Grigore al IV-lea Ghica în Muntenia au fost primele domnii pământene, întrerupte rapid însă de ocupația rusă din timpul războiului ruso-turc din 1828-1829 și de perioada de dominație țaristă care a urmat. ("Vedeți și: Regulamentul Organic").
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
părăsesc orașul, Capitala este ocupată de turcii veniți să potolească Revoluția. Începe o perioadă de ocupație turcească terminată în iunie 1822, perioadă în care în oraș se comit execuții , se ard case . Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pământean din Țara Românească după epoca fanariotă a inițiat o serie de lucrări edilitar-urbanistice: pavarea cu piatră a celor patru drumuri principale ale orașului (Podul Târgului de Afară, Podul Mogoșoaiei, Podul Calicilor și Podul Șerban Vodă), construirea de palate, biserici, cazărmi
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
fondat AAS RA - Asociația de Arheologie, Astronautică și Cercetare SETI, care publică în revista engleză Legendary Times ™ rapoarte despre cele mai recente cercetări în domeniul paleo-SETI. A fost unul dintre primii autori care au lansat ipoteza intervenției extraterestre în viața pământeană, începând cu perioada preistorică. Legat de aceasta, Daniken face nenumărate călătorii pentru a dovedi teoria. În mare parte își bazează scrierile pe descoperirile unor obiecte extrem de avansate tehnologic pentru a fi create în epoca respectivă. În această categorie el enumeră
Erich von Däniken () [Corola-website/Science/304898_a_306227]
-
migrație majoră se desfășoară din Sahara Centrală (care anterior era populată de o vegetație și fauna densă) către vestul Africii datorită schimbării climatice. În Regatul Vechi al Egiptului, locuitorii construiau megastructuri funerare piramidale dedicate conducătorilor (faraoni) ce se considerau "divinități pământene" ce se considerau diferiti de restul maselor. Sunt dezvoltate metalurgia bronzului, meșteșugul sticlei, podoabelor și bijuteriilor din diferite metale prețioase importate din zone îndepărtate. În Europa neolitică, locuitorii construiau megastructuri megalitice circulare dedicate ceremoniilor religioase, iar pe insula Creta, Civilizația
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
În lupta pe care urma să o poarte, el avea nevoie de sprijinul boierimii, singura forță politică recunoscută de Imperiul Otoman și de celelalte puteri, capabilă să-i susțină demersurile diplomatice. Tudor a făcut de la început o deosebire între boierii pământeni și aceia care erau susținătorii și beneficiarii regimului fanariot. Cu toate acestea, încă de la începuturile revoluției, el a proclamat împărțirea „averilor rău agonisite”. Un alt capitol important al programului lui Vladimirescu era constituirea unei armate naționale permanente, alcătuită din panduri
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
posibilitatea ca o parte a trupelor revoluționare să treacă la nord de Milcov pentru a acționa pe aceeași bază ca în Muntenia. În primăvara lui 1822, de la București și Iași au fost trimise delegații pentru a cere Înaltei Poarți domni pământeni. Din aceste delegații au făcut parte printre alții: Ioniță Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Țepeș, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei și vornicul Iordache Râșcanu, viitor membru in divanul domnesc al
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Vlad Țepeș, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei și vornicul Iordache Râșcanu, viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. Această acțiune a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioniță Sandu Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Deși înfrântă prin intervenția armatelor otomane, Revoluția din 1821 a reușit să determine sfârșitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioniță Sandu Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Deși înfrântă prin intervenția armatelor otomane, Revoluția din 1821 a reușit să determine sfârșitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Țări Române. Totodată, revoluția a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Națională”.
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
Radu Mihnea. Tot aici, în incinta curții boierești, a funcționat între anii 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești. Vechea curte a boierilor craiovești a intrat în prima parte a secolului 17, prin moștenire, în proprietatea lui Matei Basarab, domn pământean al Țării Românești. Între anii 1640-1650, Matei Basarab a modernizat și adaptat vechea curte la nevoile și ambițiile sale. El a refăcut biserica paraclis și a mărit casa, apoi a întărit curtea cu ziduri crenelate, turn de poartă, valuri și
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
meridian a unui corp ceresc. În primul caz definit mai sus, când corpul ceresc mai apropiat are dimensiune aparentă mai mare, astfel încât acoperirea celui mai depărtat este pentru observator completă, fenomenul se numește „ocultație”. De importanță deosebită sunt pentru observatorii pământeni, trecerile planetelor inferioare, Mercur și Venus, peste (prin fața) discul Soarelui. În cadrul unui fenomen de tranzit există patru momente deosebite: Un tranzit astronomic poate fi și „parțial”, - atunci când discul corpului mai apropiat nu intră complet în discul celui mai îndepărtat, astfel încât
Tranzit astronomic () [Corola-website/Science/314298_a_315627]
-
fie asigurate de nenumărații roboții, dispozitive și mijloace de transport care se puteau deplasa în orice mediu, la care se adăugau câmpuri gravitaționale și antigravitaționale dirijate ca forme de protecție și manevrare. Acțiunea se petrece într-un viitor al civilizației pământene, în care probleme sociale, economice și morale cu care omenirea s-a confruntat de milenii vor fi fost rezolvate și întreaga planetă (despre a cărei organizare socială se fac vagi referințe) se poate dedica cunoașterii, respectiv explorării Cosmosului. Pentru civilizația
Doando () [Corola-website/Science/313338_a_314667]
-
se se află pe una dintre cele mai noi planete supuse terraformării de către pământeni, care la rândul său se află în "burta" sferică a navei cosmice gigantice care se deplasează cu o viteză superluminică, împreună cu cei câțiva milioane de voluntari pământeni și vuunzi spre galaxia civilizației muribunde pentru salvarea acesteia.
Doando () [Corola-website/Science/313338_a_314667]
-
Pământul este guvernat de trei entități separate, care se luptă pentru supremație pe perioada războiului. Cea mai mare parte a narațiunii se concentrează pe Școala de Luptă, o stație spațială folosită pentru antrenamente militare complexe. Flota Internațională testează toți copiii pământeni și îi alege pe cei mai strălucitori pentru a urma antrenamentul militar de pe Stația de Luptă. Elevii sunt grupați în armate care conțin 40 de membri și un comandant, fiind nevoite să poarte lupte simulate în condițiile lipsei gravitației. În
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
țării, autonomia ei față de turci, organizarea internă etc., care reprezentau chiar esența capitulațiilor, aceea că avem de a face cu un pământ liber, libertate răscumpărată anual prin diferite sume de bani înaintate Porții. După Revoluția de la 1821 și restabilirea domniilor pământene rolul capitulațiilor se schimbă radical, elitele românești începând a le folosi pentru întărirea legăturilor cu Poarta și pentru respingerea protectoratului rus. O lungă perioadă de timp de la „redescoperirea” acestor capitulații nimeni nu a chestionat veridicitatea acestor acte, necesitățile politice ale
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]