1,528,970 matches
-
domnitor spăimos și un dascăl patriot. Grigore-vodă Ghica, unchiul tatălui scriitorului și lui, naș, "pentru că nu-l tăia capul prea mult", se sfătuia "la o pricină"cu oameni de încredere, dar cu frica lui Dumnezeu, "după ce auzea pe fiecare în parte, se culca, dormea un somn bun și pe la miezul nopții se scula, aprindea la candelă făclia din Vinerea Paștelor de la epitaf, cădea în genunchi dinaintea iconostasului și se ruga lui Dumnezeu să-l lumineze." Iar dascălul Chiosea, și alături de el
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
a �dușmanului poporului", a �trădătorului", nu mai era, practic, nici o distanță. Deosebit de dramatice și decepționante sunt aceste �mărturii" mai ales când aparțin unor intelectuali, unor nume întâlnite în presa literară. întâmplările din jurul încercării de elucidare a paternității Donului liniștit fac parte de-a-dreptul din universul kafkian: O persoană care aduce o primă variantă manuscrisă a romanului (la a cărui apariție, printre redactori s-a numărat însuși Stalin) semnată de alt autor, fost ofițer alb ucis în războiul civil, dispare atât ea, cât
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Cătălin Constantin Portretele și puținele descrieri de interioare pe care le-a păstrat literatura română de secol XIX ne apar astăzi pitorești, dar, în cea mai mare parte, greu accesibile. Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
nevoie de medierea unor lucrări de specialitate. A apărut anul trecut, la editura Maiko, o carte frumos scrisă, al cărei autor, Adrian-Silvan Ionescu, vorbește cu pasiune despre moda românească din ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea și din prima parte a secolului al XIX-lea. Dacă între Stambul și Paris există, în modă, o distanță măsurabilă, atunci jumătatea ei se află - sau, mai exact, s-a aflat - în Țările Române, nevoite, în anii de început ai veacului ieșirii de sub influența
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
există, în modă, o distanță măsurabilă, atunci jumătatea ei se află - sau, mai exact, s-a aflat - în Țările Române, nevoite, în anii de început ai veacului ieșirii de sub influența turcă, să asiste la o schimbare pe care nici o altă parte a globului nu a acceptat-o și nu a trăit-o atît de rapid. în trecerea de la veșmîntul de tip oriental la "haina nemțească", Adrian-Silvan Ionescu descrie un fenomen nu doar curios și unic în lume, ci, în egală măsură
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
sifilisului, Lenin a fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și spre încurajarea tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit aici replica unei subtile amenajări medico-legale. Lăsînd la o parte ceremonialul public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
se murea, decât se scria; care scris, nici nu cere atâta liniște călugărească, nici confort exagerat, nici,... - perdeaua de pluș pe care o trăsesem în ziua aceea și dădusem ochi în ochi cu Preda care se afla întâmplător chiar în partea ailaltă... Și ce culoare avea plușul acela, care era ca de vișină putredă, murdar, pătat, scorțos în locul de care-l apuci și-l tragi, semn că nu mai fusese dat la curățat de ani și ani de zile... Cum arăta
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
care era ca de vișină putredă, murdar, pătat, scorțos în locul de care-l apuci și-l tragi, semn că nu mai fusese dat la curățat de ani și ani de zile... Cum arăta figura lui Marin Preda ivit brusc în partea cealaltă a perdelei, fața impunătoare, ochelarii groși, negul rebel de pe obrazul drept, acolo unde lama de ras ezita întotdeauna, lăsând un smoc mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
asumat destinul și, în consecință, nici orașul. Lipsa identității se citește în ființa fiecăruia și a Bucureștiului. Spectacolul lui Dabija pleacă de la estetică și merge mult dincolo, către etică și morală. Realizatorii însă nu absolutizează. Marcel Iureș, pe de o parte, și arhitectul Octavian Neculai, pe de altă parte, strîng doar cercul și ne încolțesc conștiințele: prin cuvînt și felul în care este rostit, prin cuvîntul asociat cu imaginile, unele inedite, selectate de-a lungul timpului scurs peste oraș, imagini din
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
identității se citește în ființa fiecăruia și a Bucureștiului. Spectacolul lui Dabija pleacă de la estetică și merge mult dincolo, către etică și morală. Realizatorii însă nu absolutizează. Marcel Iureș, pe de o parte, și arhitectul Octavian Neculai, pe de altă parte, strîng doar cercul și ne încolțesc conștiințele: prin cuvînt și felul în care este rostit, prin cuvîntul asociat cu imaginile, unele inedite, selectate de-a lungul timpului scurs peste oraș, imagini din care se poate desprinde traseul sinusoidal al Bucureștiului
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
Mircea Mihăieș La o privire mai atentă, gălăgia pro-Europa a românilor se dovedește o amărâtă apă de ploaie. Dacă lăsăm de-o parte declarativismul pieziș al politicienilor și apelurile steril-patetice ale câtorva ziariști mai luminați, nu prea găsești motive serioase de-a vedea în România un candidat real la integrarea în Uniunea Europeană. Absența voinței politice e vizibilă nu doar în încetineala exasperantă a
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
oferit ca model într-o lume în care ar prima eticul. De altfel, fostul ambasador la Washington n-a făcut nici un secret din dorința de-a se cățăra cât mai sus pe scara ierarhiei politice și administrative. Pe de altă parte, e greu să găsești vreo fisură în activitatea sa de ambasador în capitala politică a lumii, sau, în ultimul an și jumătate, ca ministru de externe. Dinamic, convingător și, la rându-i, convins că pentru România nu există nici o altă
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
transgresare a realului. Tînărul debutant își amorsează discursul într-o sintaxă dură în care predomină austeritatea substantivului, ceea ce induce în lector un halou ermetizant, derutînd decodificarea și făcînd dificilă receptarea". (Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața? Acolo unde se află armonia și tandrețea, unde verbul se topește
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
nu știu ce timbru are claxonul automobilului lor, la noi șoferii fac game repetate la instrumentul cu pricina, precum vecinii mei (de la Conservator) la trompetă. Rezultatul este o semiotică a claxonatului care ar putea intra în tratatul lui Eco. Iată o mică parte din rezultatele cercetării mele asupra implicațiilor semnalizării sonore în viața cotidiană. 1. La semafor. întotdeauna prima mașină din șirul oprit la stop dă impresia că e prea înceată. Din a doua mașină se aude un țîrr-țîrr, scurt, de atenționare, cu
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
îl reiau cu sporită convingere. Dacă oprirea durează, exercițiul de intimidare a adversarului nevăzut și necunoscut se reia periodic, în buchete tot mai explozive. 4. Dialogul șoferi-pietoni. Și acesta are mai multe variante. Claxon ca pietonul să-și miște diverse părți ale corpului mai repede, la trecerea de pietoni. Claxon ca să nu-i dea prin cap să coboare de pe trotuar. Claxon ca să nu mai traverseze deloc. Claxon enervat, trist, blazat, claxon amuzat și claxon îngrozit. Claxon-chemare și claxon-respingere. Claxon agresiv și
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
în acid boric. Rufele se spălau cu leșie (făcută și ea în casă, din cenușă), mai apoi, cu sodă și săpun, și acesta produs domestic la început. Cu excepția unor orașe din Ardeal, unde se folosea gazul metan, cea mai mare parte a țării se încălzea la foc de lemne, aduse cu căruța, tăiate cu drujba (al cărei vaiet e memorabil) și crăpate cu toporul. O dată cu mizeria comunistă, au reapărut cărbunii și "gazul", folosit în godine, niște sobițe de metal cu burlan
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
Simona Cioculescu Narațiunea pe care o propunem cititorilor noștri face parte dintr-un volum inedit de proză scurtă al lui Alexandru Ciorănescu, foarte cunoscut mai ales ca lexicograf, istoric literar și comparatist. Născut în 1911 la Moroieni, într-o strălucită familie de intelectuali și decedat în 1999 la Santa Cruz de
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
ușurată într-un mare număr de puncte deosebit de sensibile, capacitatea și eficacitatea serviciilor publice ar cunoaște o dezvoltare până acum cu neputință de realizat din pricina nemăsuratei creșteri a populației și a bunăstării sale, care înăbușeau toate eforturile. Pe de altă parte aceasta ar produce o abundență, care n-ar fi întru nimic dirijată sau conjuncturală ci, odată ce oferta ar depăși net cererea, am asista cu rapiditate la o masivă scădere a prețurilor, întovărășită de o nu mai puțin sigură și de
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
să vorbești. Spune-ți însă, de asemenea, că nu e vorba decât de fantome ale imaginației tale. N-am zis că o să pun să te împuște pe tine, asta ar însemna să merg împotriva intențiilor programului, și pe de altă parte, m-ar lipsi de votul tău și de simpatia fără de care proiectul meu nu va putea să se realizeze niciodată. Să considerăm lucrurile ceva mai la rece. Țara noastră pierde de pe acum un milion de morți pe an, și totuși
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
cifre și tehnicalități financiare, dincolo de bunăvoința politică din fundal, ele nu au nimic magic" (Monitorul de Brașov, 9.08. 1999). Probabil că termenul tehnicalitate va continua să circule, deși i s-ar putea obiecta faptul că dublează - cel puțin în parte - sensul unor cuvinte deja existente (de exemplu, tehnicism) și mai ales că nu are o formă tocmai fericită: echivalarea sufixului -ity cu -itate s-a realizat corect și fără probleme, în temeiul unei corespondențe etimologice și funcționale și a unor
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
și vom vedea.! Să nu-mi mai ziceți mie „moș Gogu”, dacă nu o să am dreptate! Mă, nepoate, nu suntem În stare să tăiem În carne vie, până la capăt. N-avem voință! Iuți la mânie, mai ales pe-aci, prin părțile noastre, dar moi! Moi la suflet! „Lasă-i, bă, să se pricopsească ei, că nici noi nu murim!” Ăsta e românul! Cum simte o adiere și-i e un pic mai bine, se-nmoaie ca balega În ploaie! Altceva ar
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
și puternică. Așa arăta când flăcări jucăușe coceau șoricul pe spinarea porcului. M-am bucurat și, fără să vreau, o sorbeam din ochi. - O să-i Împărțim când ne-ntoarcem la oraș, la coana Leonora. Musai să-i facem și ei parte măcar de un suc și o prăjitură, că altfel...- am glumit eu. - Bățul e după ușă! „Mă, Împelițatule, să nu te atingi de fată, că-ți rup picioarele!” - mi-a amintit Elena. - O să am eu grijă! Tu trebuie să pui
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
suc și o prăjitură, că altfel...- am glumit eu. - Bățul e după ușă! „Mă, Împelițatule, să nu te atingi de fată, că-ți rup picioarele!” - mi-a amintit Elena. - O să am eu grijă! Tu trebuie să pui bănuții de o parte pentru... Știi tu pentru ce! - am asigurat-o eu, amintindu-mi tenișii cu care se Încălțase cu o seară Înainte, la venirea spre casă. S-a rușinat. A pus o clipă capul În pământ, apoi mia zâmbit. - Știi ce? - mi-
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
extrem de redus și cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]