13,759 matches
-
erau “moi” în interior. Părea că micile particule alfa pot patrunde prin atomii de aur că un glonț cu viteză mare printr-o piftie. Dar Rutherford (lucrând cu Geiger și Marsden, doi asociați mai tineri) a descoperit că unele din particulele α erau puternic deviate când loveau folia de aur, iar altele, chiar respinse. Rutherford simțea că este la mijloc ceva foarte important, a repetat experimentul de multe ori, numărând cu grijă particulele împrăștiate în fiecare direcție. Apoi printr-o demonstrație
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
asociați mai tineri) a descoperit că unele din particulele α erau puternic deviate când loveau folia de aur, iar altele, chiar respinse. Rutherford simțea că este la mijloc ceva foarte important, a repetat experimentul de multe ori, numărând cu grijă particulele împrăștiate în fiecare direcție. Apoi printr-o demonstrație matematică dificilă, dar pe deplin convingătoare, el a arătat că există o singură explicație a rezultatelor experimentale, un atom de aur constă aproape în întregime dintr-un spațiu gol, aproximativ întrega lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
apariția unei noi ramuri a științei: fizică nucleară, domeniu în care Rutherford s-a dovedit a fi un pionier. În 1919, el a realizat prima reacție nucleară: a transformat nucleele de azot în nuclee de oxigen prin bombardarea lor cu particule α de mare viteză, realizare menită să împlinească visurile vechilor alchimiști. Curând, lumea și-a dat seama că transformarea nucleară ar putea să fie sursă de energie a Soarelui. Mai mult, având în vedere faptul că aceasta reprezintă procesul-cheie în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
5 miliarde de ani pentru Sistemul Solar. Marea contribuție a lui Libby în această direcție a constituit-o recunoașterea importanței radiației cosmice care bombardează Pământul, descoperire făcută în 1939. Tot el a explicat formarea tritiului în atmosferă. Razele cosmice sunt particule nucleare subatomice care sosesc încontinuu din spațiul cosmic, lovind și combinându-se cu azotul, elementul ce compune aproape patru cincimi din atmosferă terestră. Libby presupunea că o parte din atomii de azot se transformau în carbon radioactiv, sau carbon-14. Acest
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
utilizează potasiu-40 radioactiv, sunt esențiale în datarea continentelor și a structurilor geologice, iar metodă Rb-Sr (rubidiu-stronțiu) folosește atomi de rubidiu pentru datarea rocilor aduse de pe Lună. Se impune precizarea că toate aceste metode conțin implicații excepționale pentru adepții Bibliei ad-litteram. Particulele subatomice fac 29 legătură dintre istoria omenirii și istoria universului și îi rezervă omului un loc distinct în cadrul erelor geologice. O asemenea intrefață cu civilizația umană, care se regăsește și în microbiologie, este una dintre cele mai mari contribuții ale
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mai mari contribuții ale fizicii la „iluminismul” cultural. DE LA DEMOCRIT (cca. 460-360 î.Hr.) LA ARNOLD SOMMERFELD (1868-1951) sau scurtă istorie a atomului ELENĂ CIOBANU, clasa a XII-a C MOTTO: „Ideea că substanță este compusă dintr-un număr enorm de particule mici, discrete, constituie, în fond, esența explicațiilor tuturor proprietăților substanței”. (E. Rutherford) În anul 1896, chimistul francez Henri Antoine Becquerel (1852-1908), manevrând o sare de uraniu, a constatat că aceasta emite radiații invizibile, de natură necunoscută, care străbat materiale opace
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
descoperit și izolat radiul (1898) și poloniul (1902). Cercetând radiațiile β au stabilit sarcina lor negativă și, studiind efectele fiziologice ale radiului, au pus bazele radioterapiei. Cu aceaste descoperiri a început „era atomică”. Ideea de a căuta cele mai mici particule în care se poate diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel mai de seamă reprezentant al atomismului antic, Democrit (cca. 460-360 î.Hr.), a susținut că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel mai de seamă reprezentant al atomismului antic, Democrit (cca. 460-360 î.Hr.), a susținut că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi și spațiu gol; atomii sunt particule indivizibile și veșnice din care se compun toate lucrurile. „Începutul Universului, spunea Democrit, atomi și spațiu gol. Există o infinitate de lumi și toate au un început și un sfârșit în timp. Nimic nu apare din neant și nimic nu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
că aceea a proporțiilor multiple, consideră atomii că părțile cele mai mici ale substanței, fără a-i cerceta ca atare, fără alte explicații. „Semnalul” pe care l-a lansat Faraday reprezenta un pas înainte și, cu toate că denumirea de electron, pentru particulă purtătoare a sarcinii electrice elementare, a fost dată abia în anul 1881 de către G.J.Stoney, astăzi putem considera că istoria electronului începe odată cu lucrările lui Faraday. Despre fizica atomică în sens propriu putem vorbi abia după începutul secolului al XX
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Viteza luminii însăși este o limită în natură și nu poate fi depășită de nici un corp în mișcare. Ea este o constantă universală. Modelul atomic al lui Rutherford, a fost pus la punct în 1904. Ernest Rutherford (1871-1937) studia comportarea particulelor α la trecerea prin substanță. Din studiul devierii particulelor α el a ajuns la concluzia că atomul nu este compact, ci se comportă ca și când aproape întreaga să masă ar fi concentrată într-un “miez” central, încărcat electric pozitiv. Împrumutând o
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nu poate fi depășită de nici un corp în mișcare. Ea este o constantă universală. Modelul atomic al lui Rutherford, a fost pus la punct în 1904. Ernest Rutherford (1871-1937) studia comportarea particulelor α la trecerea prin substanță. Din studiul devierii particulelor α el a ajuns la concluzia că atomul nu este compact, ci se comportă ca și când aproape întreaga să masă ar fi concentrată într-un “miez” central, încărcat electric pozitiv. Împrumutând o idee mai veche (ce aparținea fizicianului francez Jean Perrin
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în teoria cuantelor, modelul atomic al lui Bohr s-a dovedit eficient în ceea ce privește explicarea unor fenomene legate de învelișul electronic al atomilor. Mecanica cuantică, care are în vedere dualitatea undă-corpuscul, a putut explică pe deplin comportarea electronilor și a unor particule la scară atomică și subatomica. GUSTAV ROBERT KIRCHHOFF (1824-1887) și ROBERT WILHELM BUNSEN (1811-1899), fondatori ai spectroscopiei ELENA-MĂDĂLINA IONESCU, clasa a XII-a C Deși este adesea omis de cărțile de istorie a științei, Gustav Kirchhoff a obținut importante realizări
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
materiei. Meditațiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea vechilor gânditori greci și indieni ai secolelor al VI-lea și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, de la cuvântul grecesc “atomos” care înseamnă “indivizibil”. Teoria să atomista a fost dezvoltată de discipolul sau Democrit (aprox. 460-370 î.Hr.) care a sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a lui democrit avea la bază ideea că substanță are structura granulara, discretă, particulele constituente fiind invizibile, indivizibile și eterne. Cel mai mare filosof al acelor vremuri, Aristotel (384-322 i.Hr.), a refuzat să accepte aceste concepții, iar scrierile sale 40 științifice, pline de erori, au fost dominante timp de pește 1.500 de ani
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele lui Boyle asupra proprietăților gazelor au sugerat că acestea sunt formate din particule mici având mult spațiu între ele; mai tarziu, matematicianul elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782) a făcut calcule care îl susțineau pe Boyle. În lucrarea “Chimistul sceptic” (1661) Robert Boyle a criticat teoria elementelor a lui Aristotel, arătându-i caracterul arbitrar și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
proprietățile diferitelor gaze și felul în care se dizolvau în lichide. Într-o, lucrare despre absortia gazelor (1803) el se întreba de ce apă nu dizolva aceleași cantități din diferite gaze: „Sunt aproape convins că situația depinde de greutatea și numărul particulelor diferitelor gaze”. Că recunoaștere a teoriilor lui Leucip și Democrit, Dalton a numit aceste particule atomi. Pe baza observațiilor sale a putut să facă calcule ale greutăților relative ale atomilor într-un număr de compuși diferiți - apa, amoniac, dioxid de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
absortia gazelor (1803) el se întreba de ce apă nu dizolva aceleași cantități din diferite gaze: „Sunt aproape convins că situația depinde de greutatea și numărul particulelor diferitelor gaze”. Că recunoaștere a teoriilor lui Leucip și Democrit, Dalton a numit aceste particule atomi. Pe baza observațiilor sale a putut să facă calcule ale greutăților relative ale atomilor într-un număr de compuși diferiți - apa, amoniac, dioxid de carbon, etc. - și de aici el a ajuns la ideea că toate combinațiile chimice apar
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
discontinue a substanței, ai cărei constituenți de bază sunt atomul și moleculă. Dezvoltarea ulterioară a fizicii a confirmat această ipoteză, demonstrând că ea reflect realitatea fizică. Deși teoria modernă recunoaște că atomii nu sunt indestructibili și că sunt formați din particule „subatomice”, teoria lui Dalton rămâne baza de înțelegere a reacțiilor chimice. Tehnicile analitice moderne au făcut posibilă găsirea masei atomice a fiecărui element, dar fiecare element mai are și un numar atomic, de la 1 pentru hidrogen (elementul cel mai ușor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
au transformat-o în teorie generală a mecanicii cuantice, aplicabilă fenomenelor atomice. De asemenea, Born a jucat un rol important după ce Erwin Schrödinger a publicat, în 1926, ecuația care stă la baza așa-numitei „mecanici ondulatorii”. În loc să trateze electronul că particulă, Schrödinger l-a considerat o undă. Dar care era aceasta? Schrödinger a sugerat - în sprijinul ideii sale - că electronul se comportă fundamental că o undă și că aspectul de particulă apare numai în animite condiții. Dar s-a dovedit că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la baza așa-numitei „mecanici ondulatorii”. În loc să trateze electronul că particulă, Schrödinger l-a considerat o undă. Dar care era aceasta? Schrödinger a sugerat - în sprijinul ideii sale - că electronul se comportă fundamental că o undă și că aspectul de particulă apare numai în animite condiții. Dar s-a dovedit că nu era așa. Analizând ecuațiile lui Schrödinger, Born a inteles ca o explicație mult mai plauzibilă o constituia reprezentarea că „undă de probabilitate”. Electronul nu este nici o simplă particulă care
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de particulă apare numai în animite condiții. Dar s-a dovedit că nu era așa. Analizând ecuațiile lui Schrödinger, Born a inteles ca o explicație mult mai plauzibilă o constituia reprezentarea că „undă de probabilitate”. Electronul nu este nici o simplă particulă care poate fi localizată precis în spațiul tridimensional și nici o undă tridimensională. În consecință, rezultatele corecte ale problemelor din fizica cuantică trebuia să incorporeze această,noțiune statistică, probabilistica. În decurs de un an, Heisenberg a sintetizat acest demens sub forma
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
contribuțiile științifice ale lui Oppenheimer s-au concretizat în lucrări importante asupra teoriei pozitronului, prima „antiparticula”, a electronului, anticipată în 1930 de Paul Dirac și descoperită experimental în 1932. A avut contribuții importante la dezvoltarea fizicii teoretice, a dezvoltat teoria particulelor elementare, a forțelor nucleare, a razelor cosmice. În general, Oppenheimer s-a dovedit capabil să stabilească relații între fizicienii teoreticieni și experimentatori, fapt care îi va servi în ceea ce avea să devină principala înfăptuire a vieții lui. După declanșarea celui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
teoriei cuantelor a lui Planck, al doilea în care aplică statistică matematică la studiul mișcării browniene și al treilea în care expune, într-un stil concis, “Teoria relativității restrânse”. Einstein consideră că lumina poate fi privită că o sumă de particule în anumite condiții și pe lângă acestea emite ipoteza că energia purtată de orice particulă de lumină, numită foton, este proporțională cu frecvență radiației. Formulă care exprimă aceasta este ε = hυ, unde ε este energia radiației și h este o constantă
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mișcării browniene și al treilea în care expune, într-un stil concis, “Teoria relativității restrânse”. Einstein consideră că lumina poate fi privită că o sumă de particule în anumite condiții și pe lângă acestea emite ipoteza că energia purtată de orice particulă de lumină, numită foton, este proporțională cu frecvență radiației. Formulă care exprimă aceasta este ε = hυ, unde ε este energia radiației și h este o constantă universală cunoscută sub numele de constantă lui Planck. Einstein a avut și susținători importanți
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de electroni utilizând ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuanta". Într-unul din articolele publicate în 1905 cu titulul “Mișcarea browiană” a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor solide în suspensie într-un lichid. În evaluarea importanței lui Einstein în istoria științei, este relevanță o comparație cu Issac Newton. În esență teoriile lui Newton au fost ușor de înțeles, genialitatea lui constând în faptul că el le-a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]