161,116 matches
-
icoanele împodobite, să nu-și oprească puterea înțelegătoare a minții la acest nivel exterior, ci să pătrundă rațiunile lucrurilor care vin de la Dumnezeu. Mă văd nevoită, pentru prima dată, să dau dreptate afirmațiilor senatorului Haralambie Vochițoiu. Nu știu în ce partid este înregimentat și ce politici practică, dar în mod sigur este iubitor al moralei creștine: „Asistam la atacuri fără precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Nu contează numele persoanelor și nici partidul sau alianța din care aceștia fac parte, pentru că, daca
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
dreptate afirmațiilor senatorului Haralambie Vochițoiu. Nu știu în ce partid este înregimentat și ce politici practică, dar în mod sigur este iubitor al moralei creștine: „Asistam la atacuri fără precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Nu contează numele persoanelor și nici partidul sau alianța din care aceștia fac parte, pentru că, daca le pronunțăm numele, îi facem oameni. Iar ei nu sunt. Ei sunt doar Satana ajuns în Parlamentul României”. Maria Diana Popescu
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
considerațiile autorului privind munca editoarei; exprimarea încrederii că în viitor vor apărea "noi și valoroase descoperiri" din opera lui V. Voiculescu; reproducerea unui memoriu adresat la 27 ianuarie 1970 de Ion Voiculescu tovarășului Dumitru Popescu, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, solicitînd sprijin pentru retrocedarea camerei foste a scriitorului, ocupată abuziv de un chiriaș impus familiei în propria casă. Dintre datele de istorie literară furnizate de George Corbu unele sînt utilizabile, altele reiau lacunar și deformat fapte cunoscute, una
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
politic va mai spune, de-a lungul Jurnalului, o liotă de alte extravaganțe și nebunii...). Pe 16 decembrie 1941, e demnă de interes o înfruntare cu "tovarășul" George Macovescu: "o discuție în timpul căreia el a apărat punctul de vedere al Partidului. Era vorba de un articol al meu, în care îl criticasem violent pe ultimul venit dintre poeții lozincarzi"... O altă amintire concretă e notată în aprilie 1943. E vorba de o directivă dată cu un deceniu în urmă de conducerea
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
de 1 Mai 1933, celula de ziariști și scriitori comuniști trebuia să apară în Piața 8 iunie, cu steagul roșu în frunte. Bineînțeles, toți cei prezenți la ședință au semnalat inutilitatea unei asemenea manifestații, riscul zadarnic, lipsa de discernământ a Partidului care-și lua riscul de a-i pierde pe puținii simpatizanți de care mai dispunea, și care ar fi fost mai la locul lor prin redacții decât în defilări de stradă. Prudența i-a ocrotit pe aproape toți, cu excepția lui
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
a doua din Drum fără pulbere să încep a lucra ca reporter al ziarului local, la Reșița." În numărul din 18 ianuarie al aceleiași reviste sunt reproduse angajamentele altor scriitori, cărora li "se dă cuvântul" ca într-o ședință de partid: Radu Boureanu: "Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: "În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: "În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; Un rol de seamă în acțiune îl va avea Hotărârea Partidului din septembrie 1951, cu privire la gospodăriile agricole și întovărășiri."; Nina Cassian: "În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko, precum și a lucrărilor pentru copii
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
dacă am cerneală mai gustoasă; încolo nu știu exact ce să fac. Doresc cititorilor mei ani mulți și să se gândească bine la ce gândesc." Sunt și ani marcați în întregime, încă de la 1 ianuarie, de o anumită aniversare căruia partidul comunist vrea să-i dea o importanță supremă. În această situație se află anul 1959, colorat în roșu de perspectiva împlinirii, la 23 august, a cincisprezece ani de la "eliberare". În Gazeta literară, chiar din primul ei număr pe 1959, datat
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
mai încape vorbă, pășise cu dreptul. La istorie nu tocise decît capitolele referitoare la P. C. R., care tocmai își sărbătorise a 30-a aniversare, așadar pronosticul n-avea cum să dea greș. Și într-adevăr, una din teme a fost Lupta Partidului Comunist Român în anii crizei generale. Punct ochit, punct lovit! La oralul de literatură română, Zoe Dumitrescu-Bușulenga nu folosea bilete, ci propunea verbal diferite subiecte. "- Cine vrea să vorbească despre caracterul revoluționar al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului, Silvester Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele, Partidului, Noi cei trimiși, Dar din dar, Popor, izvor renăscător), iar citatele sînt de o fidelitate uluitoare: Mi-e inima ca un ghioc ce-a prins 1) în el tot cîntul vieții, Cu ciripirile de joc și trilurile tinereții, Prin ea
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
-l la urmă pe cel cu tovarășa Ana. Aci, spune iscusitul Gheorghe, e vorba de o deviație. Kakaia deviația?, se oțărăște tătucul. Deviația face parte din cuvintele magice ale vieții politice comuniste. E răul cel mare într-o viață de partid "monolitică". După ce Stalin află, îi cere un timp de gândire și lămurește, pe rând, la cele trei întrebări. Cea de-a treia, evident, ne interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
interesează: "Trei: în chestiunea devierii: cunoști pericolele unei devieri. Lenin a fost împotriva lor, îmi spuse Stalin cu modestie, ca și când el ar fi fost ceva mai indulgent. Lichidați, zise, printr-o discuție în Comitetul Central și apoi în adunări de partid lărgite acest grup de deviaționiști. Ești mulțumit, Gheorghe?" În memoriile sale, Sorin Toma, fost redactor-șef al "Scânteii", una dintre cele mai triste figuri ale momentului, are altă părere despre Gheorghe: "În calitatea sa de secretar al CC, Ana Pauker
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
terenurilor colectarea produselor agricole, atitudinea față de țăranii "chiaburi" etc. Pe scurt, un nod al contradicțiilor. (...) Această contradicție permitea două abordări de natură opusă. Prima vedea ca instrument principal, în stare să biruie toate obstacolele și inerțiile "puterea de stat, capacitatea partidului și a statului de a impune ță voința lor pe toate căile: politice, instituționale, legislative și, eventual, prin constrângere economică." ... Așa vedeau (sau subînțelegeau) lucrurile Gheorghiu-Dej și cei din jurul lui: "pământenii". Dispuneau și de un model: cel sovietic, stalinist. Ana
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Pauker și Vasile Luca vedeau lucrurile cu totul altfel. La baza concepției lor stătea recunoașterea importanței țărănimii ca pătură socială majoritară în țară." "Moderația, metodele bazate pe stimulente economic, pe convingere și asentiment trebuiau să domine în activitatea organelor de partid și de stat". Aveau, spune Sorin Toma, și un precursor: Buharin." Părerea lui Sorin Toma este împărtășită azi chiar de personalități credibile ale istoricilor comunismului românesc. În anii cincizeci însă, Ana Pauker era un personaj odios , așa că tânărul Marin Preda
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Doamna Jeanne Marzesco (Ionica Mârzescu) este descendenta unei vechi familii de boieri și intelectuali moldoveni, care a dat slujitori ai Bisericii, cărturari și doi membri marcanți ai Partidului Național Liberal. Străbunicul, Gheorghe (Ghiță) Mârzescu (1834-1901), a fost profesor universitar la Iași și ministru al Cultelor în 1869-1870 și 1896-1897. Bunicul, Gheorghe Gh. Mârzescu (1876-1926), a fost o proeminentă personalitate a PNL, membru în mai multe cabinete prezidate de
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
tîmpiți și încremeniți și, adaug, cel mai sincer dintre conducătorii liberali". (N. Iorga) Tatăl, George Gh. Mârzescu (1907-1968), inginer cu studii superioare în Franța, a cunoscut din plin vicisitudinile unei descendențe deloc plăcută comuniștilor: Gh. Gh. Mârzescu scosese, în 1924, Partidul Comunist din România în afara legii. Greutățile vieții nu au ocolit-o nici pe doamna Marzesco, după cum îmi mărturisea într-o scrisoare pe care am publicat-o în volumul de însemnări al bunicului său, Fapte și impresii zilnice. 1917-1918, tipărit de
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre, tehnica nouă,/ metodele îndrăznețe, înaintate?.../ Dar vastele noastre resurse interne,/ resurse uitate?:/ nopțile pierdute în somnul adânc al veacurilor,/ în drumul nesfârșit al istoriei,/ nopțile ucise în lungii ani de robie,/ în lungii ani
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
numai că nu i se mai permite să creeze în afara perimetrului fixat de forurile de îndrumare, dar e obligat să prefacă structura internă a creației, tematica, stilul, compoziția, fiind dator să participe la programul de educație și agitație elaborat de partid, trebuie să facă propagandă. Ceea ce presupune accesibilitate, reducere a câmpului de acțiune, personaje pozitive exemplare. în cultura română, dogmatismul a ruinat producția unor mari scriitori: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu. E uimitor și deprimant saltul în gol
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
vreme în întuneric, față de dușmanul de clasă, demascînd fără cruțare pe cei ce caută să pună bețe în roate activității noastre constructive. Vom demonstra voința colegilor noștri de a urma pilda elevilor sovietici, îndrumați de gloriosul Comsomol și crescuți de Partidul lui Lenin și Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare, prin lupta căreia am ajuns tineri liberi într-o țară
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
de a urma pilda elevilor sovietici, îndrumați de gloriosul Comsomol și crescuți de Partidul lui Lenin și Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare, prin lupta căreia am ajuns tineri liberi într-o țară liberă". Articolul e nesemnat, dar pe exemplarul aflat la îndemîna noastră sînt notate cu creionul inițialele autorilor: St. C. & M. W. (St. C. = Ștefan Cazimir; M. W
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
și efectele persuasive ale repetiției:"Vom ilustra�, "Vom demonstra" - "Vom demonstra"; "față de organizația noastră" - "față de părintele nostru" - "față de clasa muncitoare"... Remarcabilă prin aplomb și densitate este parada clișeelor obligatorii: luptă, ură, dușmanul de clasă, demascare, exemplul sovietic, Lenin și Stalin, partidul, clasa muncitoare etc. Ar fi greu de stabilit, după trecerea unei jumătăți de secol, raprotul dintre sinceritate și conformism în plămada unor astfel de fraze. Instituirea "dublei gîndiri" și a "dublului limbaj" se produsese cu mare iuțeală. Elevii știau despre
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
femeile și bărbații se dădeau oricărui rest de infidelități, cu deosebire acelora sexuale, într-o întrecere tipică societății care se credea cea mai avansată. Scopul frecvent și intens erotic "acuza" orice mijloc, inclusiv, dacă nu mai ales, pe acela politic. Partidul era-n tot și în toate și, deși nu se dezvăluia, se dădea în vânt după amorul liber. Cartea este vie tocmai pentru că reușește să polemizeze cu mistificările din viața și chiar literatura din anii teroarei istoriei.
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
obiectul pe care-l credea compromițător era un jurnal pe care-l ținea de peste 30 de ani." Și totodată făcea o altă importantă precizare: "Am crezut întotdeauna - a urmat el - și la fel cred și acum că majoritatea membrilor acestui partid au fost, de la înființarea lui, agenți ai Moscovei." Pentru asemenea considerente politice, lui Petru Comarnescu îi era teamă că va fi arestat. El n-a avut curajul bătrânului C. Rădulescu-Motru sau al colegului său de generație Pericle Martinescu și s-
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
și a celor ce se petreceau în ea (din punct de vedere social-politic și cultural mai ales). Prin prieteniile românești cultivate de-a lungul anilor, prin curiozitatea față de evenimentele publice din țară, prin speranțele pe care și le pusese în partidul conservator-democrat "de sub șefia marelui nostru bărbat de stat Take Ionescu", - căruia i se alăturase prin intrarea în partid și prin participarea la turnee politice - Caragiale a rămas în permanență legat de țară. Cum spunea biograful său în Viața lui I. L
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
prieteniile românești cultivate de-a lungul anilor, prin curiozitatea față de evenimentele publice din țară, prin speranțele pe care și le pusese în partidul conservator-democrat "de sub șefia marelui nostru bărbat de stat Take Ionescu", - căruia i se alăturase prin intrarea în partid și prin participarea la turnee politice - Caragiale a rămas în permanență legat de țară. Cum spunea biograful său în Viața lui I. L. Caragiale, scriitorul a fost un "produs excepțional, dar un produs al solului nostru". Lucrul acesta se vede și
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]