50,139 matches
-
a așteptat în unghiul unui ipotetic viu amorțit într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la piept ca un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe de mine chemi păsările să-ți compună liedul iar tu cu flautul lumii redescoperi sunetele sensurile iubirii în prin peste moarte târziu târziul meu iubit nimicul ne înghite și uităm ne uităm ne uităm Anne Marie Bejliu, 15 februarie 2015 Referință Bibliografică: târziu / Anne
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
toridă și cu o medie zilnică, în România, de șase violuri... În aceeași notă, cu conotații involuntare, pare a fi și poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta cuminte și căta/ Cum să prindă pasărea,/ În cuib, la ea, mâna băga,/ Cu ea puțin se juca...” - cele trei puncte din finalul deschis al acestui prim catren ne îndeamnă să continuăm: Și păsărica mângâia,/ Tandrul copil de peruzea”... Doamne, ferește-ne! Cine știe ce se mai poate întâmpla
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
obiceiului, participanții erau obligați să o curteze apoi cu precădere pe semnatara mesajului ales, si de aici, desigur, porneau tot felul de istorioare... Pe de altă parte, ziua Sfanțului Valentin se mai numea, cu mult timp în urmă, Ziua Nunții Păsărilor, asta pentru că oamenii își imaginau că păsările își aleg perechea exact în ziua de 14 februarie. Obiceiurile române au căpătat apoi caracter creștin, iar sărbătoarea fertilității a devenit - desigur abuziv - sarcina expresă a Sfanțului Valentin, în ziua de 14 februarie
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
apoi cu precădere pe semnatara mesajului ales, si de aici, desigur, porneau tot felul de istorioare... Pe de altă parte, ziua Sfanțului Valentin se mai numea, cu mult timp în urmă, Ziua Nunții Păsărilor, asta pentru că oamenii își imaginau că păsările își aleg perechea exact în ziua de 14 februarie. Obiceiurile române au căpătat apoi caracter creștin, iar sărbătoarea fertilității a devenit - desigur abuziv - sarcina expresă a Sfanțului Valentin, în ziua de 14 februarie, catolicii merg la biserică pentru a rosti
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
pe schele, în dimineața acestei zile se pune apă sfințită în apă pe care animalele de casă urmează să o bea. Unii fermieri fac ocolul proprietății lor încă din zorii zilei, pentru a fi feriți, chipurile, de hoți și de păsările hrăpărețe. O dată ajuns pe meleaguri mioritice, occidentalul Sfânt Valentin a dat de protectorul local al tinerilor in-dragostiti, Dragobetele, fiul Dochiei, un fel de „omolog local” al lui Cupidon, care se sărbătorește tot în luna februarie, în ziua de 24. Deși
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
are un oarecare avans, deoarece și-a însușit deja tehnicile moderne de lucru, prin urmare are o echipă de relații publice imbatabila. Totuși, romanticul Dragobete îi face pe mulți să viseze la început de primăvară, in padure se dezleagă ciocul păsărilor care n-au plecat peste iarnă, în grădini vrăbiile se strâng în stoluri, incep sa ciripească și să-și dureze cuiburi. Cei mici urca în deal să culeagă ghiocei și bran-duse, iar fetele strâng apă din zapa-da netopita, cu care
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
lui așezată pe malul fluviului St. Laurent, unde ” Mi-a dat Dumnezeu fereastră”, după cum formulează mândrul oltean satisfacția unui țel împlinit. Da, acolo sunt invitați membrii Asociației pentru mari evenimente, dar mai ales acolo el, poetul, intră în dialog cu păsările de pe luciul apei, un rățoi, pe care l-a și botezat, fiindu-i constant musafir. Tot astfel se întâmplă cu păsărelele care îi jefuiesc vișinii, cu gâzele, cu rozătoarele și ce se mai ivește în grădina lui. Față de toate, el
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu”. A publicat mai multe cărți, printre care amintim: Sonete de palavragiu, Anotimp în căpăstru, Sexonete, Noul Testament - Poezia după George Lixandru, Orașul pe fond alb, Nebunul și pasărea albă a libertății și În pânda viermilor. Îl puteți citi, la zi, pe Facebook cât si pe Blogul personal, cu materiale literare și pe site-ul Gazeta lu’ Buzoianu’ cu articole de mare forță jurnalistică și reportaje fascinante. Astăzi, deși
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu aura țâșnirii harice, prelinsă ca o lacrimă de suferință sfântă și jertfă aleasă în Icoana martiriului său. Rugul aprins „Fecioară a
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
și cu visul său de a clădi o țară creștină, independentă și frumoasă, acestui binecredincios și iubitor de Hristos, domnitor al Țării Românești, în semn de respect s-a oferit prilejul prin preotul comunei Mogoșoaia, Claudiu Vrabie, care ca o pasăre măiastră a ridicat sala în picioare cu o rugăciune, apoi domnia sa spunând: „Cel ce pentru dreapta credință și neam s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache (ginere de altfel) drept-
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Crișan Andreescu Rusia răspunde sancțiunilor impuse de Occident printr-o "interdicție totală" pentru majoritatea produselor alimentare provenind din țările europene și din Statele Unite, a anunțat joi premierul rus Dmitri Medvedev. Această interdicție se referă la vită, porc, pasăre, pește, brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.
Rusia impune interdicţie totală la produsele alimentare din Europa şi SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82157_a_83482]
-
pe care îl contemplasem de nenumărate ori și mai înainte) mi-a dăruit un poem din cele importante într-o carieră literară: Fumegă în linia privirii negrul, blestemat vapor, și-n preajma lui se înfioară chiparoșii cu mâhnire. Ca o pasăre greoaie, fumul poposește și se reazemă de coșuri. Mohorâtă navă învie pe colină; printre arbori o teroare trece și de milă frunzele se rup și pleacă, curg în fumul zvârcolit, alături suie până când rămân în urmă. Fumule, cine ai fost
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
nu figurează nici un premiu literar. Nicolaus Sombart le-a oferit contemporanilor imaginea unei personalități complexe și frivole. Deloc întîmplător și DER TAGESSPIEGEL îl copleșește post mortem pe autor cu o pletoră de epitete: spirit cultivat, excentric, erotoman, un "Paradisevogel" - o pasăre a Paradisului. Cînd, fermecat de salonul mamei, junele Sombart își improvizează propriul divan într-una din dependințele vilei din Grunewald, dedîndu-se deliciilor lecturii "la orizontală", venerabilului profesor Werner Sombart care-și citea cărțile la birou cu creionul în mînă i
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
Articolul 1 Articolul 18 litera G din Decretul Consiliului de Stat nr. 70/1984 privind contractările și achizițiile de animale, păsări și produse animale se modifică și va avea următorul cuprins: "Membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației au obligația că, în raport cu numărul de ovine deținute și rasă acestora, să contracteze și să predea, la fondul centralizat al
DECRET nr. 131 din 10 mai 1988 pentru modificarea Decretului Consiliului de Stat nr. 70/1984 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106726_a_108055]
-
nu arătau mai bine. Niște amărâți, cu aere de activiști, niște mutre antipatice. Trecurăm cu bine și de cea de-a doua linie a frontierei de stat. Grănicerii redegiști se uitau la noi curioși. Nici o intervenție, însă. Păream liberi ca pasărea cerului. La fel se întâmplă și cu a treia linie, ca și cu a patra. Eram liberi! Ne venea să țopăim, - să țopăim de bucurie. în față, în sfârșit, ultima linie, linia a cincea. Ea pare ceva mai însingurată. Când
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
Socrate mai cere să-l socotească bogat pe omul înțelept, să aibă numai atâta avere cât e potrivit unui om cumpătat, iar Phaidros se asociază cu dragă inimă dorințelor maestrului său. Rugăciunea lui Coco "Dumnezeule, puternicule și gingașule, au ești pasăre au ești gând, au ești stea călătoare; au ești munte peste luceafăr, au ești vis, au ești fără să fii, te ghicesc... Vino la mine cu vântul, vino cu raza, vino cu vuetul lin al întunericului, din pământ, din holdă
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
este faptul simplu că arhitectul construiește mai întîi în cap, cîtă vreme albinuța o face direct în stup, și nici după aceea nu-și pune prea multe probleme din pricina simplă că moare de bătrînețe. Așadar, spre deosebire de gîze, de pești, de păsări și de minunata lume a mamiferelor - cel puțin pînă la proba contrarie -, omul are imaginație, proiecte și fantasme. Dacă imaginația și proiectele intră în discuție ceva mai tîrziu, atunci cînd trebuie să dovedești că nu ești albină, deși nici că
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
la care m-am referit cu alt prilej, se aliniază la același nivel al evocării Vacanțele copilăriei, minuscule, banale pasteluri precum Iarna ("Din cer cad fulgi alene/ Ca într-o visare,/ Iar zăpada acoperă pământul/ Ca o iertare".), și Sfat ("Păsări bune al înălțimilor/ Odihniți-vă pe aripile norilor/ și nu coborâți pe pământ:/ Pericol de uli."), și câteva poezii de maturitate, care maturitate nu a adus nimic nou, nici un impuls artistic, nici un adaos în viziune. Fustele, Mărul oprit, Portret de
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
și stau// din când în când trece un cal cărând/ de o discreție naturală/ o viață// mă uit la ceas/ hai să ne ținem de mână/ ca și când am opri/ calul"; tv: "de aici pleacă/ de aici pleacă procesiunea/ de aici păsările/ de aici plec eu/ toate lucrurile/ de acum de aici nu mai pleacă nimeni/ din mine/ pe ușa aia/ fără să se taie generos de câte ori în același loc// am sentimente despre care nimeni nu știe nimic/ nici oglinda de care
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
să mă sufoce/ în mai multe rânduri nu le-am răspuns/ trăiam prea intens fiecare viață"; video d.m.: "profetul respiră în timp ce respiră aerul său intim/ el este o mașină de respirat de 25 de ani/ care se încolăcește noaptea înăuntrul păsărilor/ el respiră din toate câte puțin/ din rădăcina dureroasă a zborului/ din încheieturile ploi8lor și din față și departe/ deși nu poate merge chiar oriunde/ cu asta/ el vrea să meargă acasă unde nu e nimeni/ aerul de acasă e
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
rădăcina dureroasă a zborului/ din încheieturile ploi8lor și din față și departe/ deși nu poate merge chiar oriunde/ cu asta/ el vrea să meargă acasă unde nu e nimeni/ aerul de acasă e mereu la fel de proaspăt/ ca două nume de pasăre/ el vrea înapoi într-un cuib de carne/ să respire mărunt toată viața// profetul respiră adânc în timp ce stă ghemuit cu niște brațe de sârmă/ aproape de o inimă mare/ mare de tot"; odihnă: "cămașa lui e atât de aspră că nici
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
pe șira spinării/ undeva// oricum poporul/ ca o piele de care nu știe/ crapă/ ca o sursă așa că vrea undeva unde să existe/ un loc de care să nu știe/ o casă/ pe unde orice trece necunoscut să fie/ o pasăre/ un pește înotând înapoi/ anapoda// e mai senin acum/ când doarme lângă ceva ascuțit"; el + (variantă): "profetul e aici/ printre noi/ și e mort dar ca orice mort mai are ceva de zis/ în acest timp toate erau la locul
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
zării spre somn. Oare nu tot astfel vei privi, traversându-le, monotonele câmpii ale cerului? (Câmpia); Ca o uitare intră ceața în pădure ori ca un plâns confuz pe frunze. Jur-împrejur, o umedă îmbrățișare. Copacii par a fi uitat de păsările pătrunse-n umbra lor, i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n fluturi, iar vulpile ca niște focuri subțiri nu le mai înfioară scoarța. Stejarii, roșcate insule, mai stăruie sălbatici, abia iviți din spume, pe când mestecenii vâslesc în alb, căci vântul
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
amestecă temele și epocile într-o proză obiectivă, balzaciană pe alocuri, în care perspectiva ideologică a actualității (detestarea burgheziei și a moșierimii, favorizarea țăranilor și a muncitorilor ca personaje învingătoare): Drum fără pulbere (1951) idealizează penibil contrucția canalului Dunăre-Marea Neagră; Pasărea furtunii (1954) pune în context marinăresc conflictul de clasă; Cronică de familie (1955, versiune restrânsă, promoțională; I-III, 1957) oferă o frescă a unui secol de istorie românească, punând accentele ideologice recomandate, dar totuși izbutind să sustragă realismului socialist multe
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]