2,193 matches
-
noastre. Pe urmă, lecturile m-au îndemnat să aprofundez domeniul, să cunosc aviatori și istorici de aviație". În întregul volum și în toate capitolele Daniel Focșa reușește să ofere destule date precise și aspecte inedite interesante din domeniul care îl pasionează expunându-le cald, cu farmec, cu o bună stăpânire a stilului și a limbii, ceea ce în ziua de azi nu-i puțin lucru, cum s-ar crede. Tehnic vorbind, volumul este o culegere de articole, apărute din păcate în publicații
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
a divorțat. Cred că cel mai mult am pus accentul pe faptul că scriu despre viața unor oameni, și nu pe lucruri abstracte. În ambele cărți, am încercat să reconstitui vieți, întâmplări, să refac ceva viu. Știu că unii sunt pasionați de partea tehnică, de avioane, de tot soiul de amănunte de genul acesta. Fără a le ignora, am considerat totuși că importanți sunt, în primul rând, oamenii care au făcut acestă istorie, și nu obiectele neînsuflețite. De asemenea, vorbind despre
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
aruncând cu lopata documente de arhivă peste documente de arhivă, întocmesc o carte. Rezultă ceva ilizibil, bun doar ca sursă de informații. O carte de istorie nu trebuie să fie ceva plicticos, prăfuit, încărcat de date și cifre, ci să pasioneze. Ca și un roman cu deosebirea că nu mai este ficțiune, ci sunt lucruri reale, care au existat. M-aș bucura ca lucrările mele să fie citite de specialiștii în domeniu, dar și de elevii de liceu. L.C.: Care vi
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ochi. Asta au găsit, numele mucenicului ăstuia... Ei, dar să nu mă mai încurc în divagații de tot soiul (divagații poate părea un cuvânt prea prețios pe buzele unui copil de doisprezece ani: nu și în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ochi. Asta au găsit, numele mucenicului ăsta... Ei, dar să nu mă mai încurc în divagații de tot soiul (divagații poate părea un cuvânt prea prețios pe buzele unui copil de doisprezece ani: nu și în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sunt tot timpul mici, suportabile. Dacă o să mă ratez (și este posibil), o să am satisfacția că am căzut de foarte sus". Cioran să se bucure! Voluptatea și satisfacția ratării: nimic nu ne reușește mai bine ca popor decât ratarea, suntem pasionați de ea și o căutăm cu disperare. 28 iulie 2002 Invitat la petrecerea (garden-party) organizată de cuplul scoțiano-spaniol, John Campbell și Reyes Guitard, două persoane pe care le iubesc și stimez atât de mult. Lume aleasă pe sprânceană, băuturi și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
născut într-o altă religie, pe care o respect, dar nu o practic. În țara asta m-am născut, am crescut, am iubit, am învățat, mi-am îngropat familia. Din limba acestei țări mi-am făcut o profesiune care mă pasionează. Și mi-a fost cu neputință s-o pă răsesc. Nu din patriotism. Din ceva mult mai adânc, sădit organic în mine. O să vă povestesc o întâmplare. Eram cu soțul meu în Elveția, la Lausanne. R.P. N-aveați de unde să
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
R.P. Punctualitatea e politețea regilor, a spus Ludovic XIV. A.R. Ei da, din punctul ăsta de vedere am fost regină. Tot sunt eu oarecum pro monarhistă. E-adevărat, nu știu dacă toți editorii de azi sunt oameni de carte, pasionați de literatură. Nu-i cunosc. Câțiva dintre ei, bineînțeles, au anvergură culturală, pricepere, competență - iar rezultatele se văd. R.P. Sita a mai cernut între timp. La începutul anilor nouăzeci existau combinații stranii - struțocămile din categoria editură plus cantină - și asocieri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
se găsește de fapt. CAPITOLUL VI Hollywood: în ciuda potopului abătut peste oraș, în luna martie nici o vedetă nu s-a înecat. Amsterdam: pescarii din insula Marken sunt hotărâți să-și apere insula în fața năvalei de turiști. Paris: inima și creierul pasionează opinia publică: o intervenție chirurgicală permite reanimarea cordului la un șomer sinucigaș; prof. Gosset prezintă un aparat care înregistrează vibrațiile infime ale creierului. Berlin: se interzice fermoarul la rochiile de damă; e urât și Germania are nevoie de oțel pentru
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Știu bine că viața în diverse puncte ale globului nu-mi va lua acest dar minunat, al capacității puerile de metempsihoză, și mă va sili să mai apelez la ea. 3: Îmi cumpăr ghete - 338 lei perechea. 4: Oricât mă pasionează evoluția politicii mondiale, evoluția filosofiei, evoluția teatrului și a operetei, evoluția romanului, evoluția poeziei, evoluția salariilor pe glob, evoluția scurtmetrajului, evoluția picturii, evoluția amorului, evoluția primadonelor, evoluția junilor-primi, evoluția bătrânilor secundari, evoluția pediatriei și - în directă legătură - evoluția armamentelor, evoluția
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
formă de banc. Nu deschid ochii. Spiritul somnolează odată cu pleoapa. Cineva îmi dă brânci să-mi comunice că un italian a fost arestat mulțumită unei femei goale. Sau chiar de o femeie goală. Nu mă clintesc. Nici măcar caii nu mă pasionează - caii despre care scriu ori de câte ori nu am despre ce scrie. Dar nu mă simt obosit. Aș minți argumentând patetic că m-a răzbit oboseala, la care are drept constituțional orice explorator. Eu nu obișnuiesc a dezinforma, așa cum mă feresc și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ai lui și față de sine însuși - cazul ideal - este pasionant pentru un scriitor. Personal nu cunosc acum un erou mai original.“ (Răspunzând la următoarea întrebare dintr-o anchetă asupra literaturii noi lansată de Viața românească: „Ce problemă de actualitate vă pasionează și considerați că ar fi bine să intre în preocupările literaturii noastre?“, în Viața românească din decembrie 1957) RPR devenită spectacol shakespearian (notă V. I.) „Năzuința legitimă a artistului, originalitatea, nu poate fi împlinită decât ascultând de porunca zilei noastre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu un văr de-al treilea, ca să rămână averile în familie). Fetele de la pedagogic se pregăteau mai ales să devină educatoare și învățătoare imediat după liceu, prea puține plănuind să dea la facultate. Erau printre ele inteligențe ieșite din comun, pasionate de filosofie sau de chimie, de engleză sau franceză, de istorie sau geografie. În fiecare an, fetele de la pedagogic luau premii la olimpiadele naționale. Nu știu dacă hotărârea de a intra imediat în serviciu le aparținea în totalitate sau ținea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
încrezător să văd triumfând justiția. Obsedată de lucruri în mijlocul cărora ideea de justiție pare ceva străin și inutil, generația de azi nu poate înțelege faptele și împrejurările aceste; ea nu poate acorda nici un senz logic faptului ca cineva să se pasioneze pentru cauza unui om judecat și condemnat aiurea, departe, chiar pe nedrept -; după cum nu-și poate explica tulburarea și dezordinea pe care o asemenea judecată a putut-o provoca în sânul unei societăți atât de senzibilă, sub raportul prestigiului ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
puternice și în suprarealismul artei naive, totuși nu am insistat prea mult în tablourile mele, încercările mele fiind doar pasagere. Pentru că la un moment dat am pomenit de pictorii naivi autentici, mi-am adus aminte că prin 1985, fiind și pasionat de speologie, am ajuns la Ciudanovița, o comună din Caraș-Severin, cu multe peșteri prin împrejur. Colegii mei de bântuit peșterile știau deja de pasiunea mea cu pictura naivă și mai în glumă sau în serios, mă tachinau amical. Dar aici
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
par, ele sunt de fapt făcute din aracet, plastic și geluri necomestibile. (2004) Vedetizarea politicii Dacă ar fi să ne luăm după oferta televiziunilor de știri de la noi, ar trebui să nu avem nici un dubiu că românii sunt dea dreptul pasionați de politică, că le place să mănânce politică pe pâine la orice oră din zi și din noapte. Te gândești că ponderea subiectelor legate de politică trebuie să fie în legătură cu studiile de piață pe care, cu siguranță, leau făcut respectivele
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
didactică și științifică, contribuind la prestigiul școlii ieșene de biologie. S-a născut la 4 octombrie 1927, în orașul Moinești, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna Urechești, județul Vrancea și Liceul Teoretic din Focșani, obținând bacalaureatul în 1946. Pasionată de studiul științelor biologice, între anii 1946-1950 a frecventat cursurile Facultății de Științe a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, secția Științe Naturale. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice, a fost numită asistent la Catedra de Botanică a Universității
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
al ideilor preconcepute, o mare putere de muncă i-au îngăduit să sistematizeze tot ce a studiat și apoi, în cursuri și prelegeri, să redea spre o mai bună înțelegere studenților și colaboratorilor. Posesor al unei culturi generale impresionante, era pasionat de frumos: istorie, literatură, pictură, muzică, teatru și film. Prof. univ. dr. Mihai Stoian, șeful Clinicii a III-a Chirurgie a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iași (1998-2005) a trecut la cele veșnice în ziua de 4 septembrie 2008 și a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
trebuie spus că, dincolo de ierarhii și canoane, ceea ce a adus cu adevărat nou cinematograful de după 1990 este, evident, libertatea tematică. Regizorii au fost, în fine, liberi să-și pună pe ecran propriile povești, să ecranizeze cum vor cărțile care-i pasionau sau să facă și una, și alta, amestecând obsesiile personale cu sugestii preluate din literatură. Termenul forte aici este personal. Căci altfel, sigur că da, și regizorii din perioada comunistă amalgamau sugestiile literare cu propriile idei, numai că și unele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
celor care nu mai văd drumul de sub tălpi din cauza nasului pe sus ; pe cinemagia nu mai ești a.l.s., Nae Caranfil sau Lucian Pintilie - ești doar un user și, ca atare, poți fi luat la tăvăleală fără menajamente... Oamenii sunt pasionați într-adevăr de Cinema și văd mai multe filme într-o zi decât noi într-o săptămână ! Suferă sincer pentru Cinemaul românesc (recunosc spășit că eu n-am ajuns la acest sentiment), sunt disponibili, vor să facă ceva, dar nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aporetică în privința evaluării consecințelor ei. Mă simt stânjenit atunci când sunt pus în situația de a discuta despre o creație artistică în termeni axiologici. Suferim astăzi de pe urma unui exces de conceptualizare ce ne-a estropiat plăcerea de a fi simpli cititori pasionați de literatură ori spectatori entuziaști în sala de cinematograf. Când deschidem o carte ori ne instalăm în fața ecranului, se poate descifra o reală istovire a gândirii și sensibilității în aceste obsesii pentru teză, mesaj, conceptș, „metodăș, „relevanță socialăș, „agendăș. Spun
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
țară unde și unii, și alții se uită mai mult la TV... Filantropica lui Caranfil vorbește cam despre același lucru ca și Marfa și banii lui Puiu (adică o Românie mafiotică), însă modalitatea este diferită. camera în mișcare nu-l pasionează (probabil, pentru că scenariile sale sunt în mișcare !), sunetul în priză directă nu-l preocupă (la cât de bine scrise sunt replicile, ar fi și păcat !) și, în general, Caranfil e mai curând adeptul unui cinema clasic. “i-apoi, a câta
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu barda... on connaît la chanson), dar că nu retrag nimic din acuzații. Tudor Caranfil iubește Cinematograful, dar iubirea lui are iz de romanță... , scriam acum aproximativ 12 ani. S-a schimbat ceva ? N-aș crede : Caranfil a rămas același pasionat de film, iar cele două volume ale sale apărute de curând (Dicționarul universal de filme și Dicționar de filme românești, ambele la Litera Internațional din Chișinău) stau mărturie. Problema nu este deci pasiunea lui sinceră pentru a șaptea artă, ci
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
însuși tot timpul, în care un ochi grăbit ar fi văzut un îngîmfat. Eu însă am ghicit de la început că e "altfel'. M-am bucurat mult cînd, venind prin acest birou, am aflat că inginerul Luchian, în timpul lui liber, e pasionat de muzică. Despre ce-i vorba în piesa de săptămîna viitoare? mă întreabă Luchian. Ca de obicei, zic eu. Ce "ca de obicei"! se miră Graur, că ai avut povestea ceea, cu ăla accidentat, îndrăgostit de doctoriță, sau doctorița de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mare o am eu... Da-da, eu! Brîndușa visa reintrarea în viața conjugală pe poarta aceea mare, tradițională... Dragostea pentru mine, sau mai bine-zis dragostea cu mine, o transformase: nu mai era orgolioasă. Era simplă, naturală, își recunoștea limitele, o pasiona meseria, avea întotdeauna cîte o idee bună, pentru că ea (mai era încă șefă de secție) căuta să rezolve anumite situații dinăuntrul lor, nu venea cu aere de superioritate. Dragostea noastră luase proporții. Brîndușa ajunsese la momentul cînd aștepta să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]