10,871 matches
-
apar o serie de diferențe. Se disting ariile culturale Banat și Sibiu-Brașov ai căror locuitori preferă într-o măsură semnificativ mai mare să se informeze direct și activ, decât cei din alte zone, sau Ilfovul și Dobrogea unde informarea este pasivă. Exista și zone in care datele sunt contradictorii, în sensul că oamenii isi declara interesul dar nu participa activ. Răspunsurile reprezentanților administrației locale din rural ilustrează din nou poziția privilegiată a Transilvaniei față de celelalte regiuni: aici există într-o măsură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mult despre dezvoltare comunitară, când există tot mai multe preocupări la nivel academic, politic, social, mediatic pentru acest doemniu, această concluzie capătă semnificații deosebite. Ce se poate spune despre raporturile comunitare la nivel național? Datele arată o abordare mai degrabă pasivă a acestei realități sociale, o atitudine de expectativă din partea locuitorilor, aceștia așteptând ca problemele comunității să fie rezolvate în primul rând de primărie, sau de alte instituții ale administrației locale sau de către stat. Se disting Banatul și zona centrală a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
județe din fiecare regiune, Crișana-Maramureș este reprezentată doar de Arad, iar pentru regiunile Banat și Dobrogea nu au fost culese date deloc. 29 Anova a arătat că există o corelație semnificativă între cei doi factori (informare activă/directă și informare pasivă/indirectă), testul F având valorile 8,269 pentru primul factor și 7,108 pentru al doilea, ambele valori fiind semnificative la pragul de 0,01. 30 Este vorba de setul de itemi F14 din chestionar, legat de măsura în care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
descoperă printr-un joc dialectic al conceptelor. Obiectul științelor constă în descoperirea lucrurilor neclare, neevidente, invizibile cu ajutorul lucrurilor clare, evidente, vizibile (ex: fumul este indiciul existenței focului, care e neclar și invizibil pe dealul din fața noastră...). Există două stări sufletești pasive plăcerea (potrivită firii) și durerea (străină oricărei ființe). Avem nevoie de plăcere doar atunci când în lipsa ei simțim durerea; când simțim durere, nu mai simțim nevoia plăcerii; plăcerea este primul dintre bunurile înnăscute; nu orice plăcere este de ales; plăcerea este
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
tradiționale, apartenența este automată și se stabilește pe o bază geografică sau familială, deci nealeasă. Ea este fatală și determinată a priori; aici, relațiile sunt puternice și normate, domnește ierarhia, aderarea este controlată, chiar restrictivă, iar membrii sunt mai degrabă pasivi și dominați. În cadrul unor astfel de dispozitive organizaționale, comunicarea și deschiderea către exterior sunt foarte limitate. Acest tip de comunitate se regăsește În clanuri, sate sau națiuni. Natura lor este În primul rând defensivă, ceea ce nu le Împiedică să se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și cei din categoria medie diferă Între ei prin modurile de operare. Primii Își asigură În prealabil o cunoaștere temeinică a medicamentelor și a utilizării lor de către medici, În timp ce intermediarii practică un marketing clasic, lipsit de imaginație și mai degrabă pasiv. Cei mai buni excelează În alegerea momentului favorabil și știu să se adreseze practicienilor atunci când aceștia sunt cei mai receptivi. Anticipând, ei adună, În prealabil, toate informațiile pe care interlocutorii le-ar putea solicita, adoptă o atitudine deliberat proactivă și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prin excelență purtătoare ale unor idei teologice, adesea de o mare profunzime și complexitate. E limpede, prin urmare, ca „Numele” divine nu se încadrează strict în categoria gramaticala a numelui: pot fi chiar verbe la mod personal, participii active sau pasive, ori propoziții nominale. Numitorul lor comun îl constituie funcția referențiala: ele desemnează divinitatea afirmând totodată ceva despre ea. Ceea ce afirmă numele este uneori simplu și ușor de înțeles („Unul”, „Cel dintâi și Cel de pe urma”, „Creatorul”), dar de cele mai multe ori generează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
semiotic: expresie lingvistică - referent, expresie lingvistică - concept, si referent - concept și evidențiază funcția de comunicare a limbajului uman îl fac să fie congruent cu preocupările de teorie și practica a traducerii. Semantica funcțională părăsește concepția naivă după care conștiința realizează pasiv o „copie” a structurii obiective a lumii reale, iar lexicul este un repertoriu de cuvinte, reflexe directe ale ideilor ce oglindesc lumea reală, dar ea se distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care oamenii caută scăpare în nenorocire. Același verb are ca prim sens „a fi uluit”: măreția lui All"h este uluitoare pentru oricine. ’aliha mai are și sensul de „a adoră”; și aici formă il"h are sens de participiu pasiv: „cel adorat”. O altă etimologie, mai ciudată, îl derivă pe il"h de la ’aliha bi„a se statornici (undeva)”: All"h este neschimbător, statornic. Alții îl derivă pe il"h de la waliha îl", „a dori cu ardoare, a tânji după
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
are însă și conotația de belșug, bogăție; de aceea, alți comentatori, printre care și R"z, îl pun alături de w"si‘, mall al-‘at"’98. Semnificații de bază: posesor de slavă, măreție, superioritate absolută. Traducerile românești - formele de participiu pasiv, precum și expresia „vrednic de Glorie” - riscă să accentueze o componentă de sens care nu e percepută de comentatori în numele al-Mamd: Dumnezeu că obiectul preamăririi de către cineva din afara (fapturile lui). Desigur, romanescul „slăvit” poate fi înțeles și că adjectiv, sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este înțeles că „laudă” și „aducere de mulțumire”, cea de-a doua fiind, de fapt, tot o formă de laudă. Cât despre ≤amd, după cum rezultă și din variantele de traducere prezentate, el este înțeles de obicei că un participiu pasiv cu valoare de intensiv, fiind obiect de laudă sau vrednic de laudă. Însă unii autori, ca Baghd"d, Qušayr și R"z, consideră că ar trebui înțeles că un participiu activ cu valoare de intensiv: All"h este ≤amd
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este mulțumitor întrucât răsplătește cu mărinimie faptele bune ale oamenilor. Acest lucru rezultă limpede din toate contextele. Gimaret consideră surprinzătoare remarcă lui Abó H"tim că Šakór ar putea fi înțeles fie în sens activ (š"kir), fie în sens pasiv (maškór), acest lucru nemaigăsindu-se la nici un alt comentator (op. cît., 352). Vedem însă că și traducerea lui Blachère a optat pentru sensul pasiv. Semnificație de bază: răsplătește pentru bine. 2.1.10.6. Muntaqim, Dó al-intiq"m: SOI „ne
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tim că Šakór ar putea fi înțeles fie în sens activ (š"kir), fie în sens pasiv (maškór), acest lucru nemaigăsindu-se la nici un alt comentator (op. cît., 352). Vedem însă că și traducerea lui Blachère a optat pentru sensul pasiv. Semnificație de bază: răsplătește pentru bine. 2.1.10.6. Muntaqim, Dó al-intiq"m: SOI „ne răzbunam” (‘inn" muntaqimóna) „răzbunător”/„Domnul răzbunării” (9ó al-intiq"m); ASM „suntem răzbunători” (32, 22)/„Ne vom răzbuna” (’inn" muntaqimóna), „deținător al puterii de a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și de pedepsele înfricoșătoare care îi așteaptă. Wadód derivă de la wudd, care este sinonim cu ≤ubb, „iubire”. Unii văd în el un intensiv: de exemplu Zamm"m îi dă că echivalent šadd al-≤ubb; alții îi atribuie un sens pasiv, deoarece un fă‘ól poate avea și sensul unui maf‘ól: în acest caz ar însemna „Cel iubit șde credincioșiț”. Aš‘ar și Qušayr consideră ambele interpretări complementare, în lumina v. 5, 54 în care este vorba de neamul de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
arabă că adevărate substantive sau adjective ce arată o stare, o calitate sau o acțiune permanentă 159. Și mai frecvente sunt însă adjectivele derivate de la forma de bază a verbului, descrise de gramaticii arabi că „asemănătoare cu participiul activ sau pasiv” (œf"t mušabbaha bi-’asm"’ al-f"‘îl wa-l-maf‘ól): cele de tip fă‘l (31), fă‘ól (6) și fă‘l"n (1: Ra≤m"n), toate cu sens intensiv. Apropiată că sens de acestea este forma fă‘‘"l
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cel din afara și cel dinlăuntru”, expresie la fel de misterioasă, și prin „Cel situat deasupra tuturor și Cel ascuns” - parafrază ce dezambiguizează - precum și printr-o transpunere, tot dezambiguizantă, în care cele două participii active care alcătuiesc acest nume sunt traduse cu participii pasive: „Văzutul și Nevăzutul”. 5.4. Mai ales în cazul unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă, desi seria sinonimica de cinci nume al-Bad‘, al-B"ri’, al-‚"liq, al-‚all"q, al-F"”ir are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
validare a eficienței diferitelor metode și procedee de predare/Învățare. Chiar cele mai noi procedee și tehnici de predare, sugerate de diferitele foruri de cercetare științifică, se cuvin a fi analizate În spirit critic, constructiv și nu acceptate În mod pasiv, fără a fi trecute prin filtrul reflecției personale, adaptate situațiilor concrete de instruire școlară. Capitolul IItc "Capitolul II" Orientări și tendințe În dezvoltarea metodologiei instruiriitc "Orientări și tendințe În dezvoltarea metodologiei instruirii" A. Caracterul dinamic și permanenta deschidere la Înnoire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
veche concepție potrivit căreia școala ar avea menirea să transmită tineretului un corp de cunoștințe precis determinate și de imediată eficacitate socială. În consecință, metodele erau adaptate În mod evident acestor sarcini de transmitere autoritară, ex cathedra și de Însușiredocilă, pasivă, a noțiunilor.Chiar atunci când se făcea loc deprinderii cu procesualitatea cunoașterii, a redescoperirii adevărurilor, profesorii suprimau sau scurtau atât de mult fazele esențiale ale cercetării Încercate de elevi (ca, de exemplu, găsirea ipotezelor, alegerea și urmărirea experimentelor etc.) Încât, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vedere modurile centrate pe a citi textul, a vedea imagini, a auzi informația, acțiuni Întregite cu a vorbi, a scrie, a acționa, a exersa (pe calculator). O Învățare prin excelență activă care este altceva decât cea limitată doar la moduri pasive axate pe a vedea, a citi, a asculta. Sistemele multimedia au marele avantaj că implică mai multe simțuri deodată sau În mod succesiv În procesul de Învățare, ceea ce face posibilă reținerea unei cantități mai mari de informație, În condițiile unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și elevi. Adeseori sesizăm În paginile unor lucrări, precum și În activitatea curentă, o Încercare de grupare a metodelor după predominanța sau exclusivitatea activității profesorului sau a elevului (mai exact după gradul de activizare), de unde denumirea de metode active sau metode pasive. Deși ne-am obișnuit atât de mult cu asemenea atribute sau criterii de principiu, legitimitatea acestei clasificări este de cele mai multe ori contestată, Întrucât se consideră că, În ultimă analiză, orice metodă implică o anumită activitate și, mai ales, este greu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
principale se recomandă să se formuleze concluzii parțiale, iar În partea finală, concluzii generale. Este o metodă ușor adaptabilă la nivelul și nevoile auditoriului. Dezavantaje: Prelegerea este deficitară În ceea ce privește procesarea informației și stimularea gândirii elevilor/studenților; determină o atitudine relativ pasivă În Învățare (chiar atunci când obiectivele de realizat ar cere o activitate intelectuală intensă); cunoștințele expuse oral se rețin parțial și se uită cuușurință; notițele luate sunt adeseori fragmentare și uneori inexistente, selecția esențialului făcută de către cei care receptează prelegerea este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unele critici, dimpotrivă, ele au devenit mai numeroase și din ce În ce mai aspre. În principiu, se consideră că „știința livrescă”, „noțiunile livrești”, găsite de-a gata În cărți, bazate pe autoritatea exagerată a manualelor și a cursurilor, contribuie la formarea unei culturi pasive, că aceste achiziții „...rămân sterile atât pentru rezolvarea problemelor practice, cât și pentru dezvoltarea ulterioară a gândirii” (Aebli, 1973, p. 46). Studiul livresc, unilateral și excesiv („erudiția textelor”) prezintă, prin urmare, riscul de a deveni tot atât de formal și de lipsit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înțeleasă și aplicată În spiritul unei psihologii senzualist-empiriste În virtutea căreia Însușirea oricărei noțiuni trebuie să se bazeze pe datele sensibile, observate sub supravegherea permanentă a profesorului, la Îndemnurile acestuia (prin Întrebări și indicații), eventual descrise, copiate, colorate, reproduse În mod pasiv de către copil. De aici și preocuparea crescândă pentru introducerea și folosirea În proporții sporite a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiune asupra comunității. Prin urmare, o ființă umană acționează în funcție de propriul sistem de valori, sistem care, pe de o parte, este influențat de societate, Și pe de altă parte, influențează societatea. Din perspectiva cognitivă, mintea umană nu este un receptor pasiv, ci un procesor activ, care selectează informații utile dintr-o varietate de informații. Acest proces de selecție este în general dominat de conceptul de valoare. La general vorbind, conceptul de valoare este practic unul din subiectele investigațiilor filosofice. Înțelegerea conceptului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
încercări de transformare menite să contribuie la menținerea competitivității acestor țări în noile condiții economice și tehnologice. Instruirea din Japonia anilor ’50-’70 a fost orientată către formarea de muncitori de calitate, disciplinați. Astfel, s-a încurajat memorizarea și învățarea pasivă, în dauna creativității. Pe de altă parte, sistemul s-a concentrat prea mult pe egalitate, descurajându-i pe mulți dintre cei talentați. Aceste caracteristici nu mai sunt funcționale în condițiile predominanței industriilor creative, mass-media sau software, domenii în care statele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]