1,893 matches
-
și contestația adolescentină recurg la chemarea "patetică" a unui nou stăpîn, a unui nou părinte, a unei noi călăuze. De altfel, se poate observa că într-un caz sau altul ruptura și contestarea afectează autoritatea puterii politice sau vizează tutela paternă, că imaginea Salvatorului așteptat visat în taină sau chemat în mod violent se poate prezenta în două moduri sensibil diferite. Fiind vorba de ceea ce mulți analiști înțeleg a fi o mișcare de "retragere spre copilărie", apare întru totul logic faptul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sensibil diferite. Fiind vorba de ceea ce mulți analiști înțeleg a fi o mișcare de "retragere spre copilărie", apare întru totul logic faptul că această imagine tinde să se definească cel mai adesea sub forma unui fel de substitut al autorității paterne. E vorba de un tată căutat din nou și regăsit, ce ia locul și joacă rolul unui tată pierdut sau repudiat, respectul și devotamentul, îndreptate spre personajul devenit erou, ajung, în acest caz, la Protector: el are misiunea să calmeze
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a fi în mod tragic amenințate, rolul de intermediar nu mai poate fi, într-adevăr, disociat de cel de protector, cu atît mai puțin de acela de părinte sau de călăuză. Celor care îl recunosc drept substitut al unei puteri paterne extrem de slăbite, ca si pentru cei care văd în el tînărul conducător la care se aspiră în secret, stăpîn și totodată complice, agent de mediere și de coagulare socială, eroul salvator li se impune la început la nivel spiritual și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
perechi de baze. Este transmis matern și codifică 13 subunități din complexul enzimelor lanțului respectiv, 22 RNA de transfer (tRNA) și 2 molecule RNA ribozomal (RNAr). Spre deosebire de genomul nuclear, unde gena este prezentă în două copii (una maternă și alta paternă), există mai multe copii ale DNAmt (toate de origine maternă), și în consecință mai multe copii ale genelor ce transcriu enzimele implicate în sinteza de ATP. Numărul mai mare de copii ale DNAmt ar putea fi o măsură de precauție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
și pe care copiii săi au datoria s-o iubească și s-o apere. Statul capătă chipul tatălui, fiind înzestrat cu acea Autoritate mereu îndreptățită care cheamă la arme și la înde-plinirea îndatoririlor. Fuziunea sacralizată dintre elementul matern și elementul patern se manifestă în însuși numele, masculin-feminin, de Patrie, sau în expresia "Patria-Mamă". Cetățenii devin "vlăstarele Patriei", iar această filiație îi înfrățește. Religia statului-națiune este de substanță matri-patriotică. Observăm că pornind de la acest complex mitic, afectiv și religios se dezvoltă în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mod viguros sentimentul Patriei-Vatră sau Cămin (Home, Heimat), iar din această fraternitate națională izvorăște ideea "sîngelui" comun. Relația cu Patria-Mamă capătă un caracter infantil, în sensul că relația cu substanța maternă implică o efuziune aproape oceanică, în vreme ce relația cu substanța paternă presupune obediență necondiționată (Right or wrong, my country). Se constituie astfel, la fel ca în cazul Trinității teologice, o osmoză și o coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
efuziune aproape oceanică, în vreme ce relația cu substanța paternă presupune obediență necondiționată (Right or wrong, my country). Se constituie astfel, la fel ca în cazul Trinității teologice, o osmoză și o coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune. Este ceea ce conferă statului-națiune conjugarea dintre o atotputernicie politico-militară și o atotputernicie mitico-religioasă. Statul-națiune dispune nu numai de puterea de coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile oricărui învățător "zelul pentru binele comun", cinstea, omenia, atitudinea paternă față de noile generații. El trebuie să fie mereu un "exemplu de virtute, de moralitate, de modestie". Căci e modelul la care se raportează cei din jur, funcția lui socială comportă gravitate. De unde concluzia "peregrinului transilvan", el însuși pedagog de elită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
gotică occidentală, cât și din folclorul vampiric est-european. De sorginte pur europeană, Dracula a fost mai întâi exportat în America, și abia apoi în alte culturi populare. Astfel, Dracula a devenit prototipul vampirului, generator de subtipuri, "un fel de figură paternă de mare forță"74, care a suferit transformări, de la personajul înfricoșător din romanul lui Bram Stoker la costumele absolut inocente de la sărbătorile de Halloween din prezent. Fuziunea dintre modelul estic și cel vestic în crearea lui Dracula nu ar fi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal 96. Echilibrând două extreme pe care le conține, egalizând ierarhia dintre ele și reconciliind tensiunile dintre diferitele semne, Dracula poate fi considerat un arhisemn în termeni derrideani. Un exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
trăsături ale protagoniștilor. În mentalitatea arhaică tradițională, se considera că omul care poartă numele unui sfânt devine și protejatul acestuia; de aici, dorința părinților ca nașterea copilului să se petreacă în apropierea sărbătorilor. Pentru conservarea onomastică a spiței de neam patern, se obișnuia să i se dea copilului numele tatălui dacă primul copil era fată, i se da numele mamei, în speranța că va fi și ultima, adică se va termina cu ea rândul fetelor. "De multe ori întâlnim oameni care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
idealul de frumusețe a fetei de împărat care are "obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr". Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor în linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reflecții este prezentată o situație inedită: visele medicului și nu ale pacientului sunt cele care constituie cheia vindecării. Întâmplarea este următoarea: în vis îi apare o pacientă tânără care era destul de greu de înțeles și care suferea de un complex patern. A doua zi pe lista pacienților săi apare unul nou, o tânără. Imediat face legătura cu visul. În mod firesc, ne întrebăm: a fost un vis premonitoriu? Medicul nu va răspunde la această întrebare. El a încercat să-l interpreteze
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
duse mai departe de către fiul său. În primul rând, în romanul lui Marin Preda tema familiei se dezvoltă prin accentuarea unui conflict între generații, soldat cu plecarea feciorilor „în lume“. Răzvrătirea fiilor mai mari (Paraschiv, Nilă și Achim) împotriva autorității paterne, culminează cu fuga lor la București, dar este urmată de împăcarea cu familia. În al doilea rând, între Ilie, apărătorul unor valori existențiale specifice lumii țărănești tradiționale, și fiul său cel mic se accentuează un conflict de idei, generat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
circul!»). Subiectul este implicat într-o situație complicată sau are o atitudine iresponsabilă. Diferitele elemente și protagoniștii visului aduc de asemenea informații despre semnificația acestuia: - capitelul este o evocare a bolții cerești și deci a unei nevoi de protecție (adesea paternă); - pista împărtășește semnificațiile arenei și scenei (vezi aceste două cuvinte); - clovnul este o invitație la detașare, la a privi lucrurile cu umor, la a râde cu sinceritate de propriile defectele ; - îmblânzitorul simbolizează stăpânirea instinctelor și a pulsiunilor; - trapezistul trimite la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cultului adus, în mod fizic și material, zeilor prin asigurarea nevoilor lor naturale (de mai bine de jumătate de secol, aceste date au fost semnalate independent de școlile britanică și scandinavă care vorbeau de o „schemă mitico-rituală”, Myth ad Ritua Patern)? e) Dacă până ceva timp în urmă (cf. Th.C. Vriezen 1996) răspunsul la această întrebare era un „nu” categoric, astăzi, după cum am văzut, am devenit mult mai prudenți: „nu”-ul se referă mai curând la epoca postexilică, dar nici acolo
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din realitate al celebrului Mitică... Dacă memoria lui Ion Luca este bîntuită de imaginea bunicului bucătar acceptată cu o duioșie ironică și ca unitate de măsură pentru receptarea distanțării care îl favoriza, Mateiu se poziționează în permanent contrast cu modelul patern, fapt pentru care s-au căutat explicațiile cele mai subtile: o opinie singulară, neconvingătoare și neargumentată susține Perpessicius în prefața la ediția Crai-lor din 1965, proiecînd o imagine de fiu model care a păstrat pentru părintele său "o deferență și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intimă..."; Al George opinează că fiul ar reprezenta un construct edificat conștient prin negarea modelului generator: "este evident că Mateiu și-a conceput opera și și-a construit un personaj exterior și interior în oponență sau violentă negație a modelului patern..."; Barbu Cioculescu încarcă de răspundere doar personalitatea tatălui destinul lui Mateiu ilustrînd condiția progeniturii unui părinte cu personalitate covîrșitoare căruia a-i rezista sau a i te supune producea dezastroase deformări, psihologia deformată a fiului nelegitim avîndu-și sorgintea tocmai în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lucrări ce nu intenționează să coboare în subteranele eredității ci să înfățișeze două experiențe umane semnificative fiecare în parte și mai ales privite împreună. Că a trăit Mateiu un complex al bastardului, că a fost supus unui complex al persecuției paterne, că a agreat figura arhetipală a orfanului dintr-o tendință secesionistă, că a fost terorizat de infernalul model al strămoșului plăcintar de sub tutela căruia a scăpat prin cultivarea gustului pentru lectură, muzică, pictură, confort și igienă, că a devenit heraldist
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
poate întîrziat, din acea generație estetică de pe la 1880, care profesa concepția unei supremații a valorilor artistice în viață." În intimitatea personajului pe care și-l crease Mateiu, pătrunde cu finețe analitică Eugen Lovinescu alăturînd și unele elocvente comparații cu personalitatea paternă: "Nu moștenise nimic din sociabilitatea, din nevoia de a fi în tovărășie numeroasă, în continuă reprezentație, din verva tatălui său risipită în fața unei galerii mute de admirație. Era mai mult un nesociabil, un singuratic, cu aparențe ursuze și posomorîte. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Popescu la Eleutheriu Popescu (Două loturi). Prin raportare la Nică a lui Ștefan a Petrei (sintagmă denomitativă cu valoare de biografie și încadrare în neam și spiță), Goe apare ca un nume suspendat, D-l în chestie neavînd un model patern, biet Hamlet în pantaloni scurți într-o lume a femeilor; genial este intuită și funcția numelui Mitică indicînd lipsa de individualitate și manifestînd parcă tendința de a deveni substantiv comun; soțul care profită senin de expedițiile erotice lucrative ale consoartei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lăsat să aștepte în frig, Mateiu declara că "nu suportă fierul rece pe mână" Imbecilule! declara tata și Mateiu iarăși rânjea, încântat că și-a ajuns scopul de a-l exaspera pe tata." Își va fi amintit și de represaliile paterne înfățișate tot de sora sa vitregă: "Îl adusese la Berlin spre a urma cursurile de Drept la Universitate. După cîtăva vreme aflase că Mateiu nu mergea la cursuri și "își pierdea vremea" hoinărind prin oraș și admirînd pomii seculari din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care citim însăși viața lăuntrică a scriitorului." Un singur cusur se recunoaște lui Pașadia Măgureanu "prieteșugul cu Gorică", personaj care ne coboară în Subura, priceput în știința vieții "care nu se învață din cărți", personaj care introduce în roman figura paternă, despre care Mateiu se exprimase în Jurnal cu, zice Ș. Cioculescu "candoarea cinismului". În reflectarea romanescă, de candoare nu mai poate fi vorba și ura se desfășoară torențial și distrugător, referind mai întîi la inventarul parcă nesfîrșit al tarelor morale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de lebădă..." " Pare că, fascinată, vremea iarăși își contenește mersul. Și în văzduhul fluid nici o adiere, în frunzișuri nici un murmur, pe luciul apei nici un fior..." În cazul unor portrete realizate prin aproximări și negații succesive, preluarea de către Mateiu a modelului patern nu mai poate fi pusă sub semnul îndoielii și trezește bănuiala de infracțiune... în familie: Broaște... destule "Nu era nici mare nici mic, nici gras nici slab, nici nalt nici bondoc, nici subțire nici gros [...]. Cu un cuvînt o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă vorbeau o limbă fără greșeli de ortografie." "Teodosie este fiul lui Nea Goe Basarab." "Iliada a fost scrisă de un trubadur necunoscut, pe nume Homer." "Felix și Otilia, lipsiți de dragoste paternă, și-o acordă reciproc." "Riga Crypto devine profesor la liceul Spiru Haretei, apoi publică "Oul tomnatic"" Transmisiuni RTV "Balonul depășește circumferința terenului." "Îmi cer scuze dacă am omis vreo eroare." "Este faultat la exact aproximativ 17 metri..." "O fază care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]