6,349 matches
-
care și "prohibitine", există în plante independent de prezența patogenilor. Dintre acestea, unele sunt eliminate la suprafața organelor sau în mediu, altele rămân localizate în diferite țesuturi. Astfel de substanțe pot acționa în două moduri: ca repelente sau toxice pentru patogeni și ca stimulatoare pentru flora antagonistă. Substanțele toxice eliminate au fost identificate la diferite organe (semințe, frunze, rădăcini), cele mai studiate dintre acestea fiind de natură fenolică. Patogenii care străpung barierele chimice exterioare se confruntă cu substanțele toxice din interiorul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de substanțe pot acționa în două moduri: ca repelente sau toxice pentru patogeni și ca stimulatoare pentru flora antagonistă. Substanțele toxice eliminate au fost identificate la diferite organe (semințe, frunze, rădăcini), cele mai studiate dintre acestea fiind de natură fenolică. Patogenii care străpung barierele chimice exterioare se confruntă cu substanțele toxice din interiorul celulelor și țesuturilor plantelor. Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor față de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care străpung barierele chimice exterioare se confruntă cu substanțele toxice din interiorul celulelor și țesuturilor plantelor. Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor față de patogeni. Inhibitorii enzimelor produse de patogeni au, în acest caz, o funcție importantă. Boabele tinere de struguri conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se confruntă cu substanțele toxice din interiorul celulelor și țesuturilor plantelor. Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor față de patogeni. Inhibitorii enzimelor produse de patogeni au, în acest caz, o funcție importantă. Boabele tinere de struguri conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
patogeni au, în acest caz, o funcție importantă. Boabele tinere de struguri conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen. Chimiotropismul. Zentmeyer (1961) a arătat că rădăcinile vii de avocado atrag zoosporii de Phytophthora cinnamoni, pe când cele moarte sau ale altor plante nu-i atrag. La fel și în cazul ciupercii Phytophthora citrophthora patogenă la citrice. Rezistența funcțională postinfecțională. Ideea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen. Chimiotropismul. Zentmeyer (1961) a arătat că rădăcinile vii de avocado atrag zoosporii de Phytophthora cinnamoni, pe când cele moarte sau ale altor plante nu-i atrag. La fel și în cazul ciupercii Phytophthora citrophthora patogenă la citrice. Rezistența funcțională postinfecțională. Ideea că celulele vegetale atacate de un patogen, sintetizează substanțe antibiotice, a fost emisă prima dată de Ward în 1905 și explicată de Muller în 1940. El a propus termenul de “fitoalexină” cu etimologie greacă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
rădăcinile vii de avocado atrag zoosporii de Phytophthora cinnamoni, pe când cele moarte sau ale altor plante nu-i atrag. La fel și în cazul ciupercii Phytophthora citrophthora patogenă la citrice. Rezistența funcțională postinfecțională. Ideea că celulele vegetale atacate de un patogen, sintetizează substanțe antibiotice, a fost emisă prima dată de Ward în 1905 și explicată de Muller în 1940. El a propus termenul de “fitoalexină” cu etimologie greacă: phyton - plantă; alexeinsubstanță de apărare (1956), care definește molecule a căror sinteză este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
căror sinteză este indusă în plante, ca răspuns la diverși factori de stress. Fitoalexinele sunt compuși cu greutate moleculară mică, antimicrobieni, atât sintetizați cât și acumulați în plante, după expunere la stres. Prin factori de stress se înțelege, prezența unor patogeni, dar și unii factori fizici (radiațiile UV) sau chimici (sărurile de cupru). Sinteza fitoalexinelor are loc sub acțiunea unor elicitori, care sunt foarte diverși ca structură chimică și modul lor de acțiune în fiecare plantă (tab. 3). Reacția de hipersensibilitate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sistematice au fost efectuate de către Holmes (1929), cu paraziți obligați. Mult mai târziu s-a demonstrat că hipersensibilitatea apare și în cazul ciupercilor facultativ parazite, ca și în cazul bacteriilor și virusurilor. La soiurile hipersensibile, ca urmare a penetrării agentului patogen, se produce brunificarea și moartea celulelor infectate, așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unui echipament enzimatic bogat, atacă un număr foarte mare de specii de plante, indiferent de vârstă. Organul plantei. Nu toate părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
toate părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fertilizării necorespunzătoare are o deosebită importanță practică. Fertilizarea echilibrată poate fi favorabilă creșterii rezistenței plantelor la boli. Principalele elemente N, P, K trebuie administrate în doze echilibrate, ceea ce influențează o bună creștere a plantelor și o rezistență ridicată la atacul patogenilor. În general, utilizarea îngrășămintelor cu N în exces și mai ales, în absența celor cu K și P micșorează rezistența plantelor. Azotul în exces determină formarea de hidrați de carbon cu greutate moleculară mică, de zaharuri și acizi aminici, reduce
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la boli. Cartoful plantat numai în soluri ușoare, nisipoase este mai rezistent la atacul ciupercii Synchytrium endobioticum decât în cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
metode agrofitotehnice Alegerea terenului se va face în concordanță cu cerințele față de sol a fiecărei specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează în sol și produc an de an pagube din ce în ce mai mari. Aplicând însă, o rotație rațională cu plante care nu au agenți patogeni comuni, culturile nu sunt atacate de patogenii acumulați în sol, astfel încât, în câțiva ani vor dispărea. Pregătirea terenului. Pentru asigurarea unor condiții optime de creștere și dezvoltare a plantelor, este necesar, să se pregătească terenul de cultură conform cerințelor fitotehnice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]