4,633 matches
-
Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și Întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese În umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc Îmbracate În aura profesionalismului, domnul profesor Florea Virgil Își punea, de aceasta dată, la o vârstă Înaintată, sufletul, zâmbetul, răbdarea, experiența anilor de dascăl, la picioarele unor micuți frumoși, plângăcioși, dar ... cu o
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
activității constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului, a qandirii. Copilul folosește în exprimare o limbă vie, care corespunde trebuințelor și intereselor sale. De fapt, așa cum spunea un cunoscut pedagog "Adevărată at itudine gramaticala constă în a alege și a folosi corect și cu siguranță formele și construcțiile, iar nu în a le cunoaște în mod teoretic". Aceasta este linia ce trebuie urmată pentru a realiza dezvoltarea exprimării corecte a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
tratarea diferențiată a elevilor în lecție. Acest aspect impune o serie de probleme cadrelor didactice: cunoașterea psiho-pedagogica a fiecărui elev și, în acest sens, cunoașterea nivelului intelectual, al ritmului de muncă și a volumului de cunoștințe ce se poate însuși. Pedagogii accepta, în general, ca rămânerea în urmă la învățătură este un proces desfășurat în patru faze. În primă fază elevul apare nemulțumit de școală pentru că nu înțelege lecțiile, nu poate rezolva unele probleme și exerciții. Ca urmare, apar primele goluri
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
zvon și experimentele științifice care stau la baza rezultatelor promise! CONSILIEREA PARINTILOR În cele mai multe situații, consilierea părinților este o sarcină dificil de început din cauză că primul motiv de consiliere este tocmai acceptarea diagnosticului. Mulți specialiști din domeniu (asistenți sociali, medici, psiho pedagogi) reclamă faptul că majoritatea familiilor cu copii cu autism care apelează la servicii sociale pentru copilul lor ar avea nevoie de consiliere tocmai pentru a accepta în primul rând diagnosticul copilului lor. Ori, tocmai aici nu poate interveni psihologul: din moment ce
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și instrumentele muncii cu cartea necesare pentru școală, pentru viață. În ansamblul atribuțiilor educative ce revin bibliotecii școlare, cartea devine doar unul dintre instrumentele activității de bibliotecă. Bibliotecarul școlar, sau cel care îndeplinește această funcție, trebuie să cumuleze calități de pedagog și psiholog. În sprijinul lui vin și celelalte cadre didactice (diriginții, profesorii de diverse specialități și toți ceilalți factori care concura la educația elevilor). Aceasta cu atât mai mult cu cât tendința generală a școlii moderne constă în a-i
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de societatea informației, nefolosind suficient competențele bibliotecarilor și ale serviciilor oferite de către biblioteci! De aceea, la manifestările care au avut loc a ținut să fie prezenți și factorii responsabili de evoluția bibliotecilor, să cunoască problemele cu care se confruntă acești pedagogi fără catalog. Biblioteca a invitat de-a lungul anilor personalități ale societății românești care au un cuvânt de spus în procesul educativ formativ, dar și în evoluția profesiei. Trebuie menționate consemnările și imaginile acestor personalități : Ion Stoica, Mircea Regneală, George
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie falsă a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și produselor creației. În ultimii ani, literatura creativității s-a dezvoltat mult, în special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată de Freud, se consideră că la baza actului creativ se află procesul sublimării. Freud localizează geneza procesului creativ în inconștient. Aici procesele se supun
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pregătirea lor inițială noțiuni de psihopedagogie, sociologie, cu accent pe problemele familiale și posedă competențele enunțate mai sus. Ei ar putea fi: profesorii, învățătorii, educatorii, asistenții sociali, consilierii, medicii, psihologii, preoții și polițiștii; * Specialiști educarea părinților ar putea fi: psihologi, pedagogi, asistenții sociali, medicii care posedă experiență în domeniu dar și o pregătire suplimentară pe problematica familiei, școlii, comunității. * Anumite categorii de părinți pot fi „transformați” în îndrumători de grup, cu condiția să aibă studiile necesare și dorință de partcipare la
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură de lecție, adică să arate etapele prin care ar trebui să treacă desfășurarea oricărei lecții spre a asigura obținerea unor rezultate bune. Asemenea modele au elaborat I. A. Comenius, I. H.
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
botezau, iar mai târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru atingerea idealului perfecțiunii umane în lumea pământeană. El recomandă purificarea ființei umane, prin suprimarea pasiunilor și pacticarea consecventă a virtuții. Această concepție a stat la baza viziunii pe care Sf. Clement Aleandrinul a avut-o asupra educației. În scrierea Pedagogul, prima lucrare sistematică de pedagogie creștină, din care s-a alimentat o întreagă tradiție, Sfântul Clement Alexandrinul consideră că idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Împărăția cerului, altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 167<footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu este sinonim cu „Pedagogul”, deoarece se îngrijește de educațuia oamenilor în adevăratul înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul Lui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 167<footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu este sinonim cu „Pedagogul”, deoarece se îngrijește de educațuia oamenilor în adevăratul înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul Lui este de a face sufletul mai bun, nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata credință. Puritatea sufletească și cunoașterea sunt
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
plăcere imorală. Nu va putea trăi evitând păcatul decât omul care a primit o educație aleasă, de aceea el trebuie format încât să aspire la sfințenia absolută, la a-l imita pe Hristos în actele sala, la perfecțiune. În lucrarea Pedagogul, autorul arată și ce înțelege el prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă de buna creștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
modul de gândire și stilul de lucru în clasă, cristalizate timp îndelungat în învățământul tradițional, prea puțin preocupat de această latură a personalității, dar care capătă în zilele noastre o valoare tot mai mare. La începutul secolului, o serie de pedagogi și filozofi au criticat concepția tradițională a școlii: J. Dewey, Maria Montessori, Ovide Decroly au arătat slaba legătură a școlii cu viața, cu practica, pasivitatea elevilor, insuficienta solicitare a dimensiunii creative, a gândirii divergente. S-au pronunțat împotriva rigidității planurilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tainelor muzicii la o vârstă fragedă. Un punct de plecare al autorilor, îl constituie sistematizarea și gradarea problemelor de bază, de teorie muzicală și instrumentală, pentru corecta însușire a deprinderilor instrumentale și o fidelă citire a unui text muzical. Majoritatea pedagogilor din țară și din străinătate agreează idea performanțelor artistice realizate la o vârstă fragedă. O problemă aflată mereu în atenția profesorilor de pian este aceea legată de modalitatea efectuării inițierii teoreticomuzicală, dacă aceasta trebuie realizată odată cu cea instrumentală sau anterior
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
de pian este aceea legată de modalitatea efectuării inițierii teoreticomuzicală, dacă aceasta trebuie realizată odată cu cea instrumentală sau anterior ei și apoi continuată în paralel. Cu privire la vârsta la care se poate începe educația muzicală, în sensul larg al cuvântului, majoritatea pedagogilor consideră că ea se poate realiza la o vârstă fragedă. În acest sens, se preconizează mai întâi o fază de pregătire instrumentală în care copii se familiarizează cu muzica și li se oferă totodată noțiuni teoretice elementare. În România educația
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
diversității domeniilor în care se realizează creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în cancelaria profesorilor sau până trecea spre infirmeria școlii. Când ieșea din cancelarie și trecea spre sala unde urma să țină cursul de igienă, pe coridoare se făcea o liniște profundă întreruptă numai de zgomotul ușor al pașilor profesorului Brăescu. Pedagogii de serviciu și elevii întârziați își luau o poziție respectuoasă și îl salutau în tăcere, aplecând puțin capul înainte. Întreaga făptură a acestui profesor le impunea un respect deosebit și toți căutau să nu-l supere cu nimic. În anul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
a tratat pe elevul vinovat cu aceeași bunăvoință părintească. Din această întâmplare elevii și-au dat seama că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul Veniamin Costache spunea că după moartea doctorului Brăescu, circula printre elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar. Acest
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Își îndeplinea cu aceeași râvnă îndatoririle, dar mergea mai încet, era preocupat de gânduri pe care nu le exterioriza, vorbea foarte puțin, ceea ce îi făcea pe cei care l-au cunoscut să creadă că era suferind. Într-o zi, un pedagog a comunicat discret ca profesorul și doctorul Brăescu a murit. Nu s-a putut afla dacă a fost bolnav sau nu, după cum nu s-a știut nici ziua în care a murit, nici unde a fost înmormântat. Era evident că
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]