13,371 matches
-
psihologia mai veche (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Psihomotricitate este expresia maturizării și integrării funcțiilor motrice și psihice la nivelul pretins de integrarea funcțională bună a individului în ambianță (M. Epuran, 1976). Receptor organ de simț sau segmentul periferic al acestuia, care transformă energia excitantului extern în excitație nervoasă (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Reprezentare (engl. representation, fr. représentation) proces psihic ce face trecerea spre procesele cognitiv-logice. R. reflectă obiectele și fenomenele
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
variabil. Factorii determinanți în rezistență: * Stabilitatea proceselor psihice nervoase, favorizează depunerea unor eforturi îndelungate. * Fibrele musculare implicate în efort, fibrele roșii ST (slow twitch) sînt fibre "lente" favorabile efortului de rezistență. * Rezervele energetice mobilizate și calitatea metabolismului. * Elasticitatea vasculară, capilarizarea periferică, compoziția sîngelui, capacitatea pulmonară. * Pregătirea volitivă și motivația subiectului pentru efectuarea unor eforturi epuizante. FORȚA Definiție. Posibilitatea organismului de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare prin intermediul contracției musculare. Forme de manifestare a forței (Gh. Cîrstea, 1993) * În funcție de participarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
era egal). Alungând tentațiile explicative, partea mea activă, deși hotărâtoare, nu trebuia decât să mă mențină disponibil. Așa se face că într-o zi de vineri, rătăcind la întâmplare pe străzi, am ajuns la marginea de dincolo a unui cartier periferic. Simțeam apropierea câmpului. Străbăteam o uliță prăpădită, cu șanțuri năpădite de buruieni. Casele păreau nefiresc de mici, niște cocioabe. Patru copii se ghemuiseră pe scara de ciment a unei clădiri mai răsărite, pesemne o măcelărie, și mă urmăreau cu privirile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Poate chiar mâine...“ Zâmbeam, îmi aminteam că o dată, mai demult, într-o zi de martie, stăteam pe culoarul unui vagon de clasa a treia, aș fi fumat, era înghesuială mare, nu mi puteam mișca mâinile. Venisem devreme la gara aceea periferică, mai era un sfert de ceas până la plecarea trenului când ușa unui compartiment arhiplin s-a deschis brusc. În prag s-a ivit un tânăr înalt și slab, cumplit de palid. Îl însoțea o femeie măruntă, abia îi ajungea până la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cercetărilor consacrate „maladiei lui Parkinson“ s-au început incursiuni într un domeniu până în prezent necunoscut, cel al regularizatorilor biochimici ai instinctelor și sentimentelor umane. 8. Așa se face că a doua zi am părăsit orașul. Trenul pleca din aceeași gară periferică. De data asta, poate pentru că era la amiază, se găseau destule locuri libere, dar noi am rămas la fereastră ca să privim lanurile de porumb îngălbenite, apele nămoloase ale Sabarului, luncile albăstrii ale Argeșului și Neajlovul pierdut printre fantomatice mlaștini și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sau reviste și pentru care și-au asumat răspunderea. Introducere Parisul, oraș capitală, își concentrează forțele într-un spațiu restrîns de 87 km2, aproape circular. Clasele populare au fost în mare parte izgonite în afara limitelor administrative ale orașului, dincolo de bulevardul periferic. Această segregare accentuează excluderea socială, iar Parisul nu încetează să se îmburghezească. Chiar dacă nu toți francilienii 2 au posibilitatea să locuiască în Paris, aceasta nu justifică ideea potrivit căreia capitala ar fi rezervată claselor avute. Chestiunea amestecului social se va
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
al densității rezidențiale, Parisul s-ar caracteriza prin concentrarea în interiorul său a zonelor celor mai populate ale aglomerării sale. În comparație cu Londra, Tokio sau Moscova, unde densitățile sînt repartizate destul de uniform, orașul Paris constituie un nucleu foarte dens în jurul căruia comunele periferice prezintă o populare mai difuză. New York-ul, cu densitățile rezidențiale ridicate din cartierul Manhattan (242 locuitori pe hectar), prezintă o configurație asemănătoare. Dar, în cazul Parisului, frontierele administrative coincid cu zonele cele mai dense, fapt care nu rămîne fără urmări
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a modului în care este percepută capitala: ea este chiar hipercentrul unei aglomerări care depășește zece milioane de locuitori [Jean-Marie, 1987]. Limitele departamentului și ale comunei Paris sînt marcate de ansamblurile de locuințe sociale, de dotările sportive și de bulevardul periferic care ocupă terenurile eliberate prin demolarea fortificațiilor din cartierul Thiers. Unitatea orașului este așadar viguros exprimată prin intermediul peisajului. În interiorul acestui perimetru, categoriile sociale, grupurile de vîrstă, meseriile, originile etnice se întîlnesc, se întrepătrund, se încrucișează. Liniile care delimitează societatea se
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Numerotarea pleacă de la vechile cartiere centrale de pe malul drept (arondismentele 1-4), de la vechile Hale5 la Hôtel de Ville 6. Se trece pe malul stîng, unde se află clădirea Sorbonnei, Cartierul Latin, Saint-Germain-des-Prés. Al șaptelea arondisment este foburgul Saint-Germain, cartier inițial periferic constituit începînd din secolul al XVIII-lea pe terenuri legumicole și mănăstirești. Creat pentru aristocrație, el a devenit, după Revoluție, cartierul democrației: astăzi găsim aici sediul Adunării Naționale și numeroase ministere. Pe partea dreaptă a rîului se află arondismentul al
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
din zona pariziană de vest cartiere frumoase, cu străzi largi și imobile bogat decorate. Aceste forme urbane cristalizează, obiectivează și accentuează poziția dominantă a celor pentru care au fost construite aceste locuințe. În același fel, imobilele modeste care corespund cartierelor periferice din nordul și estul Parisului exprimă, prin absența decorațiunilor fațadelor, prin dimensiunile mici ale locuințelor și îngustimea străzilor, poziția inferioară a celor nevoiți să locuiască aici. Un plan foarte structurat Pe planul Parisului poate fi observată remanența fortificațiilor care au
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
începînd din 1861, pe bulevardul militar care deservea, în interiorul capitalei, linia de apărare. Dincolo de fortificații, "zona", unde nu se putea construi din rațiuni militare, era acoperită de clădiri precare ce adăposteau o populație mizeră. Aici își va găsi locul bulevardul periferic. Satele anexate în 1860 în totalitate: Passy, Auteuil, Batignolles-Monceau, Montmartre, La Chapelle, La Villette, Belleville, Charonne, Bercy, Vaugirard, Grenelle. în parte: Neuilly, Clichy, Saint-Ouen, Aubervilliers, Pantin, Pré-Saint-Gervais, Saint-Mandé, Bagnolet, Ivry, Gentilly, Montrouge, Vanves, Issy. Planul metroului Schița incintelor succesive corespunde
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
unei decizii luate după o matură chibzuință, la porțile Parisului. Logica era de a evita plecarea unei părți a locuitorilor spre o periferie mai puțin densă, de a conserva valoarea imobiliarului intra muros și deci de a favoriza finanțele comunale. Perifericul Bulevardul periferic, autostradă urbană, constituie cel din urmă element al acestei structuri în inele concentrice. De-a lungul celor 35,5 km ai săi, construiți între 1963 și 1973, mai mult de un milion de vehicule parcurg în fiecare zi
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
luate după o matură chibzuință, la porțile Parisului. Logica era de a evita plecarea unei părți a locuitorilor spre o periferie mai puțin densă, de a conserva valoarea imobiliarului intra muros și deci de a favoriza finanțele comunale. Perifericul Bulevardul periferic, autostradă urbană, constituie cel din urmă element al acestei structuri în inele concentrice. De-a lungul celor 35,5 km ai săi, construiți între 1963 și 1973, mai mult de un milion de vehicule parcurg în fiecare zi în medie
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
iacobină rămîne puternică, sediul puterii. Ierarhia pe care o reprezintă opoziția dintre orașul intra muros și periferie nu poate scăpa celui ce străbate Parisul pe jos: trecerea este indicată brutal prin persistența transfigurată a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul constituie o separație vizuală și sonoră. Opoziția dintre Paris și periferia sa nu este artificială: ea este cît se poate de reală și se manifestă prin prețurile imobiliare. Firește, între centru și periferie există schimburi permanente, fie și din simplul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
antrepozite, pavilioane, chiar și de cîteva loturi de maghernițe, și de a face una cu pămîntul aceste construcții lipsite de valoare. Nu mai ținem cont aici de coexistența forțată cu o municipalitate devenită comunistă din 1935, Nanterre. Astfel, la nivelul perifericului și al vechilor fortificații Thiers, poarta Maillot marchează încă o ruptură între Paris și ceea ce numim uneori arondismentul 21, Neuilly. Axa istorică a puterii pune în evidență extinderea acestuia spre vest și suprapunerea sa parțială cu cartierele selecte. Însă caracterul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aspectul caracteristic al imobilelor construite în secolul al XIX-lea pentru muncitori. Celelalte, care aparțin sectorului locuințelor cu chirie mică, au fost construite la marginea orașului, între linia ferată de mică centură și bulevardul Bessières sau între acesta și bulevardul periferic. Astfel, de la parcul Monceau la cartierul Épinettes, întreg spațiul social se desfășoară pe o distanță de 2 500 de metri. Am traversat succesiv cartierul Plaine Monceau care număra, la recensămîntul din 1999, în rîndurile populației active care locuiește aici, 74
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Parisul nu este depășit decît de Levallois-Perret, comună din suburbia Parisului (22 000 locuitori/km2). Toate orașele franceze de peste 50 000 de locuitori a căror densitate depășește cifra de 10 000 locuitori/km2 sînt, de altfel, situate în această zonă periferică: Boulogne-Billancourt, Montreuil, Asnières, Courbevoie, Aubervilliers, Neuilly, Issy, Clichy. Al doilea oraș al Franței, Marsilia, are 3 300 locuitori/km2, iar Lyon, al treilea oraș francez, are 9 300 locuitori/km2. Această densitate a fost și mai ridicată, de vreme ce atingea în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
din Paris pot fi regrupați în cinci zone, partea centrală de pe malul stîng, partea centrală de pe malul drept, cinematografele de bulevard plasate pe traseul Zidului Fermierilor Generali (bulevardele exterioare), la nord și la sud, și, în sfîrșit, doi poli destul de periferici, dintre care unul instalat recent de o parte și de alta a Senei, care umple golul din arondismentele 12 și 13 și este parte a unei operațiuni menite să revitalizeze cartierul Bercy și pe cel de pe malul drept al Senei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Opera, Marile Bulevarde, Saint-Lazare Champs-Elysées, Étoile 34 42 42 Bulevarde exterioare sud (mal stîng) 32 Place d'Italie, Gobelins Alésia, Denfert 19 13 Bulevarde exterioare nord (mal drept) 32 Place de Clichy, Montmartre Bastille, Gare de Lyon 16 16 Poli periferici sud 64 Convention, Balard, Lecourbe Bercy, Tolbiac 31 33 Sursa: APUR (CNC, Pariscope, Le Film français, centre de difuzare) Cu excepția arondismentelor din sud (13, 14, 15) și a polului Bercy, cartierele periferice sînt lipsite de cinematografe, iar această lipsă ar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Montmartre Bastille, Gare de Lyon 16 16 Poli periferici sud 64 Convention, Balard, Lecourbe Bercy, Tolbiac 31 33 Sursa: APUR (CNC, Pariscope, Le Film français, centre de difuzare) Cu excepția arondismentelor din sud (13, 14, 15) și a polului Bercy, cartierele periferice sînt lipsite de cinematografe, iar această lipsă ar fi fost și mai acută fără inaugurarea sălilor MK2 în arondismentele 19 și 20 și în Place de la Nation. Această împuținare sau chiar dispariție a sălilor la granițele Parisului anunță slaba prezență
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mai pot încă vedea cîteva construcții cu acoperișuri zimțate la capătul străzii Choisy. Ele sînt ocupate astăzi de sediul Societății de construcții mecanice, care produce în altă parte material militar rulant. Unele dintre aceste turnuri au înlocuit un habitat muncitoresc periferic, din care mai subzistă încă unele urme între strada Nationale și strada Château-des-Rentiers, cum ar fi de pildă pasajul Bourgoin. În altă parte, în arondismentul 15, turnurile din Front de Seine au luat locul atelierelor Citröen. Aceste procese de renovare
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în Consiliul Parisului și pentru deținerea majorității funcțiilor de consilieri în doisprezece arondismente din douăzeci. Nici unul din aceste locuri dobîndite în 1995 nu este pierdut. Numărul lor se dublează: li se adaugă arondismentele centrale (2, 4 și 9) și arondismentele periferice din sud / sud-est (14, 13 și 12). Cu 318 099 voturi, dreapta depășește stînga la mustață (313 075 sufragii, o diferență de 5 024 voturi). Victoria finală a Partidului Socialist și a aliaților săi se datorează creșterii nete a numărului
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Acest lucru este parțial adevărat, căci locuințele sociale schițează același arc de cerc ca voturile în favoarea stîngii și extremei stîngi. Această omologie exprimă mai cu seamă prezența continuă a unei populații modeste în locuințele cu chirie mică din aceste cartiere periferice, foste muncitorești și industriale. Asta nu a împiedicat "îmburghezirea" unei părți a populației, dar a frînat-o în mod serios. Înseamnă oare că muncitorii și funcționarii modești dispăruți au revenit? Dimpotrivă chiar, duhul Bastiliei nu mai veghează asupra meșteșugarilor ebeniști și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ei constatînd procese de segregare pînă și în interiorul spațiului de locuințe cu chirii mici (HLM). Astfel, puținele locuințe sociale din cartierele selecte ale Parisului erau ocupate, în 1968, de categorii mai înstărite decît acelea care domiciliau în locuințele din arondismentele periferice din est. Familiile care stăteau cu chirie mică aveau o tendință de repartizare spațială omologă cu cea a populației globale. În ultimă instanță, parcul social mai curînd a consolidat decît a contracarat omogenitatea rezidențială. [Pinçon, 1976]. Lucrurile se petrec ca și cum
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sociale create, 52 % provin din imobilele private preluate de municipalitate și de comanditarii sociali, față de 22 % construcții noi și 26 % reabilitări. Desigur, în momentul de față obiectivul nu poate fi eliminarea actualului dezechilibru est-vest. Locuințele sociale sînt concentrate în arondismentele periferice, acolo unde mai existau terenuri pentru construcții. Între 2001 în 2003, distanța s-a accentuat, de vreme ce există aproape 3 000 de locuințe sociale care au fost create în arondismentele 18, 19 și 20. Acestea conturează o semilună, de la nord la
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]