1,887 matches
-
pentru că, raportat la ordinea liniară a energiei, el nu este decât un moment, oarecum privilegiat "fizic", fiind singurul care poate folosi energii exterioare, dar nicidecum unul care să câștige înălțime dincolo de relieful modurilor de existență ale naturii. C. Rădulescu-Motru, acceptând personalizarea, crează tocmai ceea ce este imposibil pentru energetism: un loc propriu omului, anume acela recunoscut ca scop final al existenței (nu scop "natural", în limbaj kantian, adică nu împlinire a unei finalități naturale, ci existență specifică ce pune între noi hotare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu se acordă cu această relație. În alte cuvinte, afirmațiile lor filosofice privind persoana umană nu se sprijină pe "metode obiective", conchide Rădulescu-Motru. În accepția sa largă, personalismul semnifică orice concepție despre omul personalizat ca individ sau ca popor. Faptul personalizării a fost însă conceput diferit de "personaliști". Căci unii, deși acceptă primatul personalității, nu dau importanță felului în care trebuie ordonată viața socială, altfel spus, îi nesocotesc dimensiunea socială. Alții, dimpotrivă, accentuează determinările sociale, deși personalitatea este o structură bio-psiho-socială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
păcatul omenesc originar; ea este întreținută de căutarea "satisfacțiilor exclusive" și, desigur, este supusă răului; totuși, asemenea celei dintâi, nu este nici ea veșnică. A treia "creație" încă așteptată de om, potrivit lui Renouvier constă într-o reabilitate a omului prin personalizare, într-o reapropiere și chiar identificare a omului cu modelul divin; "personalitatea" rezultat al personalizării reprezintă tocmai constituția divină a omului, survenită prin mântuire, adică prin recâștigarea condiției pierdute datorită căderii în păcat. "Reîntoarcerea la starea de perfecțiune primitivă comentează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totuși, asemenea celei dintâi, nu este nici ea veșnică. A treia "creație" încă așteptată de om, potrivit lui Renouvier constă într-o reabilitate a omului prin personalizare, într-o reapropiere și chiar identificare a omului cu modelul divin; "personalitatea" rezultat al personalizării reprezintă tocmai constituția divină a omului, survenită prin mântuire, adică prin recâștigarea condiției pierdute datorită căderii în păcat. "Reîntoarcerea la starea de perfecțiune primitivă comentează Gheorghe Vlăduțescu ideea despre a treia creație -, de aceea ar echivala cu revenirea la Dumnezeu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este firească, atâta vreme cât omul se află încă în istorie, copleșit de propria sa cădere și de conflictul neîntrerupt cu natura. Renouvier susține că omul restaurat nu este altceva decât omul originilor. Restaurarea poate surveni la nivel individual și numai prin personalizare, care presupune recăpătarea conștiinței de sine pierdute prin cădere și, implicit, refacerea valorilor fundamentale pierdute: justiția și binele. Cât credit poate căpăta un asemenea "model" de umanitate, în orizontul unei reconstrucții filosofice, nu în cel dominat de credința religioasă? Un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dominat de credința religioasă? Un asemenea om pare a fi, dată fiind condiția sa non-naturală dominată de legea divină, altceva decât om propriu-zis; poate o existență de condiție angelică, poate una identificată total lui Dumnezeu. Revenirea omului la sine, prin personalizare, pare a-l scoate pe om din propria condiție, pare a-l dezumaniza. Totuși, potrivit gândurilor lui Renouvier, omul ca persoană perfectă, revenit la legea lui Dumnezeu, nu ar fi decât "persoana primitivă", prin urmare, omul originar. Persoana nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
revine la statutul inițial odată cu recâștigarea legii divine, a justiției și binelui. Din perspectiva aceasta, acceptând și îndoielile formulate mai sus privind "realitatea" omului originar și a celui restaurat, condiția umană propriu-zisă este reprezentată doar de omul care suportă procesul personalizării, desfășurarea acesteia, constând în recăpătarea conștiinței de sine a omului prin încercarea sa reușită de înălțare morală și prin lupta sa pentru recâștigarea binelui. Aceste acte trebuie să aparțină omului, ceea ce înseamnă că, în opoziție cu ceea ce Renouvier susține despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desfășurarea acesteia, constând în recăpătarea conștiinței de sine a omului prin încercarea sa reușită de înălțare morală și prin lupta sa pentru recâștigarea binelui. Aceste acte trebuie să aparțină omului, ceea ce înseamnă că, în opoziție cu ceea ce Renouvier susține despre personalizare, omul trebuie să fie autonom, chiar dacă el parcurge personalizarea neuitând de Creator. Întrucât în "teoria" lui Renouvier, personalizarea îl presupune în mai mare măsură pe Dumnezeu decât pe om, acesta, cumva, piere sau trece într-o condiție care nu-i
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului prin încercarea sa reușită de înălțare morală și prin lupta sa pentru recâștigarea binelui. Aceste acte trebuie să aparțină omului, ceea ce înseamnă că, în opoziție cu ceea ce Renouvier susține despre personalizare, omul trebuie să fie autonom, chiar dacă el parcurge personalizarea neuitând de Creator. Întrucât în "teoria" lui Renouvier, personalizarea îl presupune în mai mare măsură pe Dumnezeu decât pe om, acesta, cumva, piere sau trece într-o condiție care nu-i mai aparține. Lupta omului în vederea revenirii la sine este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin lupta sa pentru recâștigarea binelui. Aceste acte trebuie să aparțină omului, ceea ce înseamnă că, în opoziție cu ceea ce Renouvier susține despre personalizare, omul trebuie să fie autonom, chiar dacă el parcurge personalizarea neuitând de Creator. Întrucât în "teoria" lui Renouvier, personalizarea îl presupune în mai mare măsură pe Dumnezeu decât pe om, acesta, cumva, piere sau trece într-o condiție care nu-i mai aparține. Lupta omului în vederea revenirii la sine este doar un fapt prevăzut, predestinat, predeterminat, care nu are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
raportat la condiționatul natural, chiar dacă judecăm fiecare așezare a sa față de natură în funcție de tipul de "creație" în legea căreia se află. Este mai clară însă poziția lui față de Absolut, cel puțin în prima și ultima sa condiție. De asemenea, prin personalizare, care intervine în condiția păcătoasă a omului și în sensul restaurării condiției umane originare, divine, omul tinde către Absolutul divin, părând a se îndepărta de condiționatul natural. De fapt, el pare, uneori, a concentra în sine aceste repere ale propriei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să se ajungă; altfel spus, ar fi trebuit precizate pozițiile omului față de cele două instanțe care mărginesc orice topos uman: condiționatul natural și Necondiționatul (Absolutul). Re-construcția lumii și omului pare a fi, la Renouvier, insuficientă sieși. Trebuie însă reținută ideea personalizării ca un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Renouvier face din om o ființă programată la un comportament care, în semnificația lui cosmică, nu-i întărește identitatea existențială. "Omul" lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu este. Dimpotrivă, "omul" personalismului energetic își afirmă continuu identitatea-de-sine printr-o personalizare tot mai accentuată în sensul armonizării aptitudinilor sale, al prezenței sale culturale, pentru întărirea propriei unități existențiale în diferență de condiționatul natural și de Absolut. "Omul" personalismului energetic este. Discursul antropologic personalist energetic determină un model de ontologie umană; cel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui mounieristă se originează, fără îndoială, în criza din 1929-30 și în urmările ei"292. Dar ea este, totodată, un act spiritual integrat "mișcării" filosofice contemporane. Resemnificarea filosofică a crizei ia forma filosofiei persoanei, adică a unei antropologii în care personalizarea reprezintă sensul prezenței omului în lume. În Introduction aux existentialismes, considerând gândirea existențialisă ca "o reacție a filosofiei omului contra excesului filosofiei ideilor și filosofiei lucrurilor"293, Mounier integra personalismul în spațiul acestei gândiri. Filosofia sa este o reconstrucție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar nu prin abandon, ci prin reordonare și integrare în universul personal. Em. Mounier afirmă: "emergența universului personal nu oprește istoria naturii, ci o angajează în istoria omului fără a o plia în întregime"294. Iar C. Rădulescu-Motru face din personalizare un proces care urmează celui natural; ambele procese (procesul "natural" și personalizarea) integrându-se în evoluția "energetică" a lumii. De asemenea, natura apare în ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Em. Mounier afirmă: "emergența universului personal nu oprește istoria naturii, ci o angajează în istoria omului fără a o plia în întregime"294. Iar C. Rădulescu-Motru face din personalizare un proces care urmează celui natural; ambele procese (procesul "natural" și personalizarea) integrându-se în evoluția "energetică" a lumii. De asemenea, natura apare în ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care el provine; o aduce în propria sa structură, schimbându-i rostul. Așadar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o plia în întregime"294. Iar C. Rădulescu-Motru face din personalizare un proces care urmează celui natural; ambele procese (procesul "natural" și personalizarea) integrându-se în evoluția "energetică" a lumii. De asemenea, natura apare în ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care el provine; o aduce în propria sa structură, schimbându-i rostul. Așadar, natura nu este exterioritate pură. C. Rădulescu-Motru pune pe seama ei întreaga bogăție aptitudinală a persoanei; Em. Mounier face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
act al vieții personale: "asumarea realului (a mediului natural n. C.) este primul demers al oricărei vieți personale"295. Personalismul lui Em. Mounier și personalismul energetic construiesc modele teoretice asemănătoare și prin alte trăsături decât cele menționate deja. Astfel, sensul personalizării dacă în cazul lui Mounier facem abstracție de Absolutul care cheamă la identitatea cu sine este acela al realizării unei unități personale ce impune armonie în întregul univers. Cultura, de asemenea, nu este un simplu ambient, ci legea vieții personale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Mounier facem abstracție de Absolutul care cheamă la identitatea cu sine este acela al realizării unei unități personale ce impune armonie în întregul univers. Cultura, de asemenea, nu este un simplu ambient, ci legea vieții personale, mediul interior al personalizării, "funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează pe o simplă ameliorare (socială, culturală etc.) a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi. C. Rădulescu-Motru conferă personalizării sensul cos-mic al multiplicării energiilor, hotărnicind un specific existențial care nu-și va trăda niciodată îndreptățirea, ființa sa specifică. "Persoana" lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o simplă ameliorare (socială, culturală etc.) a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi. C. Rădulescu-Motru conferă personalizării sensul cos-mic al multiplicării energiilor, hotărnicind un specific existențial care nu-și va trăda niciodată îndreptățirea, ființa sa specifică. "Persoana" lui Em. Mounier este, desigur, o existență specifică; ea se definește prin aneantizarea propriilor limite. Ca lume închisă, ea se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o anume precaritate a ființei umane, o lipsă ontologică determinată de cauze multiple. În cazul personalismului în varianta lui Em. Mounier, precaritatea vine din organizarea socială necomunitară; pentru personalismul energetic, din neîmplinirea modelului personalității energetice, din mersul evolutiv firesc al personalizării energiei, care se îndreaptă către idealul de personalizare, fără să-l poată atinge vreodată. În primul caz, proiectul de schimbare a condiției persoanei ia forma unui plan social care are ca țel deschiderea persoanei către comunitatea persoanelor. În al doilea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ontologică determinată de cauze multiple. În cazul personalismului în varianta lui Em. Mounier, precaritatea vine din organizarea socială necomunitară; pentru personalismul energetic, din neîmplinirea modelului personalității energetice, din mersul evolutiv firesc al personalizării energiei, care se îndreaptă către idealul de personalizare, fără să-l poată atinge vreodată. În primul caz, proiectul de schimbare a condiției persoanei ia forma unui plan social care are ca țel deschiderea persoanei către comunitatea persoanelor. În al doilea, avem de-a face cu un program educațional
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca o lipsă totală a constrângerii, ci ca spațiu de joc în condiții date. Libertatea absolută, fără condiții, nu îi ajută omului: acesta are nevoie de o "libertate sub limite". De asemenea, libertatea, deși își sporește prezența pe măsura evoluției personalizării, nu înseamnă o depărtare de natură, adică nu poate fi gândită numai prin raportare la natură. Căci natura este și trebuie să fie alcătuitor (necesar) al omului. În felul acesta este gândită libertatea și de Em. Mounier: nu ca putere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a ei pentru a reface modelul divin. Prin realizarea sa, persoana se depășește pe sine; ea lucrează nu pentru desăvârșirea propriului sine, ci pentru altceva care o depășește continuu. Fără îndoială că și persoana energetică evoluează către o mai profundă personalizare, către o mai bună ordine interioară și un mai suficient acord cu cultura (sufletul poporului), dar ea lucrează continuu pentru ea însăși. Vorbind în termeni kantieni, am putea spune că persoana energetică este "scop în sine", pe când cea personalist mounieristă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]