52,877 matches
-
surprinde mai convenabil decît conceptul: "Crepusculul cu dezmierdări solare/ Mă înhamă la sacralitate./ Aș geme între colții sulemeniți cu rod/ Ai întîmplării și m-aș depărta./ Ce bun a fost misterul ascultîndu-mă/ De aceea-i șunt copil ținînd genunchii-n piatră./ Pe această roua la înfiorarea unui prun/ Îmi înnoiesc picioarele, simt jocul aromind./ Mă bate gîndul că șunt iarmaroc/ Prin care trece scriptură de noroc/ A taurului prăsind tot ce întîlnește,/ Dar fără act. Numai cu suflarea/ Ploii răvășite de
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
înfrînge, de toate descarnat./ Strălucește umbră ramurilor pe trunchiul copacului/ Și eu privesc alarmă de pe coaja/ Mea arătînd prin falie/ Roșeața fragedă că de obraji virgini./ Copacul mă va da și mai îngenuncheat/ Izvorului din care ma cuvintez/ Arc și piatră pentru a nu lovi./ Șunt divinul ce în ramură șunt,/ Ziua dinții mereu a judecății" (De toate descarnat). "Unghie înfipta în hazard" (dar nu e oare așa orice creație autentică?), "scriind pe nisipul cristic", aflat "la frontiera unde nu mai
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
scenei, al actorului. Timp de o oră și cincisprezece minute joacă 100 de costume de teatru create de cei doi scenografi pentru spectacole, multe nominalizate sau premiate chiar, ale Teatrului Național din București, Teatrului Bulandra, Teatrului Mic, Teatrului Tineretului din Piatră Neamț, Teatrului Sica Alexandrescu din Brașov. Cu toate inegalitățile, repetițiile, scăderile de ritm, prezenței a mai multor finaluri, Costumele este mult mai mult decît un spectacol. Este o școală. Perfecționist, Dan Puric a dat acum un an și mai bine
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
mîna, mă învățasem cu beznă, cu apăraia șiroind pe pereți, cu mirosul locurilor, mi se explicase și prietenia lor cu șobolanii și unii și alții pîndiți de pericolul exploziilor de gaze acumulate. Acum, ieșirea prin acel "coș", sau conducta de piatră cu vreo zece-douăzeci de trepte săpate avea loc în sus, în faza finală a "vizitei", ceea ce făcuse să-mi slăbească puterile... Pricepusem, după strigătele inginerului, că ne aflăm într-o ieșire în caz de urgență și că nu mai aveam
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
șunt creștină și am plîns de multe ori la picioarele duhovnicului meu, înțeleptul părinte Vasile...") Evident, prietenul lui Bobîrcă, ascultînd-o, citează din evanghelia lui Ioan pasajul cu întrebarea lui Iisus "Care dintre voi este fără de păcat să arunce cel dintîi piatră asupra ei". Totul se conciliază tacit și finalul vestește o împăcare dintre dr. Taifun și amantă lui, viitoare soție. Românul e, estetic, un eșec și criticii epocii n-au pregetat să o spună. Pompiliu Constantinescu găsea neizbutita eroina românului iar
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
într-un interviu acordat Gabrielei Melinescu în 1976). Dintre poeme, mai putin accesibile emoțional pentru cititorul român rămân cele care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
poeme, mai putin accesibile emoțional pentru cititorul român rămân cele care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
și esențe, mezalianțe între contingent și absolut (în gradul în care cel din urmă rămîne precum un reziduu indestructibil al spiritului ce se dezafectează cu o întunecată veselie). Anorganicul absoarbe cu poftă ființele ori dobîndește el însuși statut de ființă: "pietre-ndelung polisate, cunoscătoare, tăcute/ fără lumină în ochi, fără sex/ translucide răclite/ în care-s închiși bărbați adormiți/ vietasi/ nepromiși nașterii, morții/ sau valuri uriașe de lavă răcindu-se, modelate de vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
da un înțeles general existenței. Satisfacția spectatorului provine și din puterea acestui artist de a-i purta cu el pe toți colaboratorii ridicînd coeficientul de talent al întregii echipe. Crimă din strada Lourcine de Eugène Labiche la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
Și atunci lași capul jos - căci, evident, orice comparație cu "CineMAiubit" -ul de la noi e inutilă... Față de Clermont ^98, ediția ^99 n-a fost una grozavă. N-au fost evenimente - chiț că ziarul festivalului, ca-ntotdeauna, scotea "revelații" și din piatră seaca. Și n-am fost de acord, ca de obicei cînd merg la Clermont-Ferrand, cu multe din deciziile juriilor (francez și internațional). Dar sînt gata să iert toate premiile "obligatorii" care-au luat drumul Iranului, Algeriei și periferiilor Parisului pentru
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
care o știm noi, spusese încet unul către ceilalți doi, care nu ziseră nimic, privindu-l cu nepăsare. * * * 1 ianuarie 1967. Bon départ, je l'éspère! Să fii mereu într-o bună formă fizică. Renoncer! Ah! je suiș déjà vieux! * * * Pietre ninse. Plimbare cu Nichita Stănescu prin curtea muzeului de arheologie. Urmele păsărilor. Ghiarele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte,... uneltele... cutiile de ulei
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
de arheologie. Urmele păsărilor. Ghiarele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte,... uneltele... cutiile de ulei, - unde am urinat discutînd împreună. Grafia clară pe piatră netă în decorul încărcat de omăt. * * * Muții (băieți) înghesuindu-se duminică la poarta unei școli de mute (fete). Vorbeau peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem așa ceva obositei noastre populații carpato-danubiano-pontice! -, orice fel de dezbatere privind interesul imediat al țării să stârnească altceva decât indiferență, ba chiar dispreț. În schimb, orice aberație e captata asemeni unei pietre prețioase și pusă în evidență prin crearea instantanee a unei monturi de platina, în care editorialiștii en titre își dau mâna cu arendașii talk-show-urilor. Ne lasă rece că, la zece ani de la căderea comunismului, bolșevicii și securiștii conduc în continuare
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
Între altele, ne lipsește acel Cato care să ceară, cu orice prilej, dărâmarea Cartaginei de lașitate, indiferență, prostie, imbecilitate și vulgaritate din noi. În schimb, de bună voie, orbi și surzi, reconstruim în fiecare zi vestită cetate, cărând în spinare pietre pentru templul decăderii morale definitive). E suficient, însă, ca un provocator ordinar precum Vasile Văcaru-Apartament să lanseze diversiunea grosolană că la Stoenesti au fost uciși "de către români 80 de români" pentru că Opinia publică să intre în fierbere! Lăsând de-o
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
numele germanic al orașului să-l pronunțam,/ mai dur, măi teutonic, mai putin iubit de localnicii/ privindu-ne întrebător..." (ibidem). Că și cu pipăitul beat de pretiozități, aplicat unui existențial sărbătoresc: "vieți virtuale și mosoare și lanțuri de-argint cu piatră/ de chihlimbar topit;/ cunoscători, degetele să ni se atingă fericite numai pe/ marile boabe iregulare și genuine, tăiate abrupt,/ rilkeean și celanean și irevocabil,/ întîmplări ale vieților noastre, ce și-au amestecat fluidele/ și-apoi au încremenit marile ore de
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
arșiță verii" (ibidem). Eufonia numelor italienești și elene e o muzică în sine, precum un ghid cîntător, precum un atlas simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea Caterinei a Stîncii/ platonic oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la intrarea în Delfi" (Elegia italica). Așadar adorația divinului
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
într-o cameră... - a continuat sluga de la stat. - Mda! a aprobat distinsul domn-to'arăși, apoi, pe un ton aparte, celui din față, zâmbind, i-a replicat: „Să trăim bine! Doar știi, șeful, mai marele împărat, la toată lumea, din inimă de piatră, la toți el v-a urat. E, și ca să fie, eu zic... Porc ai? - Am, bate-m-ar, să mă bată, că, altfel, de unde untură, să pună pe pâine toți din bătătură? - Bine, bine, foarte bine! Nivelul de trai, to
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
unui loc pietruit. Și adaugă copleșit: "templul Sihn e singurul templu indian în care șunt acceptați toți oamenii, de orice religie și de orice rasă ar fi ei." Vagabondînd în călătorie de studii, ajunge, cu trenul, la Jaipur, cetate din piatră roșie, care se vede din orice stradă a orașului. Aici vizitează un muzeu impunător, creație a unui maharajah, posedînd cea mai bună colecție de vase și statuete rajpute. Nu ocolește nici un templu musulman din Akbar. Apoi, în apropierea deșertului, poposește
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Rimini, om cultivat și admirator al culturii românești din exil (Eliade, Cioran, Vintilă Horia...) care mi-a publicat cărțile: Paradoxuri ale secolului XX, Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica: Solstițiul etern (bazilicele din Italia centrală) și Proverbe de piatră (domul din Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident, era previzibilă. Cînd fiul nostru cel mare, Camil (botezat cu numele tatălui meu), născut în Italia, avea
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
reorientă capacitatea de atașament admirativ în altă direcție, înlocuită și aceea în scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric pus în scenă, frecvent cu asupra de măsură, încearcă, prin iconoclasm, să "dreagă" un defect constituțional, funcționînd aidoma unei proteze morale? Virgil Ierunca scria
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior, Xenopol. Dacă și-ar fi trimis, la vreme, producția Junimii putea să fie publicat, cum se și cuvenea, în Convorbiri literare. Dar nu, Hogaș o publică într-o revistă obscură, Asachi, de el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel scrierile în neant. Mai tîrziu, în ultimul deceniu al secolului trecut, ajuns profesor la Iași, îl descoperă fostul său coleg A.D. Xenopol, care îi publică producția în bizară să revista Arhiva, mai mult științifică și compromisă, în
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
limbii didactice de lemn. În loc să stimuleze motivația de lectură și creativitatea elevilor, retorica educativa în uz pare a avea un scop unic: să acrediteze ireversibil ipoteza superiorității culturale a propriei nații - poporul ales, care a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce modernii sfîșiați de tendințe contrarii vor descoperi prin cîțiva mari
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere", "rezolva prin cruce și icoana, prin piatră de talisman, prin două valuri de argint lucrătura în vîrtelnița, două obiecte din Chină care au fost date la prezicătorie..., fiind trecute prin 99 de biserici din Chină" etc. etc.
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
în colab. cu Cl. Jacquier și R. Francillon, Lausanne, 1984), Le tour des horizons. Critique et récits de voyage (Turul orizonturilor. Critică și memorii de călătorie, Paris, 1994), Nicolas Bouvier. Un galet dans le torrent du monde (Nicolas Bouvier. O piatră în torentul lumii, Geneva, 1996), C.F. Ramuz, Adam et Eve - Etude genetique et interpretation (C.F. Ramuz, Adam și Eva - Studiu genetic și interpretare, Paris, 1993-1997) etc., dar și ale celor de proză: Eloge du migrant. E pericoloso sporgersi (Elogiul migrantului
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e praful - cît al pietrei, cît al tăcerii - iar nu harul. O Sfîntă Familie rescrisă invers, damnată. Blasfemie, textul lui Pasquali se vrea asta, contînd probabil și pe implicațiile contextuale mai dificil de sesizat de către un cititor străin, însă: pentru că o asemenea alegorie, atribuită imaginației
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]