25,044 matches
-
pînzei, culoarea și tușa sunt singurele sale realități certe într-o lume cu forme amăgitoare și, totodată, singurele instrumente cu ajutorul cărora artistul caută comunicarea, o provoacă, dar, în același timp, o și subminează pe coordonatele ei previzibile. Pentru el limbajul picturii iese de sub regimul, dar și de sub controlul, imaginii constituite și, în consecință, materia cromatică, fragilitatea sau amploarea gestului, suprafața și configurația pînzei rămîn singurele elemente purtătoare de informație și de sens. Corneliu Vasilescu se autoplasează într-un univers nestructurat, într-
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de scenarii care par justificate, în aceeași măsură, de pulsiuni umorale și de rațiuni esoterice. Chiar dacă această afirmație pare, la prima vedere, doar un joc intelectual și un simplu paradox de lectură, pictura lui Vasilescu are o miză mult mai mare decît aceea care ține strict de forța gestului, de spectacolul retinian și de încărcătura afectivă: în adîncurile sale fierbe, abia perceptibilă, o imensă retortă în care, prin complicate procese de distilare succesivă
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
despre încheierea mileniului pe care îl părăsim? Mă tem că oamenii veacurilor 24-25 ne vor pizmui pentru simplitatea existenței noastre din prezent. La fel cum ni se par nouă acum scenele de viață din secolul al șaptesprezecelea privite în desenele, picturile epocii sau după literatura vremii. Aceeași pustietate a spațiului citadin mai ales lipsit de vehiculele inventate abia spre sfîrșitul sec. XIX; aceeași distanță fizică între oameni, mult mai rari; aceeași senzație de "gol istoric" pricinuită de absența civilizației tehnice moderne
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Omenirea a trăit, un timp, să zicem, ascultînd la foc Scufița roșie, Robinson Crusoe și celelalte povestiri, fără a le mai pune la socoteală pe cele dintîi, miturile, epopeile... Iliada și Odiseea etc. Sau arta de a creea forme, de la picturile rupestre pînă la Capela Sixtină. Sigur, arta ca și literatura vor exista, deși cu alte mijloace narative, descriptive... De la Tacit pînă la gînditorii moderni rasa umană este de neconceput fără martorii ei profunzi și fideli, scriitorii, cronicarii sau povestitorii, orice
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Luminița Marcu La Punta este un roman care se citește în cîteva ore. Trebuie să fi fost o plăcere pentru Henri Zalis traducerea lui, în românește textul seamănă cu pictura naivă, limba e copilăroasă, simplă, reconfortantă. Tot sub semnul lipsei de pretenții stă și subiectul: o familie de elvețieni în vîrstă e nevoită să-și părăsească apartamentul devenit prea scump și să se mute într-o țară mai ieftină, Spania
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
din cartea sa, Fundesac, apărută în limba română cu titlul Prea tîrziu tot la Humanitas, în 1996. Autorul a mărturisit că a cunoscut direct acest univers scufundat, cînd, tînăr inginer geolog a fost trimis să lucreze în Valea Jiului. Prezentînd această "pictură de mediu", oameni care-și pierd mințile, dezumanizați și prizonieri în mină sau în universul adiacent ei, Răsvan Popescu a legat, ca și-n film, aceste portrete psihologice de cele care în timpul mineriadelor au dezlănțuit teroarea în București, în iunie
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
Pavel Șușară Intr-o perioadă mai timpurie a creației sale, Gheorghe Ilea apărea ca un foarte viguros pictor și atît. Așezat în marea tradiție a picturii ardelenești, în care observația formei se conjugă permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tușei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprentă
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
izolarea sa, nu este în nici un fel pictorul tradițional, scufundat definitiv în lumea tabloului și, prin consecință, lesne de urmărit, uneori chiar anticipîndu-i mișcările. In absolut, el nici nu este un pictor în sensul comun al cuvîntului, ci doar folosește pictura sau, mai exact, strategiile consacrate ale acesteia, pentru a se apropia de viața inaparentă a lumii vizibile și a celei imaginare, pentru a se defini pe sine în marea economie a realului tangibil și a visului și, nu în ultimul
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
dialoga cu lumea din jur și, mai apoi, prin care își poate dezvălui credibil propria lui lume fabulatorie, afectivă și morală, el a recurs, în ultimii ani, la toate mijloacele pe care le-a avut la îndemînă: de la desen la pictură, de la colaj la instalație, de la performance la filmul video și de la nota de jurnal intim la confesiunea publică. În noua configurație a intereselor și a cercetărilor sale artistice, expoziția întitulată Fînul și deschisă cu mai mulți ani în urmă la
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
și întunericul, echivocul și iubirea se împletesc într-o adevărată simfonie. Reprezentînd pur și simplu textura unui perete din bîrne , accidentat de o ușă minusculă sau de o coadă de coasă, Șura nu este numai o lucrare în care materialele picturii, tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot ceea ce este material, tehnică și limbaj autonom în pictură. Ea reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
coadă de coasă, Șura nu este numai o lucrare în care materialele picturii, tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot ceea ce este material, tehnică și limbaj autonom în pictură. Ea reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din pictura noastră de astăzi. Nivelul următor, cel de-al patrulea, este unul sincretic și, într-o oarecare măsură, neconvențional.Cele cîteva mici instalații răspîndite prin galerie încearcă să
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot ceea ce este material, tehnică și limbaj autonom în pictură. Ea reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din pictura noastră de astăzi. Nivelul următor, cel de-al patrulea, este unul sincretic și, într-o oarecare măsură, neconvențional.Cele cîteva mici instalații răspîndite prin galerie încearcă să fixeze, într-un topos spațio-simbolic, însuși elementul în jurul căruia s-a construit întreaga
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
artistice cred că stă tocmai în această adorație simplă a muncii... Celălalt părinte, tatăl său spiritual, maestrul lui Alin, a fost Henri Catargi... Și iată cum fiul mecanicului și al plinei de duh periferii bucureștene intră în aristocrația europeană a picturii. îl înțelegi pe Malraux de ce s-a oprit la Paris în fața unei "Grădini suspendate" întrebând: a cui e?... Cui i-a lăsat Moștenire Catargi penelul?... Lui Ion Gheorghiu. Ca un sceptru de salahor... Penelul, cuțitul de șevalet, o mumie de
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
cu trenuri absurde, cu oameni mărunți, cu întîmplări periferice sau cu impostori drapați în costume istorice sînt tocmai bune ca leacuri împotriva resemnării și ca început convingător pentru o epopee tragi-comică a unei tranziții eterne. ... și a lui Dumitru Ivan Pictura lui Dumitru Ivan întrunește, simultan, trei caracteristici fundamentale care o scot de sub dependența strictă a limbajului. Mai întîi, ea reprezintă simptomul unei spaime de vid și, simultan, expresia unei continue stări jubilatorii. Indiferent dacă este vorba de lucrări mai vechi
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, și pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură care se complică proporțional cu intensitatea privirii se dezvăluie ca o continuă oscilație între ordine și disoluție, între imaginea unei lumi reduse pînă la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, chiar dacă uneori
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj, fundamentată riguros pe contrarii multiple, masculină și feminină în egală măsură, pictura lui Dumitru Ivan este un adevărat sistem vizual în care lumea sensibilă și proiectul existențial se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Ce este
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
revii. Încerc să arăt că această lipsă de interes pentru logica terțului exclus este proprie gîndirii americane, pentru că toleranța celor de aici, de pildă, este bazată pe acest lucru. Îmi spuneați într-o altă conversație că sînteți influențat și de pictură. Am fost foarte impresionat de ceea ce s-a întîmplat în arta după 1900 din punct de vedere al reprezentării care a devenit ne-obiectivă, nonfigurativă. Așa cum cubiștii au eliberat realitatea de părți ale ei, eu am încercat nu să renunț
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de astăzi Văcăreasca". A doua strajă sau barieră ar fi fost la biserica cu Sibiele sau biserica cu sfinți (pentru picturile cu filosofi de pe zidurile ei). A treia era în Calea Moșilor, la Puțul cu Zale, lîngă care Cantacuzinii și-au clădit locuințele lor și un Colfescu. Pe locul acestuia din urmă s-a zidit, mult mai tîrziu, Palatul Regal de pe
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
cu un conținut cvasiteologic. Postsămănătorist răzvrătit, monumental și auster - ba chiar, după propriile-i mărturisiri, și puțin socialist cu adeziuni explicite la Internațională -, Camil Ressu are, de-a lungul vastei sale opere, o certă sensibilitate față de subiectele sociale, ceea ce imprimă picturii sale sau, mai exact, unei mari părți a ei, un caracter de mărturie specifică. în această perspectivă, marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
cu exactitatea unui ceasornic", p. 35) etc., dar și grădini verzi cu fântâni publice, prăvălii de lux, procesiuni bogate, sărbători, carnavaluri, spectacole de teatru, focuri de artificii, calești aurite, aventuri galante, poezie, șoapte și cântece de dragoste, parfumuri, fructe, toalete, pictură ("totul se dizolvă într-o puritate greu de definit", p. 38) etc.... Totul se întrepătrunde ca într-un tărâm "la mijloc de rău și bun", într-o lume supraîncărcată cu de toate (lumea ca bazar), melancolică și decadentă, surprinsă însă
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
se înfățișează ca un veritabil spectacol și nu e de mirare că o dată teatrul demolat, personajele animate de pasiune până la dăruirea totală se despart, părăsesc târgul sau chiar mor. "Orașul nu produce decât: serbări, festivități nesfârșite, dueluri, povești galante, literatură, pictură, grădinărit, bârfă, zvonuri, execuții, procese, jalbe, muzică, dans, coride, broderie, aurărit, croitorie" (p. 47). La fel viața însăși; viața ascunsă cu totul în spatele scenei sărutului matern din tabloul final. Dintr-o viață de om nu rămâne până la urmă decât sublimul
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
a binelea. Pe porțiuni mici, câteva versuri mai reușite devin contrastante: "într-o pustie sală/ pe câte-un scaun incomod/ stăm amândoi cuminți/ e pictorul plecat/ Și nimeni pe o pânză nu-i/ Să prindă această clipă". (În atelierul de pictură) sau "ce glorie vai!/ pentru noi muritorii/ să fim permanent/ pentru ochiul din cer/ o țintă-n mișcare". (Fără titlu) Alteori, se poate remarca umorul involuntar: "ce vaca paște azi mâine va fi lapte/ și iarba nu de mult atât
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
e titlul: L'éloge de l'infini), cîteva cuvinte din Clausewitz. Te întrebi pe cine, dintre telespectatori, interesează dacă Picasso, Joyce ori Webern au trebuit să se bată cu opinia publică sau cu prejudecata ca să acrediteze o concepție nouă de pictură, de roman sau de muzică. Probabil că astfel de telespectatori există. Și ei se uită nu la emisiuni de fotbal, ci de literatură. Era să zic: ca mine. Dar eu mă uit și la fotbal.
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]