2,469 matches
-
făcute căuș îi tremurară atît de violent încît prețioasa apă se vărsă pe iarba verde. În cele din urmă îi reveni puțină înțelepciune și scotocind prin cutii și lăzi, găsi un vas. Îl umplu cu apă și începu s-o picure în jurul gurii lui Gil Neelan. De mai multe ori trupul stors de moarte începu să se contorsioneze, apucat de o tuse îngrozitoare. Dar și asta era foarte bine ― mușchii morți reveneau încet-încet la viață. Cu ochii aruncînd văpăi, Hedrock perseveră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ramuri, legănându-se într-un ritm calm pe brațele lui lungi. Fără să se uite în jos. — M-am gândit că poate știe franceză, spuse bărbatul și ridică din umeri. Presupun că nu e cazul. O ploaie ușoară începu să picure din coronament. Ceilalți turiști își băgară aparatele de fotografiat la loc. Unul își puse pe umeri un pardesiu subțire, transparent. Hagar își șterse sudoarea de pe frunte. În față, trei urangutani tineri se agitau în jurul unei tăvi cu papaya, așezată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tăcere desăvârșită... ceea ce nu era de mirare, își spuse Hagar. Clătină din cap, uitându-se la cele zece echipe de filmare din întreaga lume, care se adunaseră acum în grupuri mici, pe solul junglei, protejându-și lentilele de umezeala care picura de sus, în timp ce se uitau prin camere spre copacii de deasupra. Le spusese să păstreze liniștea și, într-adevăr, nimeni nu vorbea. Echipa franceză fuma. Deși echipa germană menținea liniștea, cameramanul își pocnea mereu degetele imperios, făcându-i semne asistentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
barbă, trăgându-și plapuma până sub nas și Întorcându-se pe partea cealaltă. Articolul Patru: Dacă nu te interesează răspunsurile lor, atunci nu pune nici un fel de Întrebări. În mijlocul agitației obișnuite a unui mic dejun de week-end putea auzi apa picurând din robinetul micuț al samovarului, cele șapte ouă fiebând febril În oală, feliile de sucuk sfârâind pe grătar, pe cineva care schimba fără Încetare canalele TV, trecând de la desene animate la videoclipuri de muzică pop și apoi la știri locale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu tava cu börek abia scos din cuptor, vădit Încântată să-și porția zilnică de carbohidrați. Trebuie să punem casa la punct Înainte să sosească. Încercând să-l Împingă cu piciorul pe Sultan al Cincilea de la robinetul micuț al samovarului picurând, Asya și-a turnat niște ceai și a Întrebat plictisită: — De ce sunteți toate atât de entuziasmate de americanca asta? A luat o Înghițitură de ceai, apoi s-a strâmbat și a căutat zahărul. Una, două... și-a pus În ceșcuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-i ceară prea mult, dar n-are de ales. Angoasa părinților noștri este o moștenire care nu se lasă așteptată: o primim Încă de cînd ne naștem. O moștenire perinatală... Apoi totul vine cu pipeta. Părinții sînt cei care ne picură angoasa, dar cei care nu ar moșteni nici un fel de angoasă ar fi tare săraci. E drăguț că Încerc să-l scuz pe tata Înduioșîndu-mă de angoasele lui, se gîndea François, dar asta nu le rezolvă pe ale mele. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Reuși să își scufunde mâna până la cot în cutie înainte de a și-o retrage. Apoi, după o vreme, își deschise ochii și își inspectă antebrațul și i se părea straniu că nu suferise nicio schimbare vizibilă, că nu strălucea și picura aur. Tânărul negustor îi toleră gestul fără niciun comentariu, fiind prea politicos fie și pentru a-i arăta că a observat ceea ce a făcut. În schimb, Zoia vedea altceva în îngăduința lui, citindu-i în ochii blânzi o compasiune infinită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
diener. ă Am nevoie de sulfat de fier, soluție de potasiu și acid clorhidric. Diener-ul încuviință și se îndreptă spre cabinet, de unde aduse stilcuțele una câte una. Folosindu-și ambele mâini pentru a le înclina și stabiliza pe fiecare, Pervoiedov picură o cantitate mică de granule sticloase verzi deschis în centrul unui filtru de hârtie. Ținu filtrul deasupra eprubetei și îl lovi ușor până ce una din granule căzu înăuntru. Așteptă ca aceasta să se dizolve și apoi adăugă câțiva picuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de pe plic era a unei clădiri de pe Strada Sadovaia. Descoperi familia Lebediev la subsol, într-o pivniță înghețată, fără ușă. Lumina se strecura printre jumătăți de ferestre translucente tăiate aproape de tavan. Pe pereți era un strat de gheață, dezghețat și picurând în spatele țevilor calde. Doamna Lebedieva zăcea în pat. Imediat ce o văzu - chiar înainte de asta, de cum o auzi gemând constant și aproape mecanic - Porfiri știu cu siguranță de ce numele i se păruse familiar. Aceasta era femeia care venise în biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
l va spune niciodată, Cum vei reuși acum, fără această speranță, să trăiești în apartamentul acela, se întreba. Găsit ieșise din cușcă, picături mari de apă curgeau pe el din dudul negru, dar nu-i păsa. Avea labele murdare, îi picura blana și era sigur că nu va fi bine primit. Și, totuși, despre el se vorbea la ușa bucătăriei. Văzându-l apărând și oprindu-se să-i privească, Marta întrebase, Ce vom face cu câinele. Liniștit, de parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nici măcar nu-și punea problema că va fi din nou abandonat. Dimineața plecării aduse un cer cenușiu, plouase în cursul nopții, în curte erau, ici și colo, băltoace de apă, iar dudul negru, pe vecie prins de pământ, încă mai picura. Mergem, întrebă Marçal, Mergem, răspunse Marta. Se urcară în furgonetă, bărbații în față, femeile în spate, cu Găsit între ele, și când Marçal se pregătea să pornească mașina, Cipriano Algor spuse brusc, Așteaptă. Ieși din furgonetă și se îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
zâmbind, fără ca degetele ei să piardă din viteză. Tomoe rezolva documentele îngrămădite pe biroul ei, unul câte unul. Făcea câte o pauză de cinci minute la fiecare jumătate de oră. Scotea o sticluță cu picături din sertar și și le picura în ochi. Se odihnea puțin, privind pe fereastră. Înlătura astfel oboseala instalată din cauza încordării prelungite asupra literelor mici. Lupta, în felul acesta, împotriva miopiei, dușmanul de moarte al tinerelor preocupate de cum arată. În plus, dacă ar fi continuat să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
în picioare, ca un colos, cu mâinile bălăngănindu-i-se pe lângă trup. A închis ochii de parcă îi era mai ușor să suporte durerea. Și Kobayashi și Endō înghețară o clipă, neputându-și lua ochii de la Gaston. A început să-i picure sânge din rana de la cap, dar el nu se mișca. Nici măcar nu-și ștergea sângele de pe față. La vederea sângelui, Kobayashi s-a comportat ca o fiară. A ridicat iar cazmaua și a lăsat-o cu toată forța asupra uriașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o între scândurile lui, o simt pe semne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet - și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. MUGURII Un vânt de seară aprins săruta cerul de Apus și-i scoate ruji de sânge pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ca și afară. — Dan! urlu eu Încă o dată, printre țîrÎiturile soneriei. În cele din urmă, suflînd din greu și gîfÎind, Îmi salt corpul din cadă, mă Înfășor În halatul lui Dan (singurul care Încă Îmi mai vine) și-o pornesc, picurînd toată, spre ușa de la intrare. Chiar nu aștept pe nimeni Încă un ceas de acum Încolo, poate chiar două dacă, așa cum bănuiesc, nu va apărea nimeni la ora fixată. — Bună, drăguțo, mă salută Linda cu un sărut expediat În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să intre putea vedea un mic altar, încastrat într-o nișă adâncă, chiar sub ferestruica de aerisire apărată de o gratie. Teja a luat dintr-un ungher două torțe, le-a aprins și mi-a întins una. Erau pe sfârșite, picurând rășină incandescentă și dând o lumină roșiatică, fumegândă. Ne-am îndreptat către ușa din dreapta. A deschis-o cu una dintre chei, a intrat și și-a fixat torța într-un suport aflat la începutul unui coridor strâmt, cu tavan jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
amuțise din cauza rarefierii bruște a aerului și a încremenirii brațului meu. Pe mese mari de lemn, sprijinite de pereți și suprapuse precum împletiturile de nuiele pe care se pun strugurii să se stafidească, numeroase cadavre se descompuneau în lințolii. Umorile picurau din ele cu o rumoare ritmată și continuă, ducând cu gândul la grăsimea ce se scurge din frigărui. O scursoare neagră îmi tăia calea în pârâiașe șerpuitoare, sfârșind într-un canal de scurgere prin care, la zgomotul pașilor, o fojgăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mare poftă mi-era. În schimb, la masă erau aduse doar niște mici amfore cu soiul acela de urină spumoasă pe care longobarzii o numesc bere. Servitorii au adus tăvi de lemn cu bucăți mari de mistreț fript la proțap, picurând de grăsime, și buchețele de cicoare sălbatică. Faroald lua fiecare tavă, tăia în bucăți mai mici carnea și o împingea spre comeseni. Aceștia, trăgându-și cuțitele de la brâu, luau câte-o bucată și o tăiau, fiecare în farfuria din dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ținut după mine o bună parte de drum, după care s-au întors în umbra lor jilavă în care trăiau. Cei care văzuseră scena râdeau acum de mine. Printre ei și Rotari, care avea în mână un fagure din care picura miere. După câtva timp a venit în odaia mea cu o sticluță în mână. - Pune-ți din asta pe înțepături. Era un ulei cu mireasmă de mentă, care alina usturimea. - Nu vrei să facem câte ceva? l-am întrebat. Se legăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
rasului bărbii. Cu un gest teatral, fir-ar el blestemat! a poruncit plebei să tacă și apoi a strigat: - Să nu care cumva să se spună că exarhul Isacco nu-și ține cuvântul. Călăul a apucat țestele ducilor de păr. Picura încă sânge din ele. Le-a pus pe băncuța din fața solului. Acesta, după un hohot nerușinat care a înfiorat întreaga suită, a continuat: - Am promis să rad barba acestor doi indivizi, și o voi face. Lângă el stătea neclintit Andras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
șase oameni au fost lăsați să ne păzească pe noi și pe animale. Era cam a șaptea oră, și Cel de Sus ne-a venit în ajutor. Unul dintre avari a văzut pe un trunchi uscat un fagure din care picura miere. După ce l-a arătat și celorlalți, a încercat să-l scoată cu sulița, dar a fost atacat de roi. Drept care a aruncat cât colo sulița și a fugit spre tovarășii săi, fără însă să scape de albinele înfuriate. Ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
el perdeaua dușului, un văl de plastic umed care se lipea de pielea ei, se prelingea pe picioare, Îi atingea coapsele - și-ar fi dorit să fie el spuma care i se scurgea printre sâni și se aduna În buric, picurând Între labiile mari. Ar fi vrut să fie capotul pe care Îl Îmbrăca - să fie patul, pentru a o primi. Și-ar fi dorit să fie un ciorap fin, un pantof, o pereche de chiloți de bumbac. Ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vrut, iubire, nu voiam să-ți fac rău - și În același timp era totul adevărat și nu era, pentru că așa trebuia să se Întâmple. Emma primi șervețelul dacă nu din alt motiv, măcar pentru a-și tampona sângele care-i picura de pe buză pe bărbie și se prelingea pe gât și ar fi pătat cămașa - ar fi pătat-o, iar generalul și-ar fi dat seama, ce rușine. Închise ochii pentru a uita imaginea lui Antonio răsturnat deasupra ei, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ambițiile, toate temerile și toate dezamăgirile. Acea liniște a trupului, lipsită de memorie, acea repetitivitate cotidiană, absența viitorului erau ceea ce alții numeau fericire. Antonio rămase Întins pe banca din saună În timp ce corpul lui elimina ura, oboseala și durerea - care Îi picurau din pori pe prosop și pe scândurile pardoselei. Ar fi rămas ore În șir acolo Înăuntru, poate până și-ar fi pierdut cunoștința, poate pentru totdeauna. Dar când ușa se deschise și două fâțe musculoase, goale ca niște viermi, veniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
electrică, chioșcurile Închise și ascensoarele pentru handicapați oprite. Dar nu e adevărat că metroul rămâne pustiu. Din când În când, dacă ciulești urechile, Îți dai seama că În subteran se trezește o viață ascunsă. Apa care se scurge din infiltrații picură uneori de-a lungul pereților. Aerul continuă să se miște, Împins de ventilator, să circule prin galerii. Sunt șoareci și șobolani care se aventurează să ciugulească printre liniile de metrou, adunând resturile pe care călătorii le aruncă neatenți de pe peroane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]