6,588 matches
-
cu căruța. Bateria a doua e În capătul cel mai Îndepărtat al pistei, distanța pînă la cazarmă e mult mai mare de acolo. Nu au un parc auto, dar au acest vehicul prețios care elimină oboseala de a patrula pe pista de 3 kilometri, de trei ori pe zi, cu bidoanele infernale În spinare, pline ochi cu o fiertură de cartofi - pe care Încă ne Încăpățînăm să o numim „tocană“, probabil din cauza foamei. Căruțașul, după cum s-a spus se numește Barbu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu animalul de povară. Dar se pare că zgîlțîiturile nu se produc degeaba. Fără să ne dăm seama, am intrat Într-un zid de ceață. E foarte greu să spui dacă mergem Înainte sau Înapoi, dacă mergem de-a curmezișul pistei sau pe lîngă, prin șanțuri, ori dacă urmăm traseul obișnuit, pe aleea de siguranță de lîngă pistă. Mai mult, Între timp, În jurul nostru toate se animă, se aud trecînd camioane (se văd sub formă de globuri de lumină care plutesc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
seama, am intrat Într-un zid de ceață. E foarte greu să spui dacă mergem Înainte sau Înapoi, dacă mergem de-a curmezișul pistei sau pe lîngă, prin șanțuri, ori dacă urmăm traseul obișnuit, pe aleea de siguranță de lîngă pistă. Mai mult, Între timp, În jurul nostru toate se animă, se aud trecînd camioane (se văd sub formă de globuri de lumină care plutesc la mai puțin de un metru de noi), undeva urlă o alarmă, se aud Înfundat voci și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e bine, nu e deloc bine. Ce război poate să fie? Cu cine? Nu ne-ajunge că abia trăim? Nu ne ajunge Ceaușescu? Orbecăim prin acest nicăieri din ce În ce mai dens, probabil că am ieșit din zona clădirilor și ne apropiem de pistă. Probabil, cine dracu’ poate să spună ceva prin ceața asta? Starea de neliniște e urmată de o stare de iritare, apoi de o blegeală aproape de leșin. Frica ia proporții, nu-mi pot liniști inima, Îmi zvîcnesc tîmplele și viscerele, mi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-l salveze pe omul lui Ceaușescu... Abia după vreo cîteva zile am aflat că ne-am căcat pe noi degeaba, că omul a fost mutat destul de repede. Ăla a fost un moment, pîrÎiau pistoalele-mitralieră noaptea cînd dintr-o parte a pistei, cînd din cealaltă. Dincolo de pistă era o unitate de infanterie, au adus-o să acopere zona. E de mirare că nu ne-am Împușcat Între noi. Pe Mirel l-a lovit un glonț ricoșat În spate. De fapt, s-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Ceaușescu... Abia după vreo cîteva zile am aflat că ne-am căcat pe noi degeaba, că omul a fost mutat destul de repede. Ăla a fost un moment, pîrÎiau pistoalele-mitralieră noaptea cînd dintr-o parte a pistei, cînd din cealaltă. Dincolo de pistă era o unitate de infanterie, au adus-o să acopere zona. E de mirare că nu ne-am Împușcat Între noi. Pe Mirel l-a lovit un glonț ricoșat În spate. De fapt, s-a oprit În el, parcă l-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de ras, papucii de casă, scufița de somn, dopurile de urechi, curajul unei zile noi și multe altele. Am senzația că părăsesc un sanatoriu. Mă apucă groaza gîndindu-mă că mă Întorc În baterie. Străbat abătut cei doi kilometri pînă la pistă, găsesc avioanele bătînd tăcute din aripi la capătul ei - de la distanță, par niște insecte arțăgoase. E un drum lung și o zi rece, vîntul mi se Încolăcește pe gît și vrea să mă sufoce, cred - n-a reușit să mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gît și vrea să mă sufoce, cred - n-a reușit să mă termine un camion militar, așa că nu mă sperii de tine, văzduh neliniștit, Îi spun și Îmi bombez pieptul de oțel. Am trecut de capătul aerodromului, sînt În colțul pistei de siguranță, chiar În locul unde s-a petrecut accidentul acum cîteva secole, Înainte să Înceapă răsboiul. Am o senzație de irealitate, ultima dată cînd am fost aici trăiam În altă țară. Altfel, nu am nici o emoție specială, deși e clar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la tunuri. Șase săptămîni În care țevile enorme au măturat cerul și pămîntul În căutarea unor ținte imaginare, fie bombardiere germane din filme americane de război, fie elicoptere cu teroriști - sau, mai simplu, urmărind MIG-urile care, după ce decolau de pe pista aflată la mai puțin de 300 de metri, țîșneau spre cer. Dacă la Începutul perioadei de instrucție țevile se mișcau delicat și greoi, ca niște gîturi fragile de girafă, sub ceruri vineții din care ningea rar și congelat, spre sfîrșitul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care primele raze de soare topeau răceala nopții, deasupra unor cîmpuri fumegînd hipnotic (mirosind a iarbă, a ceva organic, crud și sălbatic, un miros aproape viu), te-ai Înhămat cu Călin la căruțul cu bidoane alimentare și ați pornit pe pista de siguranță, trăncănind ca niște specialiști despre Campionatul Mondial de fotbal din Italia, pe care sigur Îl vom vedea la vară (echipa României s-a calificat) sau despre proclamația de la Timișoara (da, ce să mai caute foștii nomenclaturiști În politică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de muzică despre care nu am auzit (mă prefac, din politețe, rușinat - pentru că de fapt speed metal nu e chiar genul meu). Miroase a ceva... nu că miroase a ceva? A ce? A creieri Încinși, nu știu, a... Poate de la pistă, pista miroase a cauciuc ars. Sau de la bidoanele astea scîrboase. Nu, nu! Miroase a, nu știu a ce... miroase ca-n copilărie. Nu, stai, cred că a hormoni. O, au Început să-ți miroase hormonii...! Ha-ha! Ai să vezi un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
muzică despre care nu am auzit (mă prefac, din politețe, rușinat - pentru că de fapt speed metal nu e chiar genul meu). Miroase a ceva... nu că miroase a ceva? A ce? A creieri Încinși, nu știu, a... Poate de la pistă, pista miroase a cauciuc ars. Sau de la bidoanele astea scîrboase. Nu, nu! Miroase a, nu știu a ce... miroase ca-n copilărie. Nu, stai, cred că a hormoni. O, au Început să-ți miroase hormonii...! Ha-ha! Ai să vezi un caleidoscop
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-mi-aș......... (rînduri ireproductibile) Episodul patru: Zarurile au fost aruncate: Și apoi, gata A trecut luna, mi-am ispășit pedeapsa, am terminat garda la interior. Așa că am luat din nou la picior kilometrii ăia futuți pînă În baterie, pe lîngă pista unde era să mă căsăpească astă iarnă camionul. Șoferul lui Cristian nu se grăbea, așa că noi am avut timp să ne băgăm tot ce era de băgat În tot ce era de băgat (și În ăștia de aici, dar mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cam pierdut capul și făceau Într-un fel - un maistru militar de la transmisiuni a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem români). Ne-am făcut AMR-ul - două luni. Două luni? Așa că am parcurs cei cîțiva kilometri răcnind la pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care ciocăneau În cimentul pistei au aflat cu ocazia asta că Iliescu, pentru noi, este Ceaușescu II. Un pîlc de ciori și un grup de mecanici maiștri militari care au scos capetele din motoarele avioanelor și ne-au aruncat niște priviri. În baterie? Dormitorul nostru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mi-a fost trimis cu poșta în România ghidul ”Pellegrinaggi sulle strade di Liguria”, de care mă servesc în drumul meu până la ieșirea din Italia. Din Imperia și până la următoarea localitate, San Lorenzo al Mare, din nou nu există o pistă sau margine de stradă pentru pietoni și trebuie să merg cu multă atenție pe marginea șoselei, invocând protecția îngerului păzitor. De la San Lorenzo până la San Remo, pe o distanță de aprox. 30 de km este o pistă pietonală și ciclabilă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nu există o pistă sau margine de stradă pentru pietoni și trebuie să merg cu multă atenție pe marginea șoselei, invocând protecția îngerului păzitor. De la San Lorenzo până la San Remo, pe o distanță de aprox. 30 de km este o pistă pietonală și ciclabilă pe lângă mare, ceea ce face drumul foarte plăcut și sigur, fără niciun pericol. Mă bucur atât de mult când încep să merg pe el, aproape că nu-mi vine să cred că este așa plăcut și comod, așa
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în el chiar îmi este strict necesar. Il iau la analizat cu atenție și decid că nu toate îmi sunt necesare, adică: polarul, un maieu, o cămașă și o pereche de branțuri. Ca atare, le las pe o bancă de lângă pista ciclabilă, să le ia cine crede de cuviință. Este o nouă lecție asupra inutilității multor lucruri în viață. Dar trebuie să apese greu pe umerii noștri ca să ne dăm seama de acest lucru. Voi merge mai departe mai ușor și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mi-o dă. Durerea în pulpa piciorului stâng revine cu o intensitate crescândă. Mă doare rău, dar continui să merg, rugându-mă Celui de Sus să-mi dea putere să pot continua drumul, chiar și așa. La Sanremo se termină pista pentru pietoni și bicicliști, iar în continuare, spre Ospedaletti, Bordighera și Ventimiglia merg pe trotuarul de lângă Via Aurelia. Privesc spre mare, între stradă și plajă, o zonă în care sunt numeroase case de vacanță foarte frumoase și cred că și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în acest sens o atenție ce pune accentul pe "prețul lucrurilor fără preț". Pe scurt, o nouă căutare a Graalului nu se mai mulțumește cu acest ustensilarism burghezist care poate fi considerat apogeul moralei moderne. Acestuia îi putem opune ca pistă de reflecție o (re)valorizare a existenței ca lux. Sigur, succesul comercial al luxului nu întârzie să ne uimească. Astfel, faptul de a prefera obiectele superflue celor considerate necesare. Dar și hedonismul ambient al distracțiilor, faimoasele "produse pentru îngrijirea corpului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
eseuri la săritura în lungime este redus iar, la sprint este permis un singur start greșit etc.). Organizatorii evenimentului sportiv pun în valoare dezvoltarea de sloganuri, logo-uri, steaguri și bannere. Concepția esteticii orientate spre vizibilitatea televiziuală este studiată la pistele de atletism și la terenurile de tenis prin utilizarea de culori în degrade. Cadrul este estetizat, sportivii de asemenea. Prin intermediul reclamelor, prin intermediul spectacolelor „reale”, televiziunea creează un nou spațiu sportiv, unul pictural-virtual, orbitor, la fel de iluzionist în perspectivă tridimensională, în satul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
vertebrei S3. Pentru patinatori și schiori centrul de greutate este esențial. Să ne imaginăm că un public, care nu a văzut niciodată un salt cu snowboard-ul, merge la schi și observă conturul unui zbor învârtit în aer, dacă nu descoperă pista de 6 m adâncime, dacă nu descoperă mișcarea de rotație și de atingere a snowboard-ului în zbor, are un șoc, întrucât nu poate decide, ce fel de ființă zboară prin aer învârtindu-se. În același mod, zborul cu scheleton, la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
centură albă, apropie cromatic inițierea de primă fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Să ne imaginăm că un privitor inocent, care nu a văzut niciodată un salt cu snowboard-ul întrevede conturul unui zbor învârtit în aer, dacă nu descoperă pista de 6 m adâncime, dacă nu descoperă mișcarea de rotație și de atingere a snowboard-ului în zbor, are un șoc, întrucât nu poate decide ce fel de ființă zboară prin aer învârtindu-se după cum, zborul cu scheleton, la 150 km
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
6, 7 ani și părinții acestora au funcții suficient de bine remunerate ca să le permită migrarea între diferite pârtii special amenajate. Trebuie să arătăm că sporturile extreme atrag o categorie de sportivi proveniți din familii fie apropiate de locații cu piste similare, fie cu posibilități materiale enorme (echipament, timp liber, medici, recuperări). Se pare că sportul devine cea mai glorioasă, bogată și scurtă meserie, pune trupurile în valoare . Adeseori corpul sportivului devine o sursă de posibile meserii derivate (dans, paznic, soț
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
efort, -depinde de tipul de metabolism, -depinde de etapa de pregătire, -depinde de particularități individuale, -depinde de obiceiuri, -depinde de tradiție, -depinde de perfecționarea amenajărilor suprafețelor de joc/tenis, baschet, handbal al construcțiilor de săli sau stadioane/lumină, aer condiționat, pistă, -depinde de modul perfecționării materialelor și echipamentelor/prăjină, suliță, schiuri, ambarcațiuni, costume, -depinde de felul introducerii tehnicilor electronice și al informaticii în evaluare, -depinde de programare, -depinde de creșterea gradului de informație asupra eventualilor adversari, -depinde de apariția unor sporturi
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]