2,039 matches
-
ingredientele și punem compoziția peste tava tapetată cu aluat. Facem semnul Crucii, ungem cu ou bătut și dăm la foc timp de 45 - 50 de minute. Lăsăm pe tavă până se răcește. PLĂCINTĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 500g foi de plăcintă , facem 5 rulouri, 1,500 Kg brânză de vaci, 300g.stafide,5 linguri griș,1 lingură coji portocale confiante sau coajă de la o o portocală rasă, 2 pac.zahăr vanilat, 4 ouă, 600 g. zahăr. Albușul de la 4 ouă bătut
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia, acecea-acceaua etc. În „Letopisețul Moldovei de la Dabija vodă până la Ioan Vodă Mavrocordat" (1661-1743) aflăm de la I.N
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul sub pălărie nemțească și împrejur slove
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
intră în odaie, de astădată singură. Se apropie de mine și, cu o privire mai amăgitoare ca a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii să te muți la mama, că mama are casă bună și știe să facă plăcintă".... Ce e și omul! Cum se ademenește de ușor! Pentru o privire dulce și pentru... o plăcintă, chiar în ziua aceea m-am și mutat la mama lui Suzi, căci așa se numea acel șarpe. Peste vreo două ceasuri, caii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii să te muți la mama, că mama are casă bună și știe să facă plăcintă".... Ce e și omul! Cum se ademenește de ușor! Pentru o privire dulce și pentru... o plăcintă, chiar în ziua aceea m-am și mutat la mama lui Suzi, căci așa se numea acel șarpe. Peste vreo două ceasuri, caii și bagajele mele erau și duse la noul meu conac, unde sosind și eu, găsesc gazdele mele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se ospătară cu cele mai rare bucate și mirodenii și cu găini grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l odihnească în pace, dl Băluță, până la prietenul meu de-atunci și dintotdeauna, Mihai Banu, directorul Întreprinderii de stat Bacău. Ei aveau cu totul alte preocupări decât ale mele, dar m-au înțeles și m-au ajutat. De pildă, domnul Plăcintă, care era atunci director la Avicola Bacău, îmi punea la dispoziție ouă, carne sau tacâm de pui. La domnul director Comis, care pe-atunci gestiona toate restaurantele, găseam carne de porc sau de vită... A.V. Cum mai reușeați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de ce bunica mea ungea tocul ușilor și ferestrelor cu usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul rând, vărzările și plăcintele cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
noi. In cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi, am trăit o experiență frumoasă. Ursitoarele au prezis un an deosebit pentru Școala Normală și deja Practicile de Sântandrei au devenit o tradiție pentru tradiție... Roxana CRISTIAN, clasa a Xl-a A
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
X-a C, a lui Mihalache Ionuț, din clasa a VlI-a B sau a lui Gânga Cristian, din clasa a VIII-a B, care au făcut colăceii și turtițele de Sântandrei, au semănat grâul în străchini sau neau trimis plăcintele cu bostan, cu varză, cu mere și tradiționala covașă. Consilierul educativ al școlii, profesor Lumința Popa, și-a pus tot timpul la dispoziție, lucrând cot la cot cu elevii și cu ceilalți colaboratori, având grijă ca totul să fie la
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
lungi de iarnă pe care și le umpleau cu șezători și alte sărbători, pe care abia le așteptau, pentru a le transforma în prilej de întîlnire și distracție, ce abundă în alimente și băuturi rituale: colacul și turta de Andrei, plăcinta cu bostan, mălaiul, grâul încolțit, vărzarea, usturoiul, covașa. Scopul proiectului Reînnoirea spiritului tradițiilor străbune prin reînvierea unei sărbători populare importante pentru strămo șii noștri, Noaptea de Sîntandrei. Obiectivele proiectului sunt legate de redarea scenică a ritualurilor și practicilor de Sântandrei-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
atare, iar mai apoi de scenariul în sine: expoziție de obiecte specifice acestei nopți speciale, cântece, jocuri și obiceiuri, toate redate scenic! Acestea au condus la o reușită deplină, reușită încununată și de copturile de Andrei, turta și colacul, a plăcintelor cu bostan și cu varză, a covașei, ce se gustă mai ales în Noaptea Strigoilor, toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ar fi fost împărțită în mod drept. (...). Astfel întărirea acestui sistem însemnat se sprijinea în același timp pe minciună și înșelătorie. Pe de o parte clasele muncitoare primeau o stare din care nu puteau cere decât o mică parte din plăcinta pe care ele, natura și capitaliștii, o făcuseră cu toții la un loc. (...). Și pe de altă parte claselor capitaliste le era îngăduit să pretindă cea mai bună parte a plăcintei, și în teorie erau libere s-o consume, însă în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din care nu puteau cere decât o mică parte din plăcinta pe care ele, natura și capitaliștii, o făcuseră cu toții la un loc. (...). Și pe de altă parte claselor capitaliste le era îngăduit să pretindă cea mai bună parte a plăcintei, și în teorie erau libere s-o consume, însă în practică o înțelegere tacită îi făcea să consume foarte puțin. Datoria de a economisii ajunsese cea mai mare virtute și creșterea plăcintei obiectul unei adevărate religii". Urmările economice ale păcii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îngăduit să pretindă cea mai bună parte a plăcintei, și în teorie erau libere s-o consume, însă în practică o înțelegere tacită îi făcea să consume foarte puțin. Datoria de a economisii ajunsese cea mai mare virtute și creșterea plăcintei obiectul unei adevărate religii". Urmările economice ale păcii, Editura Viața Românească SA, București, 1920, p. 19. 53 Discutând despre imposibilitatea plafonării averii, Aristotel argumentează: ,,Nu trebuie ca legislatorii să lase deoparte un fapt pe care îl omit în cazul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu impresia repetării și finitudinii. Să locuiești în propriul trup de țărînă dimpreună cu copiii tăi de țărînă: să umbli locuind în țărînă, învîrtindu-te după soare, hrănindu-te cu lumină... O rază de soare scăpăra în vitrină peste tăvi cu plăcinte, prăjituri, sucuri, iar vînzătoarea-ospătăriță întîrzia zgîindu-se la mine după ce-i spusesem ce să aducă. Pe fața ei tînără înflorea un surîs ce s-ar fi vrut șăgalnic. Nu vă supărați, îmi spuse pe un ton candid, de o politețe perversă
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
Aurica, As.med.pr. șef, Spitalul Județean de Urgență Ploiești; 205. doamnei Petrin Stan Mirela, Asistent medical principal șef, Centrul de Diagnostic și Tratament Galați; 206. domnului Petroiu Sava Nicolae, As.med.pr., Spitalul Comunal Dumbrăveni, DSP Vrancea; 207. doamnei Plăcintă Ion Maria, As.med.pr., Spitalul Județean Piatră Neamț; 208. doamnei Pleșcan Petru Mihaela, As.med.pr.șef, Centrul de Cardiologie Iași; 209. doamnei Popa Sever Petronela-Crina, As.med.pr., Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca; 210
DECRET nr. 1.102 din 10 decembrie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163656_a_164985]
-
Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de mere Schamagochs de Ciumesti - băutură răcoritoare de
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
marmelada conform legislației în vigoare (exclusiv gem extra și jeleu extra) și alte paste tartinabile similare pe bază de fructe inclusiv produse cu un număr scăzut de calorii 50 Jams, jellies și marmelades produse din fructe sulfitate 100 Umpluturi de plăcintă pe bază de fructe 100 Condimente pe bază de suc de citrice 200 Suc de struguri concentrat pentru prepararea vinului de casă 2000 Mostarda di frutta 100 Extract de fructe sub formă de jeleu, pectina lichidă destinată vânzării către consumatorul
NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150752_a_152081]
-
Victoriei nr. 12, bl. H17, sc. B, et. 1, ap. 5, Călărași, județul Călărași 1590111510026 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 163. Niță Gabriel porcine Str. Popa Soare nr. 58, sectorul 2, București 1771113423019 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 164. Pintilie Silvia porcine Satul Munteni, comuna Munteni, județul Galați 2681016173183 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 165. Plăcintă Paul porcine Str. Scriitor Ioan Adam nr. 6, Vaslui, județul Vaslui 1591031374093 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 166. Popa Gheorghe porcine Str. Ștefan cel Mare bl. 410, sc. A, ap. 12, Vaslui, județul Vaslui 1601107374065 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 167. Sandu Nicolae-Codruț porcine Str. Fâț Frumos nr. 5, bl.
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162827_a_164156]
-
instalații specifice pentru recepția materiei prime depozitarea, prelucrarea germenilor de porumb în vederea obținerii de ulei, precum și spații pentru îmbutelierea, depozitarea, păstrarea și livrarea acestuia. XIII. Activități de fabricare a altor produse alimentare 1. Unități pentru fabricarea produselor proaspete de patiserie, plăcintelor, specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc. - unitate prevăzută cu spații, amenajări, dotări și instalații specifice, inclusiv spații de frig pentru recepția materiei prime, depozitarea, prelucrarea fainei și a ingredientelor de origine vegetală și animală în vederea obținerii produselor proaspete de patiserie
NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 (**actualizata**) pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor desfăşurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 , cu completările şi modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165454_a_166783]
-
specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc. - unitate prevăzută cu spații, amenajări, dotări și instalații specifice, inclusiv spații de frig pentru recepția materiei prime, depozitarea, prelucrarea fainei și a ingredientelor de origine vegetală și animală în vederea obținerii produselor proaspete de patiserie, plăcintelor, specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc., precum și a spațiilor de depozitare și livrare corespunzătoare. 2. Unități pentru fabricarea biscuiților, pișcoturilor, a produselor uscate de panificație, a produselor de patiserie și prăjiturilor conservate precum și pentru fabricarea produselor pentru gustări dulci sau
NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 (**actualizata**) pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor desfăşurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 , cu completările şi modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165454_a_166783]
-
Fabricarea amidonului și a produselor Unitate pentru fabricarea din amidon amidonului Unitate pentru fabricarea glucozei, siropului de glucoză, maltozei Unitate pentru fabricarea glutenului Unitate pentru fabricarea uleiului din germeni de porumb 1581 Fabricarea produselor proaspete de Unitate pentru fabricarea patiserie, plăcintelor, specialita- produselor proaspete de tilor de panificație, checurilor, patiserie, plăcintelor, tartelor, etc. specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc. 1582 Fabricarea biscuiților, pișcoturilor, Unitate pentru fabricarea a produselor uscate de panificație, a biscuiților, pișcoturilor, produselor de patiserie și prajitu- a produselor
NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 (**actualizata**) pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor desfăşurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 , cu completările şi modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165454_a_166783]
-
amidonului Unitate pentru fabricarea glucozei, siropului de glucoză, maltozei Unitate pentru fabricarea glutenului Unitate pentru fabricarea uleiului din germeni de porumb 1581 Fabricarea produselor proaspete de Unitate pentru fabricarea patiserie, plăcintelor, specialita- produselor proaspete de tilor de panificație, checurilor, patiserie, plăcintelor, tartelor, etc. specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc. 1582 Fabricarea biscuiților, pișcoturilor, Unitate pentru fabricarea a produselor uscate de panificație, a biscuiților, pișcoturilor, produselor de patiserie și prajitu- a produselor uscate de rilor conservate precum și pentru panificație, a produselor de
NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 (**actualizata**) pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor desfăşurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 , cu completările şi modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165454_a_166783]