3,039 matches
-
înnebunit? Virjil, apără-mă, uite ce-mi face prietenul dumitale..." Virgil mormăie de pe fotoliu, Monica și cu mine râdem în hohote. 16 aprilie Faptul că Andrei, Paleologu și chiar Djuvara, la un moment dat, au pus umărul ca să meargă revista Plai cu boi e o dovadă a relativismului și a superficialității, ca să zic așa "civice", care îi caracterizează pe intelectualii români în zilele noastre. Andrei a mers până acolo încît o vreme a acceptat ca numele lui să apară în caseta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un fel înainte chiar de a fi sămânță de filologi pe plaiurile Daciei lui Traian. Ramură mutată în pământ departe de trupina părințească, limba românească s-au nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale, și rămâind limbă romanică, precum un englez rămâne englez chiar dacă s-ar nutri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
munților. Aici la capătul satului, pe genunchii unei grupe de munți acoperiți cu brazi seculari, se rădică mănăstirea cu turnurile ei măiestoase. De toate părțile împresurată cu munți sfîșieți de crăpături și văi adânci și înguste; în apropierea unor mici plaiuri de verdeață încîntătoare, cu drept cuvânt a fost aleasă de locașul etern a celui ce n-a avut răgaz să se odihnească toată viața sa cum se cuvine. Mănăstirea se compune dintr-o biserică destul de spațioasă, care într-una din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se înălța un impozant arc de triumf, construit din crengi de brad și decorat cu o mulțime de flamuri. Pe frontispiciul arcului se cetea cuvintele: Memoriei lui Ștefan cel Mare, mântuitorul neamului. De partea dreaptă a acestui arc, pe un plai ce nu se rădică mult peste nivela drumului, era situat colosalul portic, o construcție într-adevăr minunată, încăpătoare de 1500 persoane. Înlăuntrul acestei clădiri erau așezate de-a lungul mese și lavițe de brad. Pe stâlpii din mijloc atârnau marcele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni de cătră sară toți oaspeții au ieșit afară din portic ș-au improvizat pe plaiul umed de ploaie un șir de danțuri. Într-o parte danțau grupele oaspeților, în ceialaltă poporul. Așa erau de înveseliți cu toții încît nici ploaia ce picura din când în când nu putea să întrerupă cursul danțurilor. Pentru ca și poporul adunat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bugetul anului viitor, pentru terminarea lucrării. Iar documentele copiate propune să se publice într-o edițiune separată în aceleași condițiuni în cari se editează colecțiunea repauzatului Hurmuzachi. [24 septembrie 1876] CETATEA JIDOVA Această cetate numită Jidova și Uriașa, situată în plaiul Nucșoarei, districtul Muscel, la 6 kilometre de centrul orașului Cîmpu Lung, se află așezată între Râul Târgului, la distanță de 120 metre de malurile lui, și între șoseaua națională Piteștii - Cîmpu Lung, la 85 metre situată în partea despre ost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ocupațiile din domeniul agricol în zona de câmpie se întrepătrund atât ca necesități și posibilități, cât și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El reproduce fragmente din notările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se știa, pe bază de experiență îndelungată, ce și cât reprezintă acest mod de a măsura în cazul prisăcilor și sensul acesta îl au documentele noastre, încă o dovadă peremptorie că dreptul cutumiar a conservat vestigii ale vieții multimilenare pe plaiurile românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin asaltul și ocuparea Griviței, căderea Plevnei, Smârdanului și a Vidinului, în cursul cărora au murit și au fost răniți peste zece mii de soldați și ofițeri români. Printre aceștia s-au aflat și Costică Ferariu și Octavian Genes, locuitori ai plaiurilor onceștene, căzuți eroic pe câmpul de luptă pentru independența și libertatea patriei, decorați „post mortem” pentru faptele lor de vitejie cu medalia „Virtutea M00ilitară”. Constantin Zaharia se afla cu Batalionul III din Regimentul 5 linie, aparținând Diviziei 4, în miezul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți în cadrul Diviziei 13 a Corpului I al Armatei I Română (decembrie 1916-iunie 1917) au dus greul. Armata română aflată pe frontul primului război mondial, a fost sprijinită de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Precizez că nu am nimic cu omul de afaceri sau cu familia lui Dan Marian, dar jigodia asta din PNL merită studiată și popularizată. Mai sunt 2 săptămâni... Lapte și miere, Raiul pe pământ, minunile de la Maglavit se revarsă peste plaiurile vasluiene, acum când toți trebuie să promită, foarte mulț i să mintă și extrem de puțini să realizeze câte ceva pentru ceilalți. Cum peisajul confruntării pestriț foarte, e în plină vegetație (campanie!) e și o imensă distracție să vezi candidați "cu privirea-mpăroșată
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
însă și un stăpân care-l potolește oricând apare: nepotul Matei. Oriunde, în țară, în Europa sau în lume, Adrian Porumboiu rămâne vasluian ! (MERIDIANUL, An IX, nr.21 (699), joi, 24 mai 2007, Editorial) Corespondență din Elveția Vă salut de pe plaiuri elvețiene. Localitatea în care delegația noastră a fost cazată se numește Aeschi. Seamănă cumva cu ținuturile noastre, în sensul de munte la câțiva metri distanță și, în rest, niște platouri ușor sau mai mult înclinate, deci vestitele plaiuri elvețiene cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
salut de pe plaiuri elvețiene. Localitatea în care delegația noastră a fost cazată se numește Aeschi. Seamănă cumva cu ținuturile noastre, în sensul de munte la câțiva metri distanță și, în rest, niște platouri ușor sau mai mult înclinate, deci vestitele plaiuri elvețiene cu liniștea lor tulburată numai de muște, că și aici sunt muște și asta pentru că sunt și mici crescătorii de animale. Este o liniște desăvârșită deși destul de multe mașini traversează șoselele asfaltate. Trebuie să știți că până și la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga, 1936:21) răzbate din doine, balade, metrica poeziei, ritmul limbii, din structura așezărilor și din arhitectura caselor. De exemplu, ideea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ls. I.N.O. - Dor din România cea Mare, dor de Eminescu, mi s a părut întreaga desfășurare. Nu credeți? C.A. - Salonul este, în plan simbolic, Român ia M are prin mesaj, programe și participare, prin aportul societăților culturale (ASTRA, Plai mioritic, Mișcarea pentru reîntregirea națională, ProBasarabia și Bucovina, Ginta latină) care au îmbrățișat Ideea. El a stat și stă sub semnul „geniului nostru tutelar” Mihai Eminescu - simbol al românismului în universalitate, suprapus de confrații de la C hiși nău și Cernăuți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ceea ce-i ține loc de cap, plin de manele care nici măcar nu bagă de seamă contradicția flagrantă în termeni. Păi cum este posibil așa ceva, se mai întreabă câte cineva mai răsărit, din turma asta românească, răspândită aiurea pe piciorul de plai. Păi este posibil, zic eu, fiindcă musiu Băsescu a reușit în lungii și foarte greii săi ani de mandat, zice el, să implementeze ceva nemaipomenit, ceva care cred că nu are echivalent oriunde altundeva în lume, fie chiar și în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ne comportăm ca niște europeni cum ne pretindem. Cred că vă mai amintiți cum atunci, în ianuarie 2007, la intrarea în UE, ce mai chiot, ce mai hăulit, ce mai veselie, ce speranțe roz se desenau pe piciorul nostru de plai. Și dacă tot era sărbătoarea noastră a apărut și darul: Comisia Europeana „ne-a cinstit", în perspectivă, cu o sumă uriașă am putea spune, de 19,2 miliarde de euro, eșalonată până în 2013, cu care să ne facem treburile, pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
curat național, așa funcționează „capitalismul" românesc. Monumente de patrimoniu industrial, precum furnalele istorice ale Reșiței - Franziskus și Josephus, construite la 1769 și terminate la 1771, n-au scăpat nici ele săracele, de furia demolatorilor. Doar la noi, pe piciorul de plai, invadat prea mult de țigani, se întâmplă uneori lucruri, care nu și-ar găsi egal nici în cele mai subdezvoltate țări ale lumii. Aici s-a înregistrat chiar culmea inconștienței și a primitivismului: demontarea șinelor de cale ferată și tăierea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
probleme prea mari să fie predată chiar și de dom' profesor universitar de drept constituțional, Emil Boc. Sunt sigur de asta! Agresiune la capra podului Ce liniște e pe aici, pe la noi, pe halca noastră, desprinsă mioritic din piciorul de plai! Nici tu, avioane americane, care să te bombardeze în miez de noapte, nici drone, din alea fără pilot, care să te facă terci, pe timp de zi, nici pirați cu lungi cuțite între dinți, sau arăboi îmbrăcați, în loc de veste, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o statuie, în forma eroică de leu, nu l-ar încălzi cu nimic, fiindcă o veche zicere populară românească spune: „Mai bun este un câine viu, decât un leu mort." Subscriu și eu! Chiu și vai, pe un picior de plai Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar încălzi cu nimic, fiindcă o veche zicere populară românească spune: „Mai bun este un câine viu, decât un leu mort." Subscriu și eu! Chiu și vai, pe un picior de plai Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică transpusă întocmai în forma
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
uitat procentajul electoratului care te-a votat pentru un nou mandat, nu-i așa? Aproape 80% dintre votanții matale provenea dintre tinerii de liceu și din cei apropiați vârstei terminării liceului. Chiar mulți din cei care udă azi piciorul de plai cu lacrimi de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spune făcândumi cu ochiul: „Nu uita, meseria este brățară de aur, iar gâtu-i pâlnie de argint”. Un’ te duci tu mielule? Se apropie Paștele! Măcar vreo câteva zile poate vom uita de Marea Brambureală oficializată cu tot fastul posibil pe plaiurile românești de către un guvern incapabil, dar corupt și rapace. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când se apropie Paștele eu îmi amintesc niște vorbe ale regretatului Mihai Dimitriu, agronomul literat cu o inimă mare cât Moldova, a lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din oricare tabără aș face eu parte, dați-mi voie ca să enunț o certitudine: precum ministrul, așa și învățământul. Sau, cum e turcu-i și pistolu’. Ideile MS Mircea I-ul de Murfatlar Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică, transpusă în forma sugerată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
uitat procentajul electoratului care te-a votat pentru un nou mandat, nu-i așa? Aproape 80% dintre votanții matale provenea dintre tinerii de liceu și din cei apropiați vârstei terminării liceului. Chiar mulți din cei care udă azi piciorul de plai cu lacrimi de obidă, au pus ștampila pe Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși așa de școala românească, cea mult prea bine împănată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]