11,985 matches
-
unde veneau românii să-și tragă sufletul, în Biserică Sâmbăta, prin holul de la intrare al Hostelului, în Camera albastră de lectura..., dar tot nu era suficient, așa că am plecat cu ele prin Tahanale (autogări). De câte ori plecam în oraș luam și plasa cu mine, căci altfel riscam să fiu ”sufocat”. Le-am apreciat eu cu modestie numărul, a fi fost de circa două mii-două mii cinci sute. Când năvălea peste mine mulțimea de români aflată prin Tahanaua de lângă Șuk'ha Carmel, venea
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
să mă bucur de viață. am uitat să zâmbesc. scriu. citesc, scriu... dincolo de cuvinte, sunt tot eu. în fiecare zi mă întorc acasă. deschid ferestrele, mă așez la calculator. singura frumusețe a clipei e bătaia degetelor pe taste. nimicul dispare, plasa e plină de cărți... aici simt că sunt. Referință Bibliografică: ziduri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 510, Anul II, 24 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZIDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347041_a_348370]
-
au răsărit alte și alte cuvinte până când culele au cedat nervos lăsând să răsară primul și ultimul vers dintr-un amalgam pe care cineva sau mai mulți oameni îl numesc poem să-mi fiu este încercarea supremă când printre ochiurile plasei privesc peștii pe care nu i-am prins niciodată într-o metaforă vie somnolența literelor a dat naștere unei cruci vârful pietrei unghiulare a atins centrul întregului apoi a lăsat un singur cuvânt să-i umple marginile cu lumină să
SĂ FIU EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347173_a_348502]
-
în alb vernisajul poveste penelul a stat pe geana pâinii încă un punct alătură visul turnul de grâu în spin ridicat spicul deschide trepte roase de ape cântecul lebedei negre s-adape se deschide cercul sfera crește prin rod în plasă peștele închide un nod nod de suflete rare acoperiș de iubiri unică întâmplare în plin de firi scena se închide în trepte culori câmpul se umple mereu acum de flori Referință Bibliografică: cruce de pâini cruce de oameni / Anne Marie
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
mă întreabă unde e pâinea. Ia George pâine, că termină orele la unu, trece prin Piața 700 și mai face cumpărături..." " Auzi tu, Doină, să nu-l mai leși la cumpărături. Că nu-i stă bine unui profesor universitar cu plasa-n mână..." "Zău, dar eu ce sunt??? Și mie cum îmi stă cu două-trei sacoșe deodată?... Or eu n-oi fi tot profesoară universitară?!" Numai ce o vedem pe Doamna Bărbat că se ridică, se trage spre colțul mesei, își
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
CORNULEȚ CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă nu au murit. Caută, chiar dacă nu găsești nimic; poate vei fi găsit ... Nu te juca cu focul; este suficient să îl aprinzi în locul nepotrivit ... Nu este nevoie
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
CORNULEȚ CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă nu au murit Caută, chiar dacă nu găsești nimic; poate vei fi găsit ... Nu te juca cu focul; este suficient să îl aprinzi în locul nepotrivit ... Nu este nevoie
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
lanț din drum până la grajd, calul se lăsa purtat de ham, numai de prezența porcilor nu puteam profita. Nu făceau decât să guițe toată ziua după mâncare. Cu ce puteau să bucure un copil?! Gardurile între vecini erau făcute din plasă de sârmă sau din uluci. Mă strecuram cu ușurință sau la cei din fața casei sau la cei din spatele ei, fără să mă vadă mamaie și cu o răutate inocentă, o lăsam să mă caute sau să mă strige, de cele mai multe
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
sa însă nu mai apucase să facă ce-și propusese. O centurie romană condusă de unul din ofițerii lui Ponțiu Pilat le dădu de urmă tuturor și îi atacă chiar în acea noapte. Dintre toți, doar ei trei căzuseră în plasa întinsă de romani, iar mulți își găsiră sfârșitul în ascuțișul săbiilor romane. Fuseseră legați în lanțuri toți trei și duși în temniță în Cezareea Palestinei unde romanii îi puseră imediat la chinuri pentru a afla averile și ascunzătorile cetei. Ceilalați
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
pas de moarte. În seara aceea am fost cuminte și m-am învârtit pe lângă mamaie tot timpul să o ajut. Știam că mă iertase și asta însemna că, dacă tăticu trece pe la noi, nu-mi va pune hainele într-o plasă, să mă trimită la București. În schimb m-au pedepsit. Trebuia să adorm fără poveste. Nu a fost decât spre ghinionul lui tataie, care, fără să bănuie că eram încă trează, a început să-i povestească mamaiei despre necazul lui
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
kg pe un picior, ca mai toți tinerii zilelor noastre, transpirat vroia să intre pe teren... Decibelii erau la maximum. Pe fondul ăsta, au loc ratări incredibile, fanii cei mari, din ceruri, nehotărându-se cui să lase mingea să rupă plasa! Doamne și vine golul! Cartierul a luat foc. Smurdul a tresărit din toate încheieturile. Arafat era pe poziție pregătit cu de toate. Tulumbele pompierilor s-au ridicat amenințător! Bodygarzii și-au supt burțile, intrând în dispozitiv pentru lupta corp la
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
în care împlinise șapte ani. Legase o ață de vârful ei, dar nu avea un ac să-l prindă la capăt pentru a-și face undiță. Întinse mâna în care ținea trestia, o trecu în sus spre spate și o plasă, destul de îndemânatic, în față, cât îi permise brațul. Ața, destul de ușoară, nu se întinse cum ar fi dorit el, dar nici în adânc nu se afundă. Plutea tremurând odată cu unduirea ușoară a apei. În schimb, peștișorii se speriară și, cu
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
mamii” cum o numea și o mângîia dejà mamaia. -Vii la mine? m-a întrebat Mia, fără să întrebe dacă mamaia era de acord sau nu. În mai puțin de cinci minute eram cu pijamaua și alte nimicuri într-o plasă de ață și o așteptam tăcută și serioasă în fața porții. Mă uitam pe furiș când la ea, când la mamaia și simțeam cum ghimpele geloziei mă pișca în inimă; mamaia vorbea cu ea altfel decât cu mine.” Parcă ar fi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
la tuș-ta! a strigat după mine mamaia. Am strâmbat din nas și nu i-am răspuns nimic. Mă simțeam umilită în fața lui Mia să-mi spună așa ceva. Mergeam amândouă pe mijlocul șoselei. După câțiva metri, Mia mi-a luat plasa din mână. Abia după primul colț, când am fost sigură că mamaia nu ne vedea, mi-am tras mâna dintr-a ei sub pretext că îmi ridic pantalonii. -În vacanța de vară am să vin la tine la București, măcar
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
în florile de orhidee am adunat nuanțe cromatice în palmele noastre uscate îmi atinge umărul un porumbel mă strigă păpădiile le înșir în jurul gâtului să simt miracolul încape doar cuvântul dor și stolul de păsări rătăcite vocile se prind în plasa de păjanjen unde supravețuiesc și acum unghiile mă rănesc cu un răcnet stins animalele se sfâșâie între ele corzile vocale cântă despre iubire un clinchet - din cartea de povești miracol de regie eu eram personajul principal și cel secundar dar
AM VISAT O IDENTITATE ASCUNSĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357287_a_358616]
-
zise, bătrânul Marin bău tot vinul din pahar până la fund. -A fost descoperit cel care a tras? -Nu! Dar eu bănuiesc că l-a împușcat Gheoroiu, soțul Nuței. Motivul? Să nu mai plătească datoria” Însă Necșulescu nu a căzut în plasă. A murit altul în locul lui. Era, bănuiesc, un om al străzii. Îmbrăcat, spălat și dichisit. Învățat să răspundă la numele de Protopopescu. În schimbul unei sume de bani. Ne bănuind ce-l așteaptă. - Aproape aceeași întâmplare s-a petrecut în Lădești
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
la tine lângă roata căruței, zise Lenuța. Fetița alergă spre poarta casei unde o întâmpină câinele, gudurându-se la picioarele ei. -Stai cuminte, Patrocle! Se întoarse cu „mingia” făcută dintr-un ciorap umplut cu cârpe peste care fusese împletită o plasă din sfoară de cânepă. Ceilalți copii au strâns fiecare câte cinci pietricele, pe care le țineau în mână. Stelian le strecură în buzunarul de la pantalonii scurți. -Cine aruncă primul la gropițe? -În ordine alfabetică. -Nu în ordine alfabetică, nu știu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
religioase luminate arhiereu. Și acesta a fost drept! Eu unul n-am găsit nici o vină acestui om. Pentru mine a fost drept și îmi e de-ajuns indiferent de subtilitățile religioase conforme cultului iudaic. Și încă ceva. Am căzut în plasa voastră arhiereule, spuse zâmbind larg și bine dispus Pilat! Caiafa simți în gură un gust amar. -Precum un luptător în arenă care-și aruncă plasa sa m-ați prins arhiereule, iar eliberându-l pe Baraba am mai fost păcălit încă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
de-ajuns indiferent de subtilitățile religioase conforme cultului iudaic. Și încă ceva. Am căzut în plasa voastră arhiereule, spuse zâmbind larg și bine dispus Pilat! Caiafa simți în gură un gust amar. -Precum un luptător în arenă care-și aruncă plasa sa m-ați prins arhiereule, iar eliberându-l pe Baraba am mai fost păcălit încă o dată. Acum însă tridentul își arată dinții îndreptați către Sanhedrin și către capii săi, mai marii poporului! Nemesis cea răzbunătoare... -Ajunge procuratorule! răspunse scurt Caiafa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
împotriva ucenicilor, spuse Pilat. -Trebuie să dau o lecție acestei secte procuratorule! Nu crezi? -Fă-o repede arhiereule! mai spuse Pilat. Peste trei zile Baraba e al meu. Am să dau poruncile necesare. Dar să nu fie din nou vre-o plasă întinsă... Caiafa nu mai spuse nimic iar palanchinul fu ridicat pe umeri și se puse în mișcare la un semn. Mulțumit de întrevedere procuratorul Ponțiu Pilat petrecu o vreme cu privirea micul alai care se îndepărtase. Apoi intră în fortăreața
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
este dificilă. Numai Dumnezeu știe ce va fi! Atunci am sărit din somn și am încercat să aflu unde sunt de fapt. Stupoare, eram în pat și mă trezisem, căci Coșava noastră care sufla pe aici de ceva vreme, deschisese plasa de țânțari de la fereastră și aceasta zdrăngănea, de mă trezise. Referință Bibliografică: TĂLMĂCIREA UNUI VIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TĂLMĂCIREA UNUI VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357419_a_358748]
-
doar câteva moșmoane ... // Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine m-aude? / De din zori, până-n vecernie, / Mute-s cerurile surde ... Sufletul, de-mi pun pe masă, / Nu mă-ntreabă nimeni: CÂT? / Merg la templu cu o plasă, / Să-Ți țin, Doamne, de urât ... // Tot pe cruce? Tot pe cruce? / Deși n-ai decât o viață, / Fiecărui, la răscruce, / Îi dai capătu-i de ață ... De aceea-Ți calc odaia ... Și Te tot privesc din ușă ... Cum Îți bate
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Iubire > CE POT FACE DOUĂ INIMI? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce pot face două inimi când iubirea nu-i acasă? Când distanțele-s eterne, când netimpu’- i ochi de plasă? Din iluziile vremii să-și mai tricoteze un timp Sau uitării îmbelșugate s-o dea-n ochii-anotimp?! Cât mai poate dorul singur să ucidă întâmplarea? Ce tertipuri înfocate să plesnească-acum uitarea Pentru ca-ntr-o viață nouă să mă scald în
CE POT FACE DOUĂ INIMI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357778_a_359107]
-
te duci acasă! Se uita la mine până ce pleca autobuzul și se întorcea apoi tacticos acasă. Alte ori mă trezeam că mă aștepta în stație să cobor și, la fel de tacticos, mergea la pas cu mine spre casă. Deși îi miroseau plasele cu alimente și a carne, el nu se dădea pe lângă ele să adulmece, ci parcă îmi spunea din priviri că-i pare rău că nu mă poate ajuta la cărat. Mândria și importanța lui, în familia noastră și în orăselul
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Toate Articolele Autorului zilnic ni se fură pâinea; ce mizerii cine se îndură să-i numere verii banii ce stau țuț, ouăle de struț? miriștile mele nopțile ridică lumea de calică și plină de rele; drumurile urcă un hățiș de plase apa care spurcă să n-o pui în vase! arma și-o ridică vorba de ocară, brusc o căprioară a-nghețat de frică! Referință Bibliografică: brusc, o căprioară / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai
BRUSC, O CĂPRIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358468_a_359797]