2,275 matches
-
Shakespeare nu aparține unei vârste istorice, ci este al tuturor timpurilor, pentru că este inventat și reinventat fără încetare de Imaginația celor care-i citesc opera. Bloom consideră că deși foarte diferit temperamental de romantici, Shakespeare a oferit o anume materia poetica extrem de favorizantă pentru vizionari ca Blake, Shelley sau Goethe în convingerea lor că simțul empiric poate fi o metaforă a spiritualității. În accepția lui Bloom, Câmpul Imaginal este exprimat mai plenar și mai intens de Shakespeare decât de înțelepții Sufi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală, cotidiană, textele oratorice, jurnalistice, publicistice, în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame etc.). *Ex: Ia, lasă-i și tu, măi nevastă! / Maria, spune-mi ce mai citești ! 3. FUNCTIA POETICA/ESTETICĂ/ IMAGINATIVĂ (axată pe MESAJ) *Orientează limbajul spre sine (spre mesaj), spre propria organizare. *Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbește, spre deosebire de limbajul științific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
filme de animație în cadrul Studioului Cinematografic Animafilm. Începând cu 1968, a avut numeroase expoziții de grafică și scenografie la București, Iași, Annecy, Lund, Leipzig. Lucrările sale de grafică pot fi caracterizate drept gestualism liric de inspirație orientală. A mai publicat: Poetica filmului de animație (2002), Arta scenografilor români (2003), Teoria scenografiei (2003), volumul de eseuri Efectul de cupolă (2005), albumul Iarna caligrafului (2010) și volumul de poezie Praful și pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004). În loc de
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cultura occidentală. Cum se știe deja, în critica occidentală din această perioadă marchează redescoperirea teoretică a termenului ekphrasis și contribuie esențial la impunerea sa în spațiul cultural. Contextul literar occidental din intervalul 1960-1995 este marcat de câteva studii esențiale pentru poetica ekphrasis-ului modern, din care selectez doar: Odă la o urnă grecească (Leo Spitzer, 1962, deși articolul apare pentru prima dată în 1955 în revista "Comparative Literature") primul care repune în circulație termenul ekphrasis; L'ancienne rhétorique (Roland Barthes, 1970), The
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
zile, Galeria cu viță sălbatică, Căderea în lume, Ucenicul neascultător se includ în categoria consistent reprezentată în literatura română postbelică - romanul politic - în timp ce Refugii este un roman psihologic. Prezența descrierii ekphrastice în romanul politic merită discutată pentru că este revelatorie pentru poetica romanului ekphrastic românesc. Romanul politic se remarcă prin câteva constante pe care le voi semnala succint, poetica acestui tip de roman fiind subiectul a numeroase studii literare. Selectiv, putem reține contribuțiile unor nume consacrate ale criticii românești - Anton Cosma, Pompiliu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literatura română postbelică - romanul politic - în timp ce Refugii este un roman psihologic. Prezența descrierii ekphrastice în romanul politic merită discutată pentru că este revelatorie pentru poetica romanului ekphrastic românesc. Romanul politic se remarcă prin câteva constante pe care le voi semnala succint, poetica acestui tip de roman fiind subiectul a numeroase studii literare. Selectiv, putem reține contribuțiile unor nume consacrate ale criticii românești - Anton Cosma, Pompiliu Marcea, Marian Odangiu, Marcel Corniș Pop și mai recent, volumul lui Viorel Nistor. Anton Cosma definește romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sensul tabloului comentat în descrierea ekphrastică. Chiar dacă nu reiau subiectul ekphrazei - așa cum se întâmplă cu referințele ekphrastice din Căderea în lume -, acestea sunt în relație de metonimie cu tabloul menționat, din scenariul căruia evocă doar un element figurativ. Relevant pentru poetica ekphrasis-ului în literatura română este și natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Proza comportamentului, Sorin
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Proza comportamentului, Sorin Pârvu Romancieri interbelici, Livia Iacob Topological Adaptations: From
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Proza comportamentului, Sorin Pârvu Romancieri interbelici, Livia Iacob Topological Adaptations: From Text To Film / From Film
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Proza comportamentului, Sorin Pârvu Romancieri interbelici, Livia Iacob Topological Adaptations: From Text To Film / From Film To Text. A Theoretical
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de "imagine imaginată" care nu este decât o sublimare a arhetipurilor. Dialectica energetismului imaginar împlinește o funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Alexandru Helladius scria că ,,În această instituție, se predau Învățături filosofice și filologice la nivelul unei facultăți de arte liberale din universitățile apusene și ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau erau: logica, istoria, fizica, matematica, retorica, poetica, astronomia, psihologia, metafizica, greaca și latina, iar mai târziu franceza și italiana. Deși cursurile se țineau În limbile greacă și latină, În „Rânduiala dascălilor” din 1707, se cerea ca cei ce studiază aici să Învețe și să scrie În limba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
de la paris, de la Bruxelles sunt deci cam... același lucru. Cel puțin deocamdată... Subtitlurile aparțin redacției revistei 22 5. Difuzarea criticii românești în străinătate Mai întâi, două precizări: înțeleg prin critica română totalitatea studiilor literare românești, inclusiv istoria și teoria literară, poetica și comparatistica. Iar prin difuzare, totalitatea acțiunilor de traducere, editare, prezentare și difuzare comercială a acestor lucrări românești în limbi de mare sau de mică circulație, după împrejurări. Este o problemă care, de fapt, n-a fost pusă și studiată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
refuză să urmeze traseul descensional al "acreditării" umanului, de la divin, prin imagine, către sinele penitent, și care propune în schimb o filosofie propedeutică a aceleiași imagini, prin care ființa tinde, fără mediant, către adevărul și valoarea absolute. Derivată din ea, poetica europeană a privirii, fie că e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că e invadată de simbolistica puterii (laice și divine) a soarelui (în baroc), desparte definitiv imaginarul medieval de tip ortodox de formele multiple corelative din culturile occidentale, înscrise
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
face adevărul să fie frumos și care are forța necesară de a reda și de a gândi realitatea. Aristotel vorbește despre valoarea lui astfel: "mitul este imitația unei acțiuni, căci numesc aici mythos sinteza unor acțiuni - σύνθεσις τών πραγμάτων" (Aristotel - Poetica, §1449). Prin urmare, pentru Aristotel funcția principală a mitului este cea de a oferi tragedia prin mimesis, proces ce are atât funcția de a imita, cât și cea de reprezenta. Pe de altă parte, Platon consideră mitul ca stând la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
rând la spațiu și timp, apare prin intermediul termenului de lógos în sfera raționalului. Însă această idee apare în primul rând la Aristotel, care avea să spună că ceea ce aparține cugetării (dianoia) trebuie raționalizat prin lógos și astfel eliminată gândirea abstractă (Poetica 1450a). Multiplele semnificații pe care lógos-ul le cuprinde în diverse enunțuri adaugă forță libertății artei. Spre exemplu, chiar dacă termenul de lógos este accesibil doar rațiunii, Heraclit dezvoltă o semnificație ce ține de joc37, termen central doctrinei sale care stă la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de apariție și ideea de percepție. Transformarea obiectului în operă de artă și rolul contemplației Orice cercetare a operei de artă vizează produsul artistic care prezintă, în principiu, trei probleme specifice: creația artistică, opera de artă și audiența. Plecând de la Poetica lui Aristotel, teoriile critice au pus accent pe forma operei care implică o cercetare tehnică a procesului de aducere a sa în existență și care poate oferi o reprezentare și o educație morală ce, împreună, presupun ideea de catharsis. Ne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pus accent pe forma operei care implică o cercetare tehnică a procesului de aducere a sa în existență și care poate oferi o reprezentare și o educație morală ce, împreună, presupun ideea de catharsis. Ne interesează în mod explicit din poetica artistotelică ideea de catharsis înțeles ca stare de transcendență și rolul ei în opera de artă. Interpretările ideii de catharsis trebuie văzute din punct de vedere etico-estetic. În secolul al XVII-lea Academia Franceză avea să impună anumite reguli pentru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este fidel procesului natural: arta privește principiile organice ca acțiunea, caracterul etc. și se comportă ca o unitate. Unitatea sintetică a operei de artă arată prin ce proces a fost adusă la existență, prin creație sau imitație. Aristotel vobește în Poetica de procesul natural al imitației ca fiind capabil să formeze formă și materie. Dacă originea naturii este natura însăși, originea artei este creatorul a cărui abilitate de creare, prin imitație, este naturală. Mimesis este un proces activ estetic natural prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interpretată ca arta care "exprima direct pentru înțelegerea spiritului, spiritul însuși cu toate ideile imaginative și artistice, fără a a le exprima vizibil și material pentru contemplația externă"36. Forma poeziei este supusă schimbărilor cauzate de calitățile poziei. Începând cu Poetica putem vorbi de trei genuri de poezie (epică, comică și tragică), în care se identifică acele calități superioare ale poeziei în funcție de fiecare gen literar în parte. Ulterior, poezia se încadra în trei genuri primare (epic, liric și dramatic) împreună cu subdiviziunile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]