4,456 matches
-
plină iarnă, intră și ocupă Polonia. Ține sub control Varșovia, Cracovia, Danzig. Impune, ca rege, pe Stanislav Leszcznyski, care i s-a arătat favorabil și a semnat o alianță cu Suedia, împotriva Rusiei. Deși ieșit astfel victorios asupra danezilor și polonezilor, hărțuit de saxoni, Carol se vedea silit să-l urmărească și să-l zdrobească pe Petru al Rusiei. Fiindcă acesta, deși bătut zdravăn la Narva, se dusese și începuse în 1703, să construiască în smârcurile dintr-o zonă încă disputată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și mantaua lungă, groasă și călduroasă, bună pentru orice iarnă geroasă. Îți mulțumesc, maestre Irimescu, pentru darurile tale generoase și frumoase! TRISTEȚEA BĂTRÂNULUI STRANSKY În blocul nostru, la scara C, la parter, într-o garsonieră, ședea un bătrân cărturar, refugiat polonez, pensionar. Fusese profesor de istorie și geografie la Cernăuți. Îl chema Wladislav Stransky. Fugise de două ori din calea trupelor sovietice. O dată în iunie 1940. Apoi, definitiv, în aprilie 1944, împreună cu alți intelectuali. Se stabilise inițial la Râmnicu-Vâlcea. Apoi, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
albaștri, spălăciți. Când îți vorbea, clipea, te privea în ochi, așteptând blând să vadă în ce măsură îl urmărești și-i cântărești propriile-i vorbe. Era un poliglot erudit. Știa vreo patru-cinci limbi. Germana. Poloneza. Franceza. Engleza. Rusa. Și, bineînțeles, româna. Deși polonez de origine, vorbea o română impecabilă, bogată, nuanțată, folosind, deopotrivă, arhaisme și neologisme, cât să se poată compara și confrunta cu un bun filolog de-al nostru. Vorbea și citea cu ușurință și limba idiș. Se ivise pe lume și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dumitale îmi ceri, într-un fel, să ne plimbăm prin toată istoria Poloniei... Nu știu, zău, în ce măsură pot să rezum cât și cum, încât să-ți spun ceea ce ți-ar putea oferi cheia înțelegerii. Poate că, într-un fel, noi, polonezii, nici nu putem să deținem cheia acestei înțelegeri. Fiindcă suntem subiectivi. Părtinitori. Judecăm lucrurile mai mult cu inima. Suntem direct implicați... Și ura ne stăpânește încă... Rămase iarăși tăcut. Turnă din nou în pahare și căzu în aceeași muțenie, complice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ruși. După eliberare de sub tătari, rușii voiau să reunifice pământurile ce fuseseră odinioară sub ascultarea Moscovei. Dar se loveau de o Polonie mare, puternică, voind ea însăși să-i adune pe slavi sub sceptrul său. Din noianul slavilor de răsărit, polonezii s-au îndepărtat de lumea slavă. S-au catolicizat și occidentalizat. Economic, politic și cultural, polonezii au devenit cei mai avansați... Aristocrația poloneză a adoptat și practicat un larg sistem de libertăți individuale, democratice sistem care avea la bază principiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dar se loveau de o Polonie mare, puternică, voind ea însăși să-i adune pe slavi sub sceptrul său. Din noianul slavilor de răsărit, polonezii s-au îndepărtat de lumea slavă. S-au catolicizat și occidentalizat. Economic, politic și cultural, polonezii au devenit cei mai avansați... Aristocrația poloneză a adoptat și practicat un larg sistem de libertăți individuale, democratice sistem care avea la bază principiul nefast liberum veto. Fiecare membru al nobilimii, ajuns în Senat, în Seim, se putea opune unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-l avantaja să-mi răspundă. Stătu puțin pe gânduri, apoi, luând cartea lui Geoffrey Hosting de pe noptieră, o răsfoi și-mi citi din ceea ce el însuși subliniase: Ei, vezi dumitale, se pare că tocmai aici e buba: o minoritate de polonezi autorul acesta îi estimează la 26% dar eu cred că erau mai mulți; polonezii erau în majoritate nobili, cu mari proprietăți funciare, cu castele elegante; și erau în totalitatea lor, catolici, da: oameni titrați și bogați... La aceeași dată, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am sorbit ceea ce mai rămăsese în el. Bătrânul Stransky mi-a imitat gestul, a plesnit din buze, scoțând un fel de "oh" nu pricepeam dacă e pentru picăturile sorbite ori pentru datele statistice prezentate, care nu erau favorabile pentru un polonez apoi a umplut ambele pahare, a fixat bine dopul la sticlă și a pus-o în bufețelul de la bibliotecă, zicând ca un părinte cumpătat și înțelept, către fiul său: Pentru astăzi, ajunge!... Am aprobat, clătinând ușor din cap, am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în bufețelul de la bibliotecă, zicând ca un părinte cumpătat și înțelept, către fiul său: Pentru astăzi, ajunge!... Am aprobat, clătinând ușor din cap, am mai luat o înghițitură, păstrând tăcerea. Omul din fața mea era unul din cei 24-25 milioane de polonezi, care între anii 1939-1945 își luaseră lumea în cap, formând cea mai numeroasă diaspora din țările peste care trecuse tăvălugul celui de-al Doilea Război Mondial. Din Cernăuți, acest Wladislav Stransky fugise îmi spusese el însuși, cândva cu un simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de noi, bucovinenii, ca străini. Toți bucovinenii, indiferent de etnie, se manifestau la fel. Sintagma "noi, bucovinenii" era ceva permanent și oricine citește presa anilor '20-'30 din secolul trecut, o poate întâlni. Copil fiind, aveam prieteni români, ucraineni, evrei, polonezi și mi-am păstrat până astăzi capacitatea de a înțelege toate limbile care se vorbeau în Cernăuți. Și atunci, de ce naționalismul? Naționalismul este o găselniță a secolului XIX, până atunci neexistând grupuri etnice bine definite. Existau doar uniuni constituționale care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Europe Centrale din situația arbitrară creată după cel de-al doilea război mondial, de sub influența și omnipotența defunctului imperiu sovietic sau a statelor născute pe ruinele sale, cum e cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
scoaterea la licitație a proprietăților îndatorate la cămătari, între anii 1868-1898 au fost scoase la vânzare 40.613 loturi țărănești. Ca urmare, din cei 194 mari proprietari funciari, existenți în 1894, se constată că 81 erau evrei, 45 armeni, 16 polonezi, iar cei 52 de mari proprietari români mai posedau 2,3% din totalul suprafeței marilor proprietăți funciare. Cele 297 plângeri și memorii adresate împăratului într-un singur an, 1783, cu ocazia vizitei sale în Bucovina, acapararea de către elementele alogene a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-și peste 160 milioane coroane din veniturile acestui fond. S-a ajuns astfel că în urma colonizărilor și imigrărilor succesive, din cele 283 lăcașuri ortodoxe din Bucovina, în 1914, Fondul Bisericesc mai era patron la 101 lăcașuri, iar străinii, evrei, armeni, polonezi, la 162, îndeosebi în zona dintre Prut și Nistru, unde 54 de biserici ortodoxe erau patronate fapt nemaiauzit în nici o provincie românească de mari proprietari funciari și arendași evrei, de confesiune mozaică. Arhivele din Cernăuți conțin numeroase plângeri și memorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din anul 1930 au Înregistrat În județul Hotin: moldoveni - 135.381 (35%), ruși - 53.453 (13%), ucrainieni - 163.267 (41,6%), evrei - 35.985 (0,2%) și alții 2.377 (0,6%). De remarcat că În această statistică belarușii și polonezii au fost trecuți ca ucrainieni iar În satele prevalau ucrainienii, toți ceilalți locuitori de altă etnie erau trecuți ca ucrainieni, inclusiv și moldovenii. O situație demografică mult mai exactă o putem afla În Anuarul Episcopiei Hotinului din 1930 care arată
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fi astfel sintetizate: 1. Sciții și getodacii ( sec. VII Î.H.-sec I d.H.) 2. Năvălirea barbarilor ( sec. II d.H) 3. Bolohovinii la Nord și Tătarii la Sud ( sec.XII) 4. Lituanienii (jumătatea sec.II- jumătatea sec.XV) 5. Polonezii și Lituanienii ( jumătatea sec.XV-jumătatea sec.XVI) 6. Turcii și Tătarii ( 1672-1699) 7. Rușii ( 1792) După cum consemnează istoria, de-a lungul timpului s-au schimbat atâția cuceritori, numai neamul cucerit, poporul român, a rămas același Îndurând vicisitudinile veacurilor. Confrații români
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ulterior, acest Ținut face parte din knezatul Lituanian În zona nordică iar partea sudică a rămas În posesia tătarilor”. În acea perioadă, cronicele poloneze și turcești menționează localități populate de români. A existat și un tratat Încheiat Între turci și polonezi pentru ca acest teritoriu să fie folosit de păstori români. În anul 1669, după ce turcii numesc pe domnul Moldovei Duca Vodă Hatman al Ucrainei, zone Întinse sunt date În posesia altor familii domnitoare și Mănăstirii Golia din Iași. În anul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
642 persoane repartizată 515.185 În Nordul Bucovinei, 260.182 În Nordul Basarabiei și 30.275 În zona Herța. Pe naționalități repatiția era următoarea: Nordul Buconineiucraineni (inclusiv huțuli 2,2%)-45,5%, români-28,9%, evrei-13,3%, germani- 5,9% și polonezi 4,7%. În nordul județului Hotin ucrainenii erau 57,2%, români - 19,4%, ruși - 16%, evrei - 7%. În Ținutul Herța românii reprezentau 92,8%, evrei- 6,5%. Redăm câteva evocări din lungul șir de tragedii consemnate de supraviețuitorii regimului de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
persoane sau cu 3,9%. Dacă luăm În calcul și sporul natural de 13%, ( preluând datele din statistica Înscrisă În volumul „ Românii din Ucraina”) cifra românilor trebuia să ajungă la 250.000 În 1959. Să ținem seama de repatrierea germanilor, polonezilor și deportarea evreilor- 43.768 din Bucovina și 10.368 din județul Dorohoi ( „Românii din Ucraina” pag 213). Situația etnografică din Regiunea Cernăuți Înregistrată În anul 2001 comparativ cu statistica din 1989 arată o creștere a numărului ucrainenilor și revenirea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
în rolul principal pe marele actor irlandez Liam Neeson. 77 Ulick O'Connor, p. 154. 78 În buna tradiție europeană a umorului cu accente de superioritate rasială, irlandezii sînt pentru englezi ceea ce ar fi bulgarii pentru români, elvețienii pentru francezi, polonezii pentru germani etc. etc. 79 Ceea ce uită cu bună știință David Lloyd George să spună este faptul ca irlandezii erau un popor diferit de cel englez, chiar dacă în marea lor majoritate irlandezii îvorbeau limba engleză. 80 Cuvîntul "tan" înseamnă bronz
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în sud, la râul Bug, iar la nord depășeau Nistrul superior, Mihai Antonescu a trimis următorul mesaj “Rog a lua măsuri de evacuare a cetățenilor români, fără deosebire de origine, și de a veghea ca nu cumva unele acte față de polonezii și de evreii din Transnistria să ne fie imputate nouă. La finele lunii iulie, inspectoratele regionale de jandarmi înregistrau 6.431 țigani nomazi, sosiți din Transnistria. Procentul de 1 Jean Ancel, Op. cit., vol. III, p. 261; - 62 morți sau dispăruți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în sud, la râul Bug, iar la nord depășeau Nistrul superior, Mihai Antonescu a trimis următorul mesaj “Rog a lua măsuri de evacuare a cetățenilor români, fără deosebire de origine, și de a veghea ca nu cumva unele acte față de polonezii și de evreii din Transnistria să ne fie imputate nouă. La finele lunii iulie, inspectoratele regionale de jandarmi înregistrau 6.431 țigani nomazi, sosiți din Transnistria. Procentul de morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fusese numit 502. Dornică să prezinte mișcarea contestatară drept una a reprezentanților diferitelor etnii prezente în societatea românească, presa din București sublinia la unison existența, în rândurile celor 500 de persoane aflate în stradă, a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, armeni și foarte puțini români 503. Setul de explicații oferit opiniei publice de aceeași presă românească cu privire la cauzele ce contribuiseră la declanșarea evenimentului din 3 aprilie 1866 cuprindea și implicarea fraților Moruzzi, cunoscuți mediului politic românesc pentru calitatea lor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
15, nr. 23 iunie 1866, an I, nr. 20. 594 În Românul din 25 august 1866, p. 578, 18 august 1866, p. 555. 595 Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. 597 Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Socec, 1906, p. 23. 601 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220. Unele ziare, cum ar fi Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 602 Monitorul Oficial', 5 aprilie 1866. 603 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p. 62. 604 Legalitatea, an I, nr. 1, 30 mai 1866, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]