2,792 matches
-
pe taică-său s-ar fi ales cu una după ceafă, căci Geronimo obișnuia să spună că "glumele se fac cu copiii, nu cu sfinții". Șopârlele țâșneau când nici nu te-așteptai din tufișuri și traversau cărarea. Câte una, șovăielnică, poposea pe o piatră, dar Giandomenico rămânea nepăsător, nu culegea pietre să le țintească, până și praștia rămăsese în buzunar. Bărbații, mulțumiți de cumpărăturile făcute și voioși din pricina vinului băut, nu-l luau în seamă pe băiat, povesteau snoave, făceau fel
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-ți pârâie oasele-n sobă ! Uitând de furia mâinii care se ridicase din nou, Coltuc privi îngrozit spre topor. Melania se târî și-l trase sub pat. Dar interesul lui Golea se mută brusc, astfel că mâna lui nu mai poposi pe obrazul băiatului. Îi apucă tolba de la gât și o smulse. Scoase mărul, pe care îl izbi, pufnind scârbit, de perete ; din locul unde fructul se zdrobise, căzu o țandără de tencuială coșcovită. Mai aruncă niște biscuiți și o bucată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tot de el, într-o parcelare. O scară scurtă ședea rezemată de un pom. G. Călinescu Ioanide nu ezită. O sprijini pe zidul din fund, dând într-o curte ce răspundea pe o stradă paralelă, se urcă sprinten pe ea, poposi puțin pe muchia zidului, care acolo era dublat de un coteț sistematic de găini, ridică scara și o întoarse pe partea cealaltă, apoi coborîalizat de cotcodăcitul păsărilor și ieși pe poartă. În răspântie, de unde se vedea și strada lui, avu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intern de produse alimentare; • Enyelle: izolat în mlaștinile din nord, acest sat-fortăreață reprezintă, prin anumite aspecte, o reminiscență a anilor treizeci (producție sătească de ulei comercializat); structura sa este determinată de prezența pigmeilor în situație de dependență; • în fine, am poposit într-un anumit număr de "ferme" din acelea independente care reprezintă una din manifestările esențiale ale introducerii arborelui de cafea. Nu vom prezenta în acest articol decât rezultatele șederii noastre la Okelataka. Care a fost atitudinea noastră generală față de aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu chiar și mai ingenioasă. Ireproșabilul meșteșug compozițional al scriitorului este surprins mai cu seamă în emiterea ,,semnalelor’’ expresiv-licențioase, de o simetrie și de o ,,inocență’’ mimată fără de greș. Bătrâna vorbește astfel și cu diavolul preschimbat în tânăr călător, care poposește noaptea sub cerga care o acoperea pe timpul nopții. Aici Satana, care voia să-și țină taina ascunsă, este descoperit de cerșetoare; pipăindu-l în somn, dă peste semnele neîndoioase ale naturii lui, coada și cele două cornițe; cerșetoarea, la rândul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru constituie o provocare pentru cel care poposește astăzi în logica deontică. Există astfel din plin posibilitatea construirii unor proiecte de sisteme adecvate, consistente și neparadoxale. Pe de altă parte, un câmp de acțiune pentru logician se deschide aici prin faptul că autoritatea normativă se poate contrazice, iar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gogoneață, Cazan sau Epure? Îmbinările acelea de cuvinte, puse pe hârtie ca "lucrări de plan", publicate automat de Editura Academiei sau de Editura Științifică și necumpărate și necitite de nimeni, intrau în lume orfane, aduse din îndepărtatele deșerturi ale spiritului, poposind o clipă în rafturile bibliotecilor pentru a fi spulberate apoi de vânturile istoriei și înlocuite de altele. Nimic nu avea identitate, nimic nu avea chip. La ce bun atunci o fotografie pusă în răspăr pe textul Nimănui? Ei bine, Al.
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceeași "frază muzicală", ca acul unui patefon care nu mai poate ieși din șanțul plăcii: "Ce p...a mea! Ce p...a mea! Ce p...a mea..." Cuvintele se ridică în văzduh, străbat aerul tare și sticlos al pădurii și poposesc ca o imensă aură pornografică, deasupra brazilor. "Dragele mele", s-a adresat Noica în troleibuz unui grup de fete care vorbeau de zor despre "gagicul meu", "dragele mele, limba română e atât de frumoasă! Aveți "drăguțul meu", cum se spune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
probează, prin numeroase urme materiale, o interesantă continuitate de viețuire și statornicie umană pe străvechi vetre, în aceea că locuitorii ei au avut contacte cu personalități mai mult sau mai puțin celebre, care, fie își au aici originea, fie au poposit temporar pe meleagurile umbrăreștene, așa cum se va putea constata din cuprinsul volumului de față. Apoi, ritmul trepidant al mutațiilor, ce se produc în epoca modernă, schimbările actuale de la o zi la alta, impune cu necesitate fixarea anumitor momente și caracteristici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grav, Emilia ni se înfățișează meditativă și timidă, Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele lor. Spre deosebire de pelerinii lui Chaucer din Povestirile din Canterbury, care, de multe ori, sunt mai interesanți decât istorisirile rostite, aici accentul se pune pe nuvele, povestitorii rămânând în fundal.”134 Rolul povestirii cadru sau al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise profetice, viziuni simbolice). Conține și aspecte care anticipă marea capodoperă de mai târziu, Decameronul: în mijlocul unei căutări disperate a iubirii sale, Florio este forțat de declanșarea unei furtuni să poposească în Napoli, numit în această epocă precreștină, Parthenope. Aici ia un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei, în rândul cărora se evidențiază Fiammetta, fiica regelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar striga, să nu întorci capul. Se spune căi nici un drum nu e prea lung ori prea scurt pentru a ajunge la biserica „Împlinirea Domnului” cu inima curată. Ctitoria acestei biserici este legată de o frumoasă lege0ndă. Aici ar fi poposit într-o noapte cu negoț de boi doi frați. Nu știau unde își duceau sătenii morții. Amândoi frații au visat același vis: Maica Domnului i-a îndemnat să construiască biserică pe locul unde rămăseseră peste noapte. Cei doi frați au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde i-a bătut se numește și astăzi „Gloduri”, iar valea unde i-a îngropat poartă numele „Pe Glod”. Și i-a fugărit Ștefan într-o părere până ce-a socotit că nu le-a mai fi poftă altădată să mai poposească tătarii prin țara Moldovei. Astăzi încă se mai găsesc pe valea Berheciului oale pline cu oase tocmai din vremea tătarilor acelora și chiar de mai multe secole, cum ne înfățișează arheologia.” (Eugen Șendrea - „Fosta- au acest Ștefan-vodă”, Antologie de folclor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grav, Emilia ni se înfățișează meditativă și timidă, Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele lor. Spre deosebire de pelerinii lui Chaucer din Povestirile din Canterbury, care, de multe ori, sunt mai interesanți decât istorisirile rostite, aici accentul se pune pe nuvele, povestitorii rămânând în fundal.”134 Rolul povestirii cadru sau al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise profetice, viziuni simbolice). Conține și aspecte care anticipă marea capodoperă de mai târziu, Decameronul: în mijlocul unei căutări disperate a iubirii sale, Florio este forțat de declanșarea unei furtuni să poposească în Napoli, numit în această epocă precreștină, Parthenope. Aici ia un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei, în rândul cărora se evidențiază Fiammetta, fiica regelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gările cu firme albastre, cântate de Minulescu, prin megafoane, în calitate de semnal al plecării. Trenul intră pufăind spectaculos nu numai în Gara Saint-Lazaire a impresioniștilor francezi, ci și în literatură. Chiar și într-a noastră. Trenurile lui Caragiale merg încet și poposesc îndelung în gări. E timp de taclale și de acțiuni previzibile. Trenul regal stă 25 de minute în urbea Z. Și tot nu e destul. Trenul Miței, consoarta amicului din C.F.R., face pauze imense în care călătorii mănâncă gogoși pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Răsăritul, G. Tutoveanu semnează poezia „La Putna” - pe care o redăm în continuare pentru a cunoaște mai bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca președinte de stat, în sala de conferințe a Hotelului RACOVA, când i-am spus, printre altele, că PSD va câștiga alegerile, dar va rămâne în opoziție ... Personal, l-am cunoscut pe Ion Iliescu, ca primsecretar la Iași, când a poposit flămând la Școala Măcărești - Prisăcani unde eram director. L-am hrănit cu mămăliguță caldă, ochiuri și brânză proaspătă, drept pentru care nu mai prididea cu mulțumirile. mu mo iau rev lui cu vre vre ori PD cam Co dep Jud
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Dionisie Gradu, Cornel Vasilescu, Paul Olaru, Lucian Valeriu Lefter, 146 sculptorii Cristian Pîntea, Vasilian Doboș ș.a., ș.a. Scripta manent: peste 300 de volume, peste 150 de autori la peste 60 de publicații, în aproape 20 de ani. Toți aceștia au "poposit" în mijloacele mass-media ale Grupului de presă atât de activ (și controversat, nu ?), și-s statuați în cadrul Curentului cultural informațional care, sigur, a încurajat arderea etapelor și informatizarea intreprinderilor, instituțiilor, școlilor etc. Aproape nu există unitate socială fără calculator și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sumele cheltuite (și facturi neachitate), iar cei de la centru nu-și mai bagă mâinile nici în buzunarul lor nici a altora. Cu tătucul de la Cotroceni, mă îndoiesc să le iasă pasența cu economiile la Vaslui. Candidații ? Presupuneri ... P.N.L. (unde am poposit și eu câteva săptămâni) are o criză de valori cu totul ieșită din comun pentru un partid aflat la pescuitul bucăților mari din ciorbă ! Cu un președinte județean de calitate umană și intelectuală îndoielnică, cu tot felul de tineri care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și vicepreședintele Academiei între 1998 - 2002, și este doctor honoris causa al Universității statului Nebraska - S.U.A., membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Deși nu sunt din județ, acad. Eugen Simion și Mihai Cimpoi (Rep. Moldova)ș.a., au poposit des pe aici, chiar în schimb spiritual profitabil. Până la urmă, prin aceasta, noi putem vorbi de schimburile de valori din aceste două decenii sau/ și de SELECȚIA (naturală) în context planetar, nu numai național. Și nu vorbim de diaspora. Cât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lucruri din Republica Moldova: nivel de viață și civilizație, mentalități, mersul reformelor etc., e necesar, e obligatoriu, aș spune, să vizităm și alte zone folclorice ale provinciei noastre. De pildă: să mergem spre sud, trecând prin Comrat, să urcăm înspre nord, poposind la Bălți, și, dacă mai avem destule forțe și curaj, să vizităm și Tiraspolul. E tocmai traseul pe care întâmplări ale vieții m-au obligat să-1 parcurg în luna octombrie. Evident că acest itinerar inițiatic poate avea și o altă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să fie arestat, să fie pus în butuci și ținut sub pază pe Victoria. San Antonio avea un nou comandant, pe Alvaro Mesquita, portughez și văr cu Magellan. La 29 noiembrie au zărit coastele Braziliei, iar după două săptămâni au poposit în portul Bahia de Caleo Trio, astăzi vestitul oraș Rio de Janeiro. Aici s-au întâlnit cu localnici războinici, dar i-au potolit cu mărgele din sticlă colorată. În schimb, indienii le-au adus carne, fructe și cartofi. Europenii nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
vorbit astă seară un răspuns și toa te le închid întro confesiune. Primele mele împerecheri de cuvinte le datoresc celui ce m-a numit cel mai mare dintre copiii lui - dl. Tutoveanu. În retragere - cu sufletul destrămat de îndoială — am poposit la Bârlad. Bătrânul meu prieten mi-a spus: nimeni n-are voie să se îndoiască, atâta vreme cât e îmbrăcat în haina de oștean și luptă pentru țară. E dovada că acolo la țară trăiesc sufletele viguroase pe care nu le întunecă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ale lui Ștefan Vodă”, cam la 170 de ani distanță, în anul 1839, doi clerici scoțieni, Andrew A. Bonar și Robert Mc. Cheyne întreprind o călătorie în Orient, ca misionari ai Comitetului pentru convertirea evreilor la creștinism. În drumul lor poposesc și în orașele Bârlad, Vaslui și Iași . Despre impresiile lor din orașele noastre ave a să relateze Alex Lapedatu, membru al Academiei Române, în ședința Academiei de la 15 iunie 1934. Să-l urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]