2,752 matches
-
sub ficusul uriaș al grădinii restaurantului. Sambătă dimineața eram în Plaza Matriz, lângă catedrala, la Mercado de antiguedades, unde eram clienți cunoscuți și respectați. Găseai acolo tot ce nu-ți poți închipui săbii, pistoale, bijuterii vechi, ceasuri, cărți, obiecte de porțelan și cristal de Murano, discuri, decorații, timbre, monede, iar pe străduțele din jur se dansa tangou. O altă "locație" de curiozități și antichități era "Feria de Tristan Narvaja", care funcționa în același loc din 1909. (Stau și mă întreb de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de lemn, conform tradiției, unui butoiaș cu sake). O altă "distracție" ne-o oferea participarea la licitațiile de antichități, care se țineau de regulă sâmbăta și duminica seara, defilând prin fața privirilor piese de mobilă, piane, gramofoane, tablouri, covoare, vase de porțelan și cristal, bijuterii vechi... Devenisem expert în "strigări", deși nu cumpăram mai nimic, excepție făcând câteva piese foarte frumoase de alabastru și argint, achiziționate pentru ambasadă. Am fost sâmbete și duminici la rând vizitatori ai frumoaselor parcuri și interesantelor muzee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să mă simt atât de penibil că reprezint autorități care nu țin cont nici de curtoazia diplomatică , nici de relații internaționale, nici de Doamne (cele adevărate). Pun punct acestui episod trist, amintindu-mi de povestea cu elefantul în magazinul de porțelanuri! Cu documentele pregătite, așteptam ocaziile pentru apariția "semnatarilor". Putea fi președintele Ion Iliescu, care urma să efectueze o vizită oficială în Urugauy, ca răspuns la vizita președintelui uruguayan, din 1996, în România. Vizita mi-a fost anunțată pe neașteptate, președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
parte din primul meu costumaș de marinar, copilăria mă cheamă Înapoi În acel trecut Îndepărtat, ca să dau din nou mâna cu fermecătorul meu dascăl. Vasili Martinovici Jernosekov avea o barbă castanie și pufoasă, un cap chel, ochi albaștri ca de porțelan, unul având pe pleoapă o excrescență fascinantă. În prima zi când a venit, a adus o cutie plină cu niște cuburi extrem de atrăgătoare care aveau pictată câte o literă diferită pe fiecare fațetă; umbla cu ele de parcă ar fi fost
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
1901 și și-a petrecut acolo zece veri din cele cincisprezece care-i mai rămăseseră de trăit. Îmi amintesc În mod deosebit răcoarea și ambianța sonoră a acelui loc, dalele ca o tablă de șah din hol, zece pisici de porțelan Înșirate pe o etajeră, un sarcofag și o orgă, lucarnele și galeriile superioare, Întunecimea colorată a unor Încăperi misterioase, garoafe roșii și cruci răspândite peste tot. 3 Carl Heinrich Graun avusese În tinerețe o voce frumoasă de tenor; Într-o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
diverse perioade la prețul de cinci sau zece ruble bucata, de către locatarii casei, au avut o existență destul de precară, fiind mutate În unghere tot mai Întunecate până ce au fost În cele din urmă total eclipsate de vreun animal sălbatic din porțelan lucios sau o fotografie recent Înrămată. După ce am Învățat nu numai să desenez cuburi și conuri, ci să le conturez și umbre netede, ascendente, care le făceau să pară că se rotesc veșnic, bunul și bătrânul gentleman se mulțumea să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
amândoi prieteni care mi-au citit cartea cu poeme, dându-mi sfaturi prețioase. Eram cu ei, plimbându-mă în Gamla Stan. Apoi am ajuns curios de repede în fața casei mele - am văzut un incendiu, focul ieșea din superba sobă de porțelan din apartamentul în care am trăit cu René și din care m-am mutat de curând, un etaj mai jos. Vedeam frontonul de porțelan căzând drept, fără să se spargă. Oamenii veniseră să vadă resturile, mi-era teamă să nu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
curios de repede în fața casei mele - am văzut un incendiu, focul ieșea din superba sobă de porțelan din apartamentul în care am trăit cu René și din care m-am mutat de curând, un etaj mai jos. Vedeam frontonul de porțelan căzând drept, fără să se spargă. Oamenii veniseră să vadă resturile, mi-era teamă să nu cadă bucăți din sobă peste ei. Dar nu s-a întâmplat nimic. Aranjând lucrurile în noul apartament - care e aproape identic cu cel lăsat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și că, indiferent de noua pecete a Basarabiei de Sud, tânjeau după oamenii de acolo, albaneji, bulgari, ruși, găgăuzi, moldoveni ca după niște rude dragi de care amintirile și tinerețea lor avea nevoie. Din inelele de zestre de domnișoară, din porțelanurile și alte lucruri de valoare pe care le avuseră și pierduseră, din toate acestea doar dorul de oameni rămăsese și poate amărăciunea unei nedrepte condamnări a existenței lor la bejenii și repetate refugii. * Am văzut la Galați, după spectacolul de pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
după aia, de fericire, poți să mori, ci după Napoli să vizitezi în apropiere o altă localitate pitorească, Mori. Așa stau lucrurile și cu Dresda și Meissen, o minune de orășel unde, la 1708, "accidental", Johann Frederick Bottger a descoperit porțelanul european, însemnat pe viitor cu mondial cunoscutele și prețuitele două săbii albastre. Nu știu cum stă treaba cu Napoli și Mori (am vizitat Napoli, dar la Mori n-am ajuns. Mai am timp!), dar în Germania reunită sau divizată, pentru mine pour
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toate tovarășele, inclusiv soția, discutam un meniu și apoi pregăteam totul în ambasadă, fără restaurante, bucătari sau chelneri. Saloanele ambasadei erau primitoare, grădina arăta splendid după plantările de trandafiri și palmieri inițiate de subsemnatul, aveam încă servicii de masă de porțelan și tacâmuri de argint masiv (aveau să fie ulterior trimise în țară la ordinul expres al "Tovarășei" și depuse la Banca Națională!)... Serviciul era excelent, asigurat la "bar" de șoferul meu, familiarizat de altfel în timpul liber cu mânuirea sticlelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
va da toate roadele, când vom vedea și cărbunele, de care avem nevoie, ieșind din minele noastre, iar nu adus din Anglia sau de nu știu unde; când vom vedea că sticlăria noastră se face cu elemente culese din țară, și că porțelanul se va face cu caolinul care s-a găsit de curând În țară; când vom da acestei populațiuni, pe lângă activitatea ei agricolă, și activitatea ei industrială, atunci.... țara va binecuvânta pe acei care au făcut legea și pe cei care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Cu un cuvânt, farmacia era un loc solemn. Farmacia era totdeauna de o eleganță rafinată, sobră, cu dulapuri de lemn scump, sculptat în stil baroc; în dulapurile acestea, care închideau în ele o semiobscuritate misterioasă, erau flacoane, mici borcane de porțelan scump, ornamentat cu decorații albastre și însemnate cu denumiri complicate, fantastice, imposibil de reținut, scrise invariabil în limba latină. Misterul lor era și mai mare, conținutul lor fiind otrăvitor, chiar mortal. Abia de îndrăzneai să tragi cu ochiul la aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și astăzi un frumos ansamblu de executanți disciplinați, și pasionat de flori: dineurile de la curte se distingeau printr-o decorațiune florală de mare efect. Trandafirii se etalau ca niște arbuști în vaze de Sèvres roze, însoțite de un serviciu de porțelan ornat cu motive florale un întreg ierbar datorat penelului fetelor lui Louis-Philippe. Regele se ocupa personal de grădină, pe care o crease singur și o prezentase el personal mamei mele, însoțit de grădinarul-șef, un englez din Insulele Canare, în redingotă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ani mai tîrziu! Cu trecerea anilor și în lumina evenimentelor bulversante care s-au petrecut de atunci, există ceva ca un avertisment ironic din partea destinului în alegerea locului pentru semnarea oficială a tratatului cu Turcia: Sèvres și manufactura sa de porțelanuri. Și aici, asistînd la această semnare a tratatului, îl vedeam pe Venizelos, țintă zîmbitoare pentru fotografi și om al momentului, mergînd împreună cu noi prin fața vitrinelor, unde ochiul fermecat se oprea asupra atîtor figurine fragile. Cu siguranță că nu avea presentimentul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
deficit. Însă, cu exercițiul maselor, fie te naști, fie rămîi în vecii vecilor fără el. Tăriceanu pare deranjat de amănuntul că împarte planeta cu alți oameni și, ca atare, se mișcă în mulțime ca un elefant într-un magazin de porțelanuri. În plus, fiecare cuvînt sau gest al său se poate transforma într-o gafă de proporții. După Constanța, nu s-a mărginit să fie suporter, ci a trecut, ca și în alte domenii cu care interacționează doar tangențial, la dimensiunea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sufix atenian. Niște jucători pescuiți de prin ligile inferioare, aduși de la margine de București și plimbați prin Piața Operei pe post de vedete nu pot căra bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un ulcior cu gîtul astupat care nu merge aproape niciodată la apă, spărgîndu-se cu zgomot la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
labirint existențial. Versiunea căderii în demență implică aici imaginea unui eu fragmentat, supus unei spargeri ce-l preschimbă într-o multitudine de cioburi răsfirate disproporțional. Nebunia ca finalitatea dramatică se aseamănă cu un act de zdrobire a unei statuiete din porțelan pe o suprafață dură și netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate, de o pulverizare eruptivă, de o explozie menită să elibereze pulsiunea, primită și imposibil de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate, de o pulverizare eruptivă, de o explozie menită să elibereze pulsiunea, primită și imposibil de reținut, în interioritatea casantă a porțelanului astfel formatat. Statuieta dispare ca statuietă, ca reprezentare a unui element fix, drept evocare încremenită în soliditate prin anularea cadrelor sale, conturului ce-o determina, printr-o extracție brutală a formei sale. Materia, astfel descătușată, se supune unei noi organizări
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unică formă care acționează, precum conturul-hotar al unei clase, al unui grup de elemente strânse împreună. Astfel, spre deosebire de statuieta spartă, care își pierde cu totul forma într-o multitudine de forme mai mici ce închid părți din aceeași substanță a porțelanului, conștiința dementă, în fragmentarea ei interioară, își menține o singură formă, dar fără conținut cognitiv omogen, fără a se manifesta drept o unitate funcțională monolitică. O statuietă ce se sparge dispare ca statuietă, își pierde individualitatea însă un om cucerit
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Evidențele percepției fizice și anatomice îmi spun că ființa pe care o ador este lângă mine. Îi privesc, din vecinătatea imediată, chipul cu ochii săi stelari, simt uneori pendularea tactilă a respirația ei în ritm de briză și ating sporadic porțelanul mânii sale răsfirat, precum o frunză de arțar. Mă privește și o privesc, conștientizez alăturarea ei senzorială și sunt convins că, la rândul său, conștientizează în același mod situarea mea corporală în proxima sa preajmă. Dar, în pofida unei astfel de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul începea să aibă mirajul Extremului-Orient. Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan, conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă bărci pașnice și frunze căzute "foaie după foaie", izvoarele spumegă pe lângă casă în cascade "de consoane și vocale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chimono și trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de smalț. Proza lui Macedonski este exclusiv poetică, interesantă ori de câte ori produce naturi moarte, tablouri de atelier în maniera Th. Aman, cu multă expoziție de mobilier și colorit viu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1846: 389-390; Dix 1837: 5). Sora lui, Mary, a relatat că unul dintre semnele care au anticipat dorința lui de a deveni faimos a fost episodul cînd, fiind întrebat ce ar vrea să i se picteze pe un vas de porțelan primit în dar, a răspuns: Pictați-mi un înger cu aripi și o trîmbiță care să-mi trîmbițeze numele în lumea largă. (apud Cary 1846: 390) A fost acceptat, la vîrsta de aproape opt ani (în august 1760), la Colston
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]