3,622 matches
-
mai important mijloc de comunicare în societatea contemporană, având un uriaș potențial de transmitere a informației, dar și capacitatea de a o manipula. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, din perioada postbelică Mircea Cărtărescu, Georgica a IVa INTRODUCERE: Postmodernismul Desemnând paradigma culturală contemporană, conceptul de postmodernism relaționează cu modernismul, pe care îl asimilează dintro perspectivă ironică, parodică, ludică. În literatura română postmodernismul se afirmă insurgent prin generația ‘80. Unul dintre liderii acestei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în comunitatea căreia îi aparține, de ași pune amprenta în mod pozitiv asupra lumii în care trăiește, ajunge el însuși să fie obiectul unei extraordinare schimbări în bine. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintrun roman postbelic studiat Marin Preda, Moromeții (relația dintre Ilie și Niculae Moromete) INTRODUCERE: Personajul literar în romanul postbelic Confruntat cu restricțiile impuse de regimul totalitarist, romanul românesc postbelic își recuperează finalitatea estetică la jumătatea „obsedantului deceniu“ șase, prin publi carea romanelor Bietul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăiește, ajunge el însuși să fie obiectul unei extraordinare schimbări în bine. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintrun roman postbelic studiat Marin Preda, Moromeții (relația dintre Ilie și Niculae Moromete) INTRODUCERE: Personajul literar în romanul postbelic Confruntat cu restricțiile impuse de regimul totalitarist, romanul românesc postbelic își recuperează finalitatea estetică la jumătatea „obsedantului deceniu“ șase, prin publi carea romanelor Bietul Ioanide (1953) de George Călinescu și Moromeții (vol. I, 1955) de Marin Preda. Cele două apariții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în bine. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintrun roman postbelic studiat Marin Preda, Moromeții (relația dintre Ilie și Niculae Moromete) INTRODUCERE: Personajul literar în romanul postbelic Confruntat cu restricțiile impuse de regimul totalitarist, romanul românesc postbelic își recuperează finalitatea estetică la jumătatea „obsedantului deceniu“ șase, prin publi carea romanelor Bietul Ioanide (1953) de George Călinescu și Moromeții (vol. I, 1955) de Marin Preda. Cele două apariții notabile creează un precedent prin sfidarea terito riului precar al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
carte fundamentală a prozei noastre post belice (1955-1967), Marin Preda propune o viziune nouă, modernă asupra univer sului existențial rustic și asupra țăranului român. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul postbelic selectat Personajul reprezentativ pentru comunitatea țărănească din Câmpia Dunării este Ilie Moromete, care are drept model real pe tatăl scriitorului, Tudor Călărașu. Protagonistul romanului Moromeții este un personaj realist, tipologic, reprezentând autentica bo găție spirituală a țăranului român, purtător și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Finalul este deschis, marcând un model compozițional „în spirală“. Astfel, romanul începe întro realitate imediată și sfârșește în mit: împăcarea din vis dintre Niculae și Moromete. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului postbelic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje Eu consider că, prin acest vis, relația dintre Ilie și Niculae Moromete actualizează mitul fiului risipitor, exprimând ideea că valorile tatălui sunt duse mai departe de către fiul său. În primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tehnologia trebuie să ne devină un aliat întru cunoaștere, care să faciliteze relațiile dintre oameni, și nu să ne conducă viața, izolândune de semenii noștri. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularitățile de construcție a unui personaj dintrun text dramatic postbelic Marin Sorescu, Iona (particularitățile de construcție a personajului eponim) INTRODUCERE: Personajele teatrului contemporan Spre deosebire de „ființele de hârtie“ (R. Barthes) care dau viață operei epice, personajele dramatice reprezintă oameni transfigurați artistic prin prezența scenică a actorilor. Personajele teatrului postbelic nu mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text dramatic postbelic Marin Sorescu, Iona (particularitățile de construcție a personajului eponim) INTRODUCERE: Personajele teatrului contemporan Spre deosebire de „ființele de hârtie“ (R. Barthes) care dau viață operei epice, personajele dramatice reprezintă oameni transfigurați artistic prin prezența scenică a actorilor. Personajele teatrului postbelic nu mai sunt „caractere“ clasice ori tipologii realiste, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața neantului, an goasa existențială, solitudinea. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în slujba operei ecranizate toate mijloacele specifice de expresie artistică: imaginea, sunetul, limbajul și mișcarea. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se reflectă o temă (familia, iubirea, banul, destinul, istoria etc.) întrun roman studiat, publicat în perioada postbelică Marin Preda, Moromeții (tema familiei) INTRODUCERE: Temele romanului postbelic Anexânduși literatura ca teritoriu al propagandei ideologice, „patologia stilistică totali tară“ a constrâns romanul românesc să preia „unele funcții ale jurnalismului politic (inca pabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate să se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
artistică: imaginea, sunetul, limbajul și mișcarea. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se reflectă o temă (familia, iubirea, banul, destinul, istoria etc.) întrun roman studiat, publicat în perioada postbelică Marin Preda, Moromeții (tema familiei) INTRODUCERE: Temele romanului postbelic Anexânduși literatura ca teritoriu al propagandei ideologice, „patologia stilistică totali tară“ a constrâns romanul românesc să preia „unele funcții ale jurnalismului politic (inca pabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate să se limiteze la adevărul partinic), ale sociologiei (neagreate ca știință
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și planuri de referință, personaje complexe etc.) și, în același timp, un fascicul de teme, între care tema familiei reprezintă o axă a celor două volume. Item 2: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ postbelic semnificative pentru tema aleasă Roman al unei familii și al unei colectivități, Moromeții dezvoltă tema familiei în relație cu tema destrămării civilizației tradiționale țărănești, determinate de colectivizarea forțată. Drama lumii moromețiene se desfășoară întrun spațiu familiar scriitorului, satul Siliștea Gumești
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Tată, șopti el, eu nu team părăsit niciodată, știi bine... Și eu vreau să spun ca și tine că binele na pierit niciodată din omenire... Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema aleasă este reflectată în romanul postbelic studiat Reunind temele majore ale romanului, aceste reflecții ale lui Niculae exprimă o întreagă filozofie existențială și toate adevărurile adânci ale lumii țărănești căreia îi aparțin personajele. În opinia mea, tema fundamentală a cărții - existența familiei țărănești tradiționale - reactualizează mitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vis al lui Niculae esențializează ideea că valorile familiei și ale comunității, apărate până în clipa din urmă de Ilie Moromete, sunt duse mai departe de fiul său. ÎNCHEIERE În esență, în romanul lui Marin Preda, carte fundamentală a prozei noastre postbelice, tema familiei este dezvoltată întro viziune veridică, originală prin destinele personajelor și prin relațiile dintre acestea, prin imaginea complexă a lumii moromețiene. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Gellu Naum, Zenobia) 1. sinonime: obișnuit - comun, banal; încăpățânare - îndărătnicie, obstinație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și limbaje scenice, teatrul contemporan a creat un nou model de spectacol, în opoziție cu modelul teatrului ca mimesis, prin care spectatorului i se crea iluzia realității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modelului vest-european. Cele mai instabile spații fie nu dispun de armată regulată (Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală), fie efectivele lor sunt cu totul nesemnificative și în stare de dezorganizare (Somalia). C. Dinamica efectivelor și ponderii forțelor armate arabe pe Glob în perioada postbelică Numărul efectivelor încadrate în forțele armate regulate și ponderea sa la scară globală au cunoscut o evoluție în directă concordanță cu evoluția fenomenelor politice, militare și geostrategice petrecute în interiorul spațiului arabofon sau în legătură cu acest areal. Volumul efectivelor militare pe ansamblul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arabe s-a multiplicat de peste 5 ori, în timp ce ponderea sa în cadrul efectivului armat mondial a crescut de aproape 4 ori (de la 3% în 1950 la 11,2% în 2008). Evoluția ponderii procentuale evidențiază o creștere foarte rapidă în primele decenii postbelice, ca urmare a constituirii în această perioadă a majorității statelor arabe independente și a derulării războaielor arabo israeliene, după care s-a înregistrat o creștere mai atenuată a ponderii la scară globală. Astfel, ponderea forțelor armate arabe din totalul efectivelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
stat, în spațiul arabofon se disting trei tipuri spațiale de evoluție a potențialului militar (fig. 149): a. Statele cu dinamică ascendentă a valorii potențialului militar se caracterizează printr o evoluție continuu crescătoare a valorilor indicelui M pe tot parcursul perioadei postbelice, ca urmare a menținerii ambițiilor și opțiunilor constante pe linia creșterii capacităților de apărare, pe fondul stărilor conflictuale cvasipermanente din interiorul lumii arabe. Această dinamică progresivă a fost susținută în bună măsură de creșterea economică pusă pe seama exploatării resurselor petro
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber (obiectiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la stânga", "la dreapta" sau în altă parte, observăm un totalitarism taxonomic modern, care operează cu elementul lingvistic și cu incapacitatea de a pătrunde într-un mod dezinteresat (politic!) o cunoaștere, o idee, un principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elemente de deconstrucționism dumézilian, date și constatări istorice, probleme și problematizări filosofico-morale, referințe la alte teme și subiecte puse pe hârtie de autori mai puțin cunoscuți marelui public, dialoguri indirecte cu o serie de personalități din intelectualitatea franceză și occidentală postbelică. Toate acestea și încă multe altele, la care se adaugă ideosincrasiile sale, fac ca discursul foucauldian să fie greu de înțeles în profunzimea spuselor sale. Totuși Foucault a devenit un efect discursiv pentru lumea intelectuală de azi. Profesorul francez rămâne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spiritul fiind elementele de emancipat), spre deosebire de emanciparea modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului, anticii acordau o atenție deosebită spiritului și sufletului, iar raporturile sufletului cu sinele și ale sinelui personal cu al celorlalți erau de instruit, de cultivat. Nu este deloc întâmplător că Socrate nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
moderne, seria de probleme dezvoltate de această necesitate, orgolile "elitei" conducătoare au transformat statul, în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum se înfățișează (statul lui Stalin, statul lui Hitler sau statul american postbelic) a devenit o mașină birocratizată și impersonală de strivit destine, de ucis oameni... Reformarea sa este inevitabilă, este inevitabilitatea istorică. Ideile pentru o societate progresistă și industrializată își găsesc împlinirea epistemică în Bentham și Comte. Formarea individului și societatea ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Evul Mediu acei cavaleri și regi făceau politică prin acțiunile lor, prin fapte, prin războaie, prin dueluri etc., politicienii moderni "fac politică" prin utilizarea cuvântului împotriva adversarilor lor, dincolo de concret și dincolo de real, dincolo de argumente de bun simț. Acest mod postbelic de a face politică (soap box) e o formă dublă de dezumanizare pe relația emițător-receptor. Această dezumanizare politică este mult mai complicată decât aș putea să o pun pe hârtie. O simplă figurare prin cuvântul scris nu o împlinește. O
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instruiți, care au slujit diverselor regimuri politice dictatoriale, practic, au susținut posibilitatea crimelor comise de acele regimuri și a diverselor abuzuri de putere. Cele mai sinistre efecte ale ideii de elită din secolul XX sunt Holocaustul și crimele regimurilor comuniste postbelice. De exemplu, Heidegger, pe lângă filosoful existențialist de reputație mondială, reprezintă și un simbol al elitei ticăloase, fiind un membru marcant al aparatului de propagandă nazist, pe care l-a susținut prin discursuri și scrieri. Nu întâmplător K.R. Popper spunea: "Eu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a acestuia; 2) a adoptat ideea de "tablou", specifică Luminilor și Pozitivismului, în prezentarea istoriilor sale, dar a făcut-o într-o manieră clar-obscură. Acest "pozitivist neașteptat"229 a întors pe dos fața filosofiei (îndeosebi a ontologiei heideggeriene), a lingvisticii postbelice, atot-hegemonice, și a istoriilor în cheia unui pozitivism obedient politic și redundant la nivelul tehnicilor de figurare. Istoria și partizanatul politic nu se admit decât în cazul Curții și al saloanelor sale politicianiste. Însă istoria are o funcție ideologică sine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]